Romania Sociala a aparut ca o revista on line, cuprinzand studii standard, dar si comentarii, dezbateri, opinii. Din 2016 ea a devenit o platforma de discutii, dezbateri, opinii, informatii relevante despre evenimente si rezultate sintetice ale proiectelor de cercetare.
Din 1968, când Richard Christie, profesor de psihologie socială la Columbia University (Canada), și Florence L. Geis, profesoară de psihologie la University of Delaware (SUA), au publicat primul studiu în care s-a folosit termenul „machiavelism” și până în prezent, s-au scris numeroase cărți și aticole științifice despre această trăsătură de personalitate, a cărei denumire amintește de scriitorul, filozoful și diplomatul italian Nicolὸ Machiavelli (1469 – 1527), autorul faimoasei cărți Il principe (Principele), scrisă în 1513, dar tipărită cinci ani mai târziu, după moartea autorului. De altfel, în Scala Mach IV, elaborată de Richard Christie și Florence L. Geis, între cei ...
Gelozia implică trei entități: două persoane care sunt într-o relație emoțională și o a treia persoană care amenință real sau virtual relația. Când cea de-a treia persoană primejduiește relația romantică numai prin amintirea sa, vorbim despre „gelozie retroactivă” (sau „gelozie retrospectivă”). Spre deosebire de gelozia romantică orientată spre viitor, gelozia retroactivă este orientată spre trecut – precizează Aaron Ben-Zeév (2013), profesor de filozofie la University of Haifa.
Să ne amintim replica, devenită aforism, din romanul „Requiem for a Nun” de William Faulkner (1951): The past isn't dead; it's not even past (Trecutul nu s-a sfârşit, de fapt încă nu a devenit ...
Etimologic, cuvântul „gelozie”, provenit din limba greacă, semnifică un „Sentiment chinuitor provocat de bănuiala sau certitudinea că persoana iubită nu este fidelă” (vezi Dicționar esențial de neologisme al limbii române, 2009, p. 411). De remarcat că această definiție corespunde doar „geloziei romantice”, termen introdus în vocabularul psihologiei în anul 1981 de către Ralph B. Hupka, profesor la California State University. Dar gelozia nu apare numai în relațiile romantice, de iubire, ci și în alte situații de atașament. S-a constatat că și copiii mici, începând de la 6 luni, simt o formă de gelozie față de mamele lor când acestea își ...
Invidia este marele nivelator: dacă nu poate nivela lucrurile în sus, le va nivela în jos.
Dorothy Sayers
Invidia off-line – prin extensie, în relațiile interpersonale din viața de zi cu zi – a constituit o temă de reflecție încă din Antichitate, spre deosebire de invidia on-line, invidia generată de utilizarea rețelelor de socializare, care a intrat recent în atenția cercetătorilor. Acest ultim tip de invidie tinde să devină o problemă socială pe măsură ce tot mai multe persoane de toate vârstele, din toate țările participă activ (postează sau evaluează postările altora) pe Facebook, Tik Tok, Twitter, Instagram ș.a. sau sunt doar ...
De ce aproape toți oamenii spun adevărul în viața de zi cu zi? Cu siguranță, nu pentru că un zeu le-a interzis să mintă. Motivul este, în primul rând, pentru că este mai ușor; pentru a minți este nevoie de inventivitate, simulare și o memorie bună.
Friedrich Nietzsche
În vorbirea de zi cu zi, sinonimele și antonimele unor cuvinte sunt utilizate mai frecvent decât respectivele cuvinte. Este și cazul unității de vorbire „sinceritate”. Spunem despre vecinul nostru că este un om cinstit de parcă l-am jigni dacă am zice că este sincer. Despre un altul susținem că este un mincinos ...
Din Cuprins
Introducere de acad. Cătălin Zamfir
„Un nou stil de comunicare în științele socio-umane”
Cuvânt înainte
◆ Efectul Afrodita ◆ Dezordinea stimulează creativitatea ◆ Globalizarea și alimentația etnică ◆ Din culisele campaniilor prezidenţiale ◆ „Decalogul lui Chomsky” în actualitate ◆ „Triunghiul iubirii” la români și la alte popoare ◆ Patriotismul, un sentiment expirat? ◆ Despre aroganță ◆ Stima de sine și succesul reflectat ◆ Inteligența culturală ◆ „Plăcerea vinovată”: bârfa ◆ Ipocrizia în politică și în viața de zi cu zi ◆ Cutremurele și reziliența comunitară.
Cuvânt înainte
Schița literară, așa cum se știe, este o specie a genului epic, un text de mici dimensiuni, ...
Numeroase cercetările empirice au urmărit să verifice relația dintre caracteristicile de personalitate și atribuirea cauzelor sărăciei, un fenomen social complex, multidimensional (Chelcea, 2023). Spre exemplu, într-un sondaj de opinie pe bază de chestionar cu răspunsuri dihotomice prestabilite, realizat în 2017 în SUA pe un eșantion de 1 501 adulți, s-a constatat că există o diferență statistic semnificativă între republicani și susținătorii lor, pe de o parte, și democrați și susținătorii lor, pe de altă parte, în ceea ce privește atribuirea cauzelor sărăciei. (Tabelul 1)
Tabelul 1. În opinia dvs., în general, ce are mai mult de-a face cu persoanele sărace?
Lipsa ...
Dacă vrem să înțelegem sărăcia sau dacă vrem să
creăm politici de atenuare a sărăciei, o abordare
exclusiv financiară nu este suficientă. Trebuie să studiem psihologia sărăciei.
Arnoud Plantinga
La nivel global, la sfârșitul anului 2020, peste 719 milioane de oameni trăiau în sărăcie extremă, arată cel mai recent Raport al Băncii Mondiale asupra sărăciei (2022). „Anul 2020 [Organizația Mondială a Sănătății a anunțat pandemia COVID-19 la 12 martie 2020 – n. n.] a marcat un punct de cotitură istoric – o eră a convergenței veniturilor globale a făcut loc divergenței globale, deoarece cei mai săraci oameni din lume au fost ...
Revista Limba Română apare din anul 1991 la Chișinău, sub egida Academiei Române. Din păcate, este prea puțin cunoscută în România, deși în paginile ei, număr de număr, își aduc contribuția personalități de primă mărime ale filozofiei, științei și culturii de pe ambele maluri ale Prutului. Numărul dublu al revistei (ianuarie-februarie 2023) prezintă puncte de vedere avizate în legătură cu unele probleme sociale și sociologice de actualitate.
În deschiderea revistei, scriitorul, poetul și jurnalistul Constantin Olteanu, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, apreciază în articolul „Iar icoanele vorbeau în limba română” că „Revista Limba Română e manualul purtat mereu în ...
Dezastrele cutremurelor se produc în câteva secunde, dar urmările lor se văd după câteva luni, ani sau zeci de ani. Pierderile umane și materiale sunt adesea imense, greu de măsurat. Seismul cu magnitudinea 7,8 grade pe scara Richter (gradată de la 1 la 9) a lovit în noaptea de 6 februarie 2023 Turcia şi Siria, iar cel de 7,5 grade în 7 februarie, la ora prânzului, urmate de mai mult de 2 100 de replici cu intensitate mare, s-au soldat (până la 18 februarie) cu peste 45 000 de morți și peste 120 000 de persoane rănite. Numărul sinistraților este ...
Next Page »
