Romania Sociala a aparut ca o revista on line, cuprinzand studii standard, dar si comentarii, dezbateri, opinii. Din 2016 ea a devenit o platforma de discutii, dezbateri, opinii, informatii relevante despre evenimente si rezultate sintetice ale proiectelor de cercetare.
În
prezent, sunt revizuite nu numai teoriile clasice ale comunicării (spirala
tăcerii, stabilirea ordinii de zi, paza la intrare, fluxul comunicării în două
trepte ş.a) în acord cu tehnologia digitală, ci şi ipotezele despre relaţia
dintre mass-media şi opinia publică. Este repusă în discuţie chiar problema de
fond: influenţează mass-media construirea opiniei publice?
Marco Dohle şi Uli Bernhard, cercetători asociaţi la Departamentul de comunicare şi studii media de la Universitatea „Heinrich Heine” din Düsseldorf, au examinat rezultatele cercetărilor pe plan internaţional referitoare la influenţa mass-media asupra atitudinilor, opiniilor politice şi comportamentului de vot în era digitală, subliniind rolul percepţiei asupra puterii de influenţare pe care ...
Teoria numită metaforic „Paza la intrare” (Gatekeeping) a fost prefigurată încă din primele decenii ale
secolului trecut, a fost extinsă
considerabil în numeroase cercetări de teren în a doua jumătate a secolului al
XX-lea şi a fost revizuită recent, în acord cu noilemedia.
Repere
Pentru prima dată, termenul de „gate keeper” a fost folosit de
către psihosociologul germano-american Kurt Lewin, un clasic al psihologiei
sociale pe plan mondial, într-un studiu despre rolul „cercetării-acţiune” în
schimbarea obiceiurilor alimentare. Canalele sociale – arată Kurt Lewin (1947,
p. 145) – sunt prevăzute cu „porţi” (gate),
păzite de „portari” (keepers), de
persoane sau grupuri care au puterea să oprească sau să permită comunicarea.
Cel care ...
26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.La mulți ani ROMÂNIA! La mulți ani cetățeni ai României care respectați acest simbol sfânt, oriunde v-ați afla!
Preşedintele, mereu,
Zice: vreau guvernul meu;
Iară prim-ministrul vrea
Pentru el, aşijderea.
Ne întrebăm, într-o doară,
Guvernul nu-i pentru ţară?
Ion Bulborea (2019)
Rezultatele alegerilor europarlamentare şi ale referendumului din 26 mai a.c. au însemnat, în primul rând, un vot de blam pentru Liviu Dragnea, fostul prim-ministru de facto al guvernului PSD + ALDE. Din punctul meu de vedere, a fost un vot emoţional nu pentru justiţie, ci pentru Preşedintele Klaus Werner Iohannis. Despre factorii care au condus la înjumătăţirea scorului PSD la europarlamentare faţă de voturile de la alegerile generale din 2016 s-a scris în toate felurile. În cele ce urmează, voi schiţa câteva reflecţii ...
Primim continuu informaţii despre propriul organism (senzaţii proprioceptive) şi despre mediul înconjurător (senzaţii exteroceptive) cu ajutorul senzorialităţii tactile, termice, vizuale, auditive, vibratorii, ortostatice, gustative, olfactive, dureroase. Paleta modalităţilor senzoriale este largă, dar nu folosim în egală măsură toate simţurile. Entomologul american Edward O. Wilson (n. 1929), fondatorul sociobiologiei (1975), domeniu de studiu al bazei biologice a comportamentelor sociale, consideră că oamenii, ca şi antropoidele şi păsările, se axează în principal pe văz şi pe auz (Wilson, 2013, p. 321). Peste 90% dintre informaţiile din mediul înconjurător le obţinem cu ajutorul receptorilor vizuali şi auditivi.
O nouă ierarhie a simţurilor
O cercetare global ...
La 26 mai a.c., electoratul din România este chemat la urne
pentru alegerea europarlamentarilor. Tot la 26 mai, persoanele cu drept de vot
au posibilitatea să se pronunţe dacă sunt de acord sau nu sunt de acord cu cele
două întrebări ale referendumului:
1) Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii
pentru infracţiuni de corupţie?;
2) Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către
guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al
organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct
la Curtea Constituţională?
În legătură cu alegerile europarlamentare şi cu
referendumul, s-au făcut sondaje de opinie publică şi, foarte probabil, se vor
face ...
Profesorul de mass-media şi comunicare Jesper Strömbäck de la Mittuniversitet (Suedia) a puns o întrebare de interes teoretic: când
publică rezultatele sondajelor de opinie publică, mass-media reflectă sau
influenţează opinia publică?
Analizând numeroase studii din literatura de specialitate, Jesper Strömbäck a ajuns la
următoarele concluzii:
1) Termenul de „opinie publică”, fiind un concept fuzzy, un
concept contestat, este dificil să se măsoare şi să se distingă rolul
mass-media în reflectarea sau în influenţarea opiniei publice;
2) Conceptele „mass-media” şi „opinie publică” sunt de multe
ori confundate şi, în consecinţă, este greu de diferenţiat rolul fiecărui
fenomen;
3) Sondajele de opinie publică, cea mai bună modalitate de cunoaştere
a opiniei ...
Azi, 6 mai, la Cornova, în „cel mai cercetat sat de la Atlantic până la Pacific”, a fost inaugurat oficial noul Centru cultural ”Dimitrie Gusti”. Construcția lui a început pe timpul Guvernului Filat și s-a terminat acum două săptămâini, pe timpul Guvernului Filip. Finisarea acestui lăcaș cultural este una din reușitele zilelor noastre complicate din punct de vedere economic și financiar.
Cu finisarea Centrului a fost reabilitat și numele marelui sociolog român, Dimitrie Gusti, cel care acum 88 de ani a condus la Cornova cea mai mare cercetare monografică a unui sat românesc din perioada interbelică. Fostul cămin cultural inițiat de ...
Lecţii
de sociologie, lecţii de viaţă
Astăzi, 18 aprilie,
profesorul Iancu Filipescu împlineşte 71 de ani. Amintirile sale nu sunt numai
adevărate lecţii de sociologie, dar şi de viaţă. LA MULȚI ANI, minte
iscoditoare!
Septimiu Chelcea
S. C. Ştiu că reinstituţionalizarea sociologiei la Universitatea din Bucureşti a fost un semnal pentru alte centre universitare că se pot înfiinţa secţii de sociologie. La Cluj, terenul era pregătit de activitatea unor intelectuali de excepţie. Cercetarea de teren de la Slatina a stârnit interesul unor sociologi consacraţi, ca şi a unora dintre universitarii tineri care au îmbrăţişat cu entuziasm „noua” ştiinţă.
I. F. În vara anului 1967, la Slatina, au venit ...
Practica de cercetarea
sociologică a studenţilor
I. F. În buna tradiţie a Școlii monografiei sociologice, după sesiunea de examene din vară, se organizau, timp de o lună, practicile de teren, în care studenţii învăţau, sub îndrumarea profesorilor, să lucreze pe teren. Existau două tipuri de investigaţii sociologice: cele cu caracter pedagogic, în care studenţii din primii ani veneau în legătură cu terenul, învăţau „să înoate”, şi cercetarea ştiinţifică realizată de studenţii din ani mari sau de doctoranzi. Cred că practica de acest gen a fost abandonată.
S. C. Să nu vorbim
cu păcat. Studenţii de la specializarea sociologie şi antropologie din
Facultatea de Sociologie şi ...
Next Page »
