Romania Sociala logo
Menu
Autor
Romania Sociala a aparut ca o revista on line, cuprinzand studii standard, dar si comentarii, dezbateri, opinii. Din 2016 ea a devenit o platforma de discutii, dezbateri, opinii, informatii relevante despre evenimente si rezultate sintetice ale proiectelor de cercetare.

Ar fi împlinit 68 de ani

  12 July, 2021

Fostul meu student din anii 1960 și prietenul dintotdeauna Cornel Constantinescu, plecat dintre noiîn plină forță creatoare, răpus de blestematul de COVID-19, s-a afirmat plenar în multiple domenii de activitate. Ca profesor, a slujit exemplar catedra universitară: prelegerile sociologice purtau amprenta sa – rigurozitate, echilibru dinamic fundamental/inovativ, teoretic/aplicativ și spontaneitate atent dozată. Vocația de sociolog, de cercetător de teren, s-a materializat în studiile realizate împreună cu soția, prof. univ. dr. Maria Constantinescu, și cu studenții lui, pe care i-a îndemnat să vadă realitatea fără prejudecăți și părtinire. În fond, rolul sociologului este acela de „arbitru social”: să observe și să ...

AȘA A FOST? AȘA ÎMI ADUC AMINTE (VI)

  18 May, 2021

Învățământul sociologic din perioada comunistă avea hibele lui, dar pratica de cercetare sociologică a studenților era un lucru foarte bun. Era trecută în programa analitică, din anul I până în anul al III-lea. Imediat după sesiunea de examene, în iulie, plecam cu grupuri de studenţi în diferite zone din ţară să cercetăm pe temele stabilite în catedră. Aveam obligaţia să facem trei săptămâni practică de cer­cetare ştiinţifică la sfârşitul fiecărui an de studiu. Au fost pline de învăţătură acele săptămâni. Am cunoscut mai bine ţara şi firea românilor. Studenții au deprins procedeele de anchetă. În 1969, am făcut practica studenţească la ...

Așa a fost? Așa îmi aduc aminte (V)

  11 May, 2021

Şedinţele de partid, exercițiu al democrației... Pn anii 1970 ședinţele de partid din Facultatea de Filozofie  (Universitatea din București) aveau farmecul, dar şi grotescul lor. Toţi din Catedra de sociologie eram membri de partid, toţi participam la şedinţele lunare sau trimestriale, nu‑mi amintesc bine. Aflam una, alta din dedesubturile celorlalte catedre (de filozofie, economie, psihologie, pedagogie). Se discutau planurile de muncă ale catedrelor, situaţia şcolară, se prelucrau documentele de partid, cuvântările tov. Ceauşescu, se trasau sarcini, se luau angajamente. Am participat şi la şedinţe de partid mai tensionate, soldate cu sancţiuni. Participau şi studenţii membri de partid. Unii profesori păstrau decenţa, ...

AȘA A FOST? AȘA ÎMI ADUC AMINTE (IV)

  26 April, 2021

Dezgheţul ideologic: a fost... şi nu prea  La Facultatea de Filozofie a Universităţii din Bucureşti, în cadrul căreia era și Secția de sociologie, dezgheţul ideologic a fost bine controlat de către organele de partid. Unii dintre profesori se obişnuiseră cu şuba. Alţii – Tudor Bugnariu, Gheorghe Vlăduţescu, Gheorghe Cazan, Cătălin Zamfir, Paul Popescu-Neveanu, Tiberiu Bogdan ş.a. – au respirat din plin aerul curăţat de zgura stalinistă. Totuşi, partidul şi „mâna lungă” a Securităţii îşi menţineau vigilenţa.  Au continuat demascările şi înscenările din perioada Gheorghe Gheorghiu-Dej. Mă refer la exmatricularea pe motive politice a unor studenţi de la Secţia de filozofie, în 1965. ...

AȘA A FOST? AȘA ÎMI ADUC AMINTE (III)

  20 April, 2021

Un profesor „enciclopedie” și asistenta domniei sale „revoluționară înflăcărată”  Prin anii 1970, pentru o scurtă perioadă, Catedra de istoria sociologiei din Facultatea de Filozofie a Universității din București a fost inclusă în Catedra de sociologie. Șeful Catedrei de istoria sociologiei era profesorul Constantin Nicuţă. Asistena univ. L. D. – nu îi voi menționa decât inițialele numelui, pentru că nici nu merită mai mult – l-a lăudat un timp, după care l-a cântat la partid. În amintirea mea au rămas nedespărțiți. Profesorul Constantin Nicuţă (1906 - 1991), deşi o „enciclopedie de istoria sociologiei”, nu a depus la bibliotecă lecţiile multiplicate. Se justifica hâtru: ...

AȘA A FOST? AȘA ÎMI ADUC AMINTE (II)

  14 April, 2021

Asistent universitar: nici student, nici profesor  Oricât ar fi de prozaic, mi-am cerut transferul la Universitate şi pentru că asistenţii stagiari primeau un salariu mai mare decât cercetătorii stagiari în institutele Academiei R.S.R. Prin Ordinul Nr. 1595 din 8.11.1968, semnat de Rectorul prof. dr. doc. Jean Livescu, am fost numit „în funcţia de asistent stagiar, poziția 11, la Catedra de sociologie, Facultatea de Filozofie, cu salariul lunar de lei 1300”. Câştigasem 200 de lei, bani cu care îmi puteam plăti rata lunară la CEC pentru împrumutul luat în vederea achiziţionării unui apartament. Am aşteptat vreun an să ne vină rândul să ...

AȘA A FOST? AȘA ÎMI ADUC AMINTE (I)

  8 April, 2021

Am participat la reinstituționalizarea învățămntului sociologic în comunism și la prefacerea lui în capitalism. Despre aceste evenimente și despre „amănuntul biografic” depun mărturie. Nu încerc să adun pietricele și fire de nisip pentru a-mi ridica un soclu. Am păcatele mele. Și nu puține. Îmi atribui, totuși, calitatea de a nu fi trădat condiția de profesor, chiar după ce vârsta m-a despărțit de catedra universitară. În descrierea dinamicii vieții, așa cum precizează profesoara de psihologie Lea R. Pulkkinen de la Universitatea din Jyyäskylä (Finlanda), s-au conturat trei direcții principale: Psihologia evoluției persoanlității pe parcursul vieții (lifespan psychology), Sociologia reconstrucției personalității pe parcursul ...

Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei (vol. XX), Iași, Editura Palatul Culturii, 2020, (614 pag.)

  18 January, 2021

Anuarul apărut în primele zile ale începutului acestui an ar putea să intereseze comunitatea sociologică mai mult decât volumele publicate anterior, care oferă și ele informații extrem de utile pentru cunoașterea identității culturale a românilor. Spun acest lucru pentru că, alături de contribuțiile de strictă specialitate (muzeografie etnografică), sunt incluse studii de sociologie. Mi se par semnificative în acest sens contribuțiile lui Marcel Lutic la rublica „Restituiri” și ale Silviei Ciubotaru la rubrica „Aniversări”. Sunt, fără îndoială, utile cercetătorilor din domeniul sociologiei culturii și alte contribuții: Andrei Prohin, „Motivul mării în folclorul basarabean – mărturie  a unității spiritualității românești” (pp. ...

„Decalogul lui Chomsky” în actualitate

  6 November, 2019

Lingvistul şi filozoful american, unul dintre fondatorii ştiinţelor cognitive, Avram Noam Chomsky (n. 1924) este cunoscut pe plan internaţional şi ca un percutant critic social şi activist politic. Este professor emeritus al Institutului de Tehnologie din Massachusetts (MIT). A publicat peste 100 de cărţi, în limba română fiind traduse următoarele: Teorii ale limbajului. Teorii ale învăţării (în colaborare cu Jean Piaget) (1988) ; Hegemonie sau supravieţuire. America în căutarea dominaţiei globale (2003) ; Ambiţii imperiale (2005) ; Intervenţii (2007) ; Noi creăm viitorul (2012) ; Despre natura umană (în colaborare cu Michel Foucault) (2012) ; Requiem pentru americani (2018) ; Cine conduce lumea? (2018). „Decalogul lui Chomsky”, o prezentare didactică a celor zece strategii de ...

Propaganda: spre o abordare neutră

  11 October, 2019

Dacă în comunism au bătut toba dracii, nu înseamnă că în capitalism cântă suav îngerii. Din toate timpurile, în toate sistemele de guvernare s-a făcut propagandă, chiar înainte de a fi fost folosit acest termen, „Cu toate acestea, în lumea noastră globalizată, propaganda a depășit granițele naționale sau audiențele definibile. Răspândirea crescândă a Internetului și enorma sa mobilizare îl fac instrumentul perfect pentru difuzarea mesaje la nivel mondial, fără restricții temporale sau geografice. Pe net mesajele pot fi citite la celălalt capăt al lumii, cât ai clipi. Mai mult, Internetul permite utilizarea combinată a diferitelor mijloace de propagandă, care până acum se utilizau separat (texte, videoclipuri și forumuri ...

Next Page »