Romania Sociala a aparut ca o revista on line, cuprinzand studii standard, dar si comentarii, dezbateri, opinii. Din 2016 ea a devenit o platforma de discutii, dezbateri, opinii, informatii relevante despre evenimente si rezultate sintetice ale proiectelor de cercetare.
Lingvistul şi filozoful american, unul dintre fondatorii
ştiinţelor cognitive, Avram Noam Chomsky (n. 1924) este cunoscut pe plan
internaţional şi ca un percutant critic social şi activist politic. Este professor emeritus al Institutului de
Tehnologie din Massachusetts (MIT). A publicat peste 100 de cărţi, în limba
română fiind traduse următoarele: Teorii ale limbajului. Teorii ale învăţării (în colaborare cu Jean Piaget) (1988) ; Hegemonie sau supravieţuire. America în
căutarea dominaţiei globale (2003) ; Ambiţii imperiale (2005) ; Intervenţii
(2007) ; Noi creăm viitorul
(2012) ; Despre natura umană (în
colaborare cu Michel Foucault) (2012) ; Requiem pentru americani (2018) ; Cine conduce lumea? (2018).
„Decalogul lui Chomsky”, o prezentare didactică a celor zece
strategii de ...
Dacă în comunism au bătut toba dracii,
nu înseamnă că în capitalism cântă suav îngerii.
Din toate timpurile, în toate
sistemele de guvernare s-a făcut propagandă, chiar înainte de a fi fost folosit
acest termen, „Cu toate acestea, în lumea noastră globalizată, propaganda a
depășit granițele naționale sau audiențele definibile. Răspândirea crescândă a
Internetului și enorma sa mobilizare îl fac instrumentul perfect pentru
difuzarea mesaje la nivel mondial, fără restricții temporale sau geografice. Pe
net mesajele pot fi citite la celălalt capăt al lumii, cât ai clipi. Mai mult,
Internetul permite utilizarea combinată a diferitelor mijloace de propagandă,
care până acum se utilizau separat (texte, videoclipuri și forumuri ...
Analiza situației social-politice din România, a evenimentelor istorice și culturale din țara noastră în context european constituie o constantă a revistei trimestriale „Punctul Critic”. Numărul 28/2019 al revistei cheamă la reflecție: „Uniunea Europeană – o ecuație cu multe necunoscute”. Editorialul, semnat de Mihai Milca, directorul revistei, rezumă starea comunității europene: „La trei decenii de la implozia comunismului și instaurarea iluziei euforizante că Europa este în măsură să depășească nu doar diviziunea provocată la scara bătrânului continent de ceea ce în perioada postbelică s-a numit Războiul Rece, ci și celelalte posibile contradicții și clivaje în interiorul chiar al construcției euro-comunitare, spectrele ...
Când recurgem la rețelele de socializare ca să comunicăm,
suntem la cheremul celor care controlează platformele respective.
Jamie Susskinds (2018/2019, p. 172)
Trăim într-o lume a comunicării digitale. În prezent, există mai multe telefoane mobile în lume
decât totalul locuitorilor Terrei (peste 7,7 miliarde). Conform Society Raport Measuring the Information Society Report 2018
(vol. 1, p. 2), la sfârșitul anului 2018 numărul utilizatorilor de Internet era
3,9 miliarde (51,2% din totalul populației de pe Glob). În țările dezvoltate
economic, 83,2% din gospodării erau dotate cu computer, comparativ cu 36,3% în
țările în curs de dezvoltare. În 2017 se estima că,
în medie, la nivel global, utilizatorii petreceau zilnic: 40 ...
La premiera uneia dintre piesele sale, George Bernard Shaw i-a trimis lui Winston Churchill o invitaţie însoţită de câteva rânduri: „Vă trimit o invitaţie pentru dumneavoastră şi prietenul dumneavoastră – dacă aveţi vreunul”. Churchill i-a trimis înapoi invitaţia, împreună cu următorul mesaj: Nu pot participa la premieră, dar mi-ar plăcea să vin la a doua reprezentaţie – dacă va mai fi vreuna” (Alleen P. Nilsen, 1999, p. 204).
Aş începe
discuţia despre umor şi persuasiune amintind că Lactantius
(cca 240 - cca 320 î.Hr.), apologet al creştinătăţii (supranumit Cicero Christianus), observa că „orice
lucru plăcut convinge cu uşurinţă şi, în timp ce oferă ...
În volumul
coordonat de Ștefan Boncu și Andrei Holman, profesori în Departamentul de
psihologie din Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației (
Universitatea „Al. I Cuza” din Iași), 43 de cercetători științifici și
profesori din centrele universitare București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara și-au
reunit competențele pentru a explica, pe baza studiilor teoretice și a
cercetărilor empirice, un fenomen banal la prima vedere: gândirea cotidiană. A
rezultat o lucrare de un real interes pentru specialiștii în științele
socio-umaniste, dar și pentru un public mai larg, animat de autocunoaștere și
de cunoașterea celorlalți.
Studiile cuprinse în acest
volum sunt grupate judicios în șapte capitole: 1) Cum
gândim despre propria persoană; 2) Cum gândim ...
În lumea cercetătorilor influenţei mass-media asupra opiniei publice este bine cunoscută teza profesorului Bernard C. Cohen, şeful Departamentului de ştiinţe politice de la Universitatea Wisconsin–Madison, despre presă: „Este posibil să nu aibă succes, în cea mai mare parte a timpului, în a le spune oamenilor cum să gândească, dar are un succes surprinzător spunându-le cititorilor la ce să se gândească” (Cohen, 1963, p. 13). Politologul Bernard C. Cohen se referea la relaţia dintre presă şi politica externă a SUA.
Aşa a început cariera teoriei „Stabilirea agendei” (Agenda setting theory), menţionată pe plan internaţional în mii de studii de sociologie a comunicării, ...
Am strâns laolaltă interviurile cu
profesorul Iancu Filipescu, publicate în revista „România Socială” în
intervalul 4 aprilie - 18 mai a.c. (ziua de naștere a autorului), la care am
adăugat amintirile sale despre activitatea Laboratorului de Sociologie al
Universității din București, unde Iancu Filipescu, absolvent al primei promoții
de sociologi (1966-1970), și-a desfășurat activitatea ca cercetător din 1971
până în 1976, când Laboratorul a fost desființat. Și aceste amintiri-mărturie
au apărut tot în România socială”, la 9 mai a.c. Astfel, îmi place să cred,
memoria autobiografică dobândește un plus de relevanță.
Ca martor și
actor al avatarurilor sociologiei românești timp de aproape o jumătate de
secol, profesorul Iancu Filipescu, originar din ...
Fosta directoare a Institutului de Demoscopie din Allensbach (Germania), profesoara Elisabeth Noelle-Neumann (1916-2010), a formulat ipoteza „Spirala tăcerii” (germ. Schweigespirale; engl. The spiral of silence) în 1974, în efortul de a explica victoria surprinzătoare a Partidului Creştin Democrat (CDU) în alegerile din Germania Federală, în 1965. Câştigarea alegerilor de către CDU a invalidat predicţia sondajelor preelectorale, care atribuiau victoria Partidului Social Democrat (SPD). S-a crezut că „mobilizarea de ultimul minut” a simpatizanţilor CDU a dus partidul la victorie. Elisabeth Noelle-Neumann a propus o altă explicaţie: simpatizanţii CDU, în situaţia în care percepeau că majoritatea electoratului este de partea SPD, s-au ...
În
prezent, sunt revizuite nu numai teoriile clasice ale comunicării (spirala
tăcerii, stabilirea ordinii de zi, paza la intrare, fluxul comunicării în două
trepte ş.a) în acord cu tehnologia digitală, ci şi ipotezele despre relaţia
dintre mass-media şi opinia publică. Este repusă în discuţie chiar problema de
fond: influenţează mass-media construirea opiniei publice?
Marco Dohle şi Uli Bernhard, cercetători asociaţi la Departamentul de comunicare şi studii media de la Universitatea „Heinrich Heine” din Düsseldorf, au examinat rezultatele cercetărilor pe plan internaţional referitoare la influenţa mass-media asupra atitudinilor, opiniilor politice şi comportamentului de vot în era digitală, subliniind rolul percepţiei asupra puterii de influenţare pe care ...
Next Page »
