Romania Sociala a aparut ca o revista on line, cuprinzand studii standard, dar si comentarii, dezbateri, opinii. Din 2016 ea a devenit o platforma de discutii, dezbateri, opinii, informatii relevante despre evenimente si rezultate sintetice ale proiectelor de cercetare.
Nostalgia consolidează relațiile sociale.
Tim Wildschut
Ne este dor de cineva drag ce nu mai este printre noi, ne este dor de părinții care s-au stins, de prietenii care nu mai sunt, de iubita sau iubitul care ne-a părăsit, sau de anii tinereții, de un eveniment fericit din trecut. Psihologii numesc o astfel de trăire „nostalgie”. Constantine Sedikides și Tim Wildschut, profesori de psihologie la University of Southampton (Marea Britanie), consideră că nostalgia, definită ca reamintirea trecutului, este o emoție socială ambivalentă, preponderent pozitivă (Sedikides, Wildschut, 2018, p. 48). Cei doi profesori britanici subliniază că nostalgia reprezintă plăcerea și în același timp ...
Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul
egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău.
Abraham Maslow
Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar opusul său, altruismul, ca o virtute. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. În acord cu rezultatele cercetărilor moderne din domeniul științelor socioumane, va trebui să nuanțăm această clasificare: există tipuri, forme și niveluri ale egoismului și, în consecință, funcții mai mult sau mai puțin pozitive și negative ale egoismului.
În dicționarele și enciclopediile de specialitate (de filozofie, psihologie, sociologie, psihosociologie), egoismul este prezentat din perspective diferite, păstrându-se însă nota definitorie ...
Cine se scuză se acuză.Proverb românesc
Întradevăr, cine se scuză își recunoaște vinovăția pentru ofensarea (jignirea, insultarea, înjosirea, defăimarea) intenționată sau neintenționată a unei persoane sau a unei colectivități, faptă sancționabilă moral și/sau judiciar. Tot atât de adevărat este că vinovăția recunoscută se soldează, de cele mai multe ori, cu iertarea făptuitorului. De aici decurge necesitatea deosebirii „scuzelor sincere”, care presupun recunoașterea transgresării normelor sociale și regretul pentru cele întîmplate, de „scuzele instrumentale”, superficiale, făcute doar pentru a scăpa de blamare și/sau de pedeapsa prevăzută de lege. Ambele tipuri de scuze, exprimate de regulă verbal, pot fi însoțite de gesturi și ...
Vorba dulce mult aduce!
Proverb românesc
Este politicos să îți alegi cu grijă cuvintele și să le rostești cu tonul potrivit situației și statutului tău social. Politețea se învață la fel ca operațiile matematice: mai întâi cele de bază (adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea), apoi cele mai complicate (extragerea rădăcinii pătrate, ridicarea la putere, calculul algebric etc.). Învățăm de mici să spunem „Bună ziua”, „Vă rog” și „Vă mulțumesc”. Când mai creștem, ne cerem scuze dacă, din greșeală, i-am făcut pe alții să sufere. Mult mai târziu, ca adolescenți, facem din „Codul bunelor maniere” ghidul nostru de comportare. Există o etichetă a ...
Aroganța, lăudăroșenia și supraestimarea abilităților noastre reflectă mai degrabă stima de sine scăzută decât, așa cum cred unii oamenii, stima de sine prea ridicată.
Nathaniel Branden
Multe caracteristici psihomorale trec adeseori neobservate, nu și aroganța, care se afișează cu nonșalanță în public și în relațiile interpersonale. Îmi displac profund persoanele arogante nu atât pentru că își dau mai multă importanță decât merită, ci, mai ales, pentru că îi disprețuiesc pe ceilalți, ridicând astfel ziduri între oameni, mărind artificial distanța dintre ei: această trăsătură psihică dezbină, nu unește colectivitățile. Deși, sub o formă sau alta, despre aroganță s-a vorbit încă din Antichitate, cercetarea ...
O populație demoralizată
este ușor de manipulat.
Surprinzător, termenul „demoralizare” nu figurează în dicționarele și enciclopediile de psihologie, psihosociologie sau sociologie, deși demoralizarea este „o stare psihologică de neputință, lipsa speranței, sentimentul eșecului și incapacitatea de a face față situațiilor” (Tecuta et al., 2014, p. 1), generată de factori interni (psiho-fiziologici) și externi (socio-culturali).
În psihiatrie, demoralizarea este definită ca un complex de sentimente de neputință, deznădejde, incompetență, lipsa sensului vieții și stima de sine scăzută, fiind considerată un „simptom psihologic” (Zheng et al., 2022, p. 2). Ca formă distinctă de anhedonie (incapacitatea de a te bucura de activitățile care induc starea psihologică ...
Ochelarii au fost inventați în secolul al XIII-lea în Italia. „Capacitatea sticlei curbate de a mări sau de a distorsiona obiectele era cunoscută încă din Antichitate. Atât vechii asirieni, cât și egiptenii au făcut lentile din cristale lustruite, iar grecii și romanii au folosit sfere de sticlă pline cu apă pentru a mări obiectele” (McFadden, 2024, p. 180).
Spre sfârșitul secolului al XVI-lea, erau la fel de obișnuiți în Europa de Vest și Centrală cum sunt astăzi răspândite computerele în țările dezvoltate socio-economic. Tot în Evul Mediu ia amploare stereotipul despre persoanele care poartă ochelari că sunt inteligente și cu multă ...
Loialitatea ne obligă să luăm decizii
care să ne definească cine suntem.
Eric Felten
La nivelul simțului comun, prin cuvântul „loialitate” se înțelege fidelitatea sau devotamentul pentru o persoană (un membru al familiei, un prieten, un lider etc.), un grup (familia, echipa de muncă, echipa sportivă, organizația, comunitatea, națiunea) sau un ideal (libertate, dreptate, egalitate în drepturi, suveranitate, pace). În Dicționar esențial de neologisme al limbii române, cuvântul „loialitate” (loial + itate) semnifică însușirea de a fi loial, iar cuvântul „loial” este definit astfel: „Care își respectă cu cinste obligațiile asumate: sincer, cinstit, franc, leal, fidel” (Busuioc et al., 2009, p. 563). Preluat în limba română din ...
Din 1898, de când medicul sexolog britanic Havelock Ellis a folosit Mitul lui Narcis pentru a descrie sindromul sexualității autoerotice și până în prezent, narcisismul nu a încetat să-i preocupe pe cercetătorii din domeniul științelor socioumane, în special, pe cei din domeniul medical. Havelock Ellis observa că în cazul persoanelor narcisiste „Emoțiile sexuale sunt absorbite și, adesea, pierdute în întregime în autoadmirație” (Ellis, 1898, p. 280).
Se acceptă acum cvasiunanim că „Personalitatea narcisistă poate fi concepută ca acoperind un continuum de la sănătate la patologie, în care stilul de personalitate narcisistă se află la extremitatea sănătății, iar tulburarea de personalitate narcisistă ...
Ochi pentru ochi, da,
dar nu ambii ochi pentru un ochi.
Karsten J. Struhl
Incidentul din 12 iunie 2024 de la Universitatea ”Ovidius” din Constanța a șocat orice om de bun simț: pentru că l-a picat de două ori la același examen, un student de la Facultatea de Informatică s-a răzbunat pe profesor, stropindu-l cu spirt și dându-i foc (din fericire, profesorul, în vârstă de 70 de ani, spitalizat, a scăpat cu viață). Studentul restanțier parcă a vrut să întărească zicala din bătrâni „Răzbunarea este arma prostului”. Cazurile de răzbunare cu consecințe grave sau mai puțin grave nu sunt deloc rare în România, ...
Next Page »
