Romania Sociala a aparut ca o revista on line, cuprinzand studii standard, dar si comentarii, dezbateri, opinii. Din 2016 ea a devenit o platforma de discutii, dezbateri, opinii, informatii relevante despre evenimente si rezultate sintetice ale proiectelor de cercetare.
În perioada aprilie 2024 – martie 2025 am publicat pe site-ul www.romaniasociala.ro un număr de 10 interviuri cu tot atâția componenți ai unei generații de sociologi care s-a format prin studii de specialitate absolvite în anii `70 ai secolului trecut[1]. În fapt, intervalul deceniului menționat acoperă mai puțin decât cei 25-30 de ani câți se alocă în mod obișnuit unei generații. In termenii teoriei create de Strauss și Howe[2], protagoniștii din acest serial sunt contemporani cu așa numita generație a Babby-Boomers-ilor americani (născuți 1946 – 1964), dar păstrând specificul meridianului mai estic pe care s-au născut. Apariția lor pe lume ...
Livia, ai publicat în 1981 un articol despre preferințele de lectură ale adolescenților dintr-un centru de reeducare. Ce te-a făcut ca în anii când în România se edifica de zor „societatea socialistă multilateral dezvoltată” să te apleci ca cercetător asupra unui grup social marginal ?
După primul an și jumătate de stagiu m-am transferat de la Direcția Muncii Cluj la un grup școlar din Craiova aflat în subordinea Ministerului Muncii. Am fost angajata acestei unități timp de 3 ani (mai 1977-septembrie 1980)pe post de psiholog. Grupul școlar era o unitate educativă și de protecție a minorilor care comiseseră fapte antisociale. Prin ...
1. În prefața la Economia bunurilor simbolice a lui Bourdieu pe care ați tradus-o și publicat-o în 1986 (la editura Meridiane) erați deja preocupat de receptarea discursului sociologic în sfera culturii „artistice”. Era o atitudine generată de situația din cultura românească a epocii sau un ecou al scrierilor lui Bourdieu ?
Am să răspund întrebării dvs pornind de la lectura recentă a cărții pe care ați publicat-o în 2021 (Sorin Mitulescu coord., Sociologi în comunism. Începuturile unei profesii fără statut, ed. Tritonic), în care m-am regăsit prin mărturiile colegilor de generație pe care le-ați reunit în această carte. Eu am absolvit ...
1. Domnule profesor, astăzi sunteți recunoscut ca autor de succes a numeroase cărți de istorie orală. Cum a ajuns să vă preocupe, în anii ’80, acest domeniu?
Am invocat deseori momentul Congresul Internațional de Științe Istorice din 1980, dar rădăcinile le găsesc în apariția neîncrederii în sociologia cantitativistă, care a ajuns să fie generalizată în anii ’60 –’70, și în deplasarea mea spre antropologie. Lucrând în presa culturală din București și nu într-un institut de cercetare, am fost atras de ideea „institutului de unul singur” – acesta nu constituia o raritate în anii respectivi –, în care pot să pun în ...
1. Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?
Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi se pare că deschid ușa spre o altă viață... „A lot of water under the bridge”, cum se poate descrie metaforic trecerea timpului. In 1987 eram cercetător științific la Centrul de Sociologie, care în acea vreme funcționa pe lângă Universitatea din Bucuresti unde lucram din 1985.
La absolvirea facultății eram determinat ...
D-le Rachieru, probabil că puțini dintre cei care vă urmăresc preocupările din prezent știu că în urmă cu 50 de ani erați „sociolog de întreprindere”. Cum v-ați simțit în această postură, ca primă experiență profesională după terminarea studiilor?
- Da, trecut-au cinci decenii și mai bine! Da fapt, din 1971, când, prin repartiție guvernamentală am „aterizat” la CEIL-ul timișorean. Sperând, recunosc, că voi obține o negație pentru a reveni pe meleaguri bucovinene. Suceava, din păcate, nu figura pe lista ofertelor. Locuri erau, însă, berechet, seria noastră (a doua, după reluarea învățământului sociologic) număra vreo 47 de absolvenți; toate marile întreprinderi, îndeosebi ...
Mircea, aș vrea să purtăm o discuție pe marginea unui articol pe care l-ai publicat în revista Viitorul Social în 1989. Îți mai amintești ce te preocupa ca sociolog în anii `80 ?
De fapt, articolul a apărut în 1990. Îl predasem redacției în 1989 dar, ca orice revistă care „se respectă”, Viitorul social apărea cu aproximativ un an întârziere. Pe la mijlocul lui 1990 (uitasem de articol, se petreceau lucruri) m-am trezit cu un telefon de la secretara de redacție, care m-a întrebat dacă, în noile condiții, mai doresc să-l public și dacă vreau să modific ceva. Și cum orice ...
În ce te privea, te bazai și pe o experiență de cercetare de teren în privința integrării tinerilor în munca industrială ? Ce observaseși acolo ?
Volumul în care a fost publicat articolul a fost publicat în 1986, ceea ce înseamnă că articolul a fost scris începând cel mai târziu cu toamna-iarna anului 1985, anul în care mi-am început activitatea la CCPT și în care am primit de făcut o cercetare pe tema „Tineretul și sportul de masă”. Deci, nici vorbă ca articolul la care te-ai referit să fi fost făcut pe baza experienței mele și a studiilor făcute ca cercettător ...
Într-un op de peste 450 de pagini publicat în 1986 și având pe copertă, scrise pe diagonală niște însemne de genul UNIUNEA TINERETULUI COMUNIST COMITETUL CENTRAL / IN SPRIJINUL ACTIVITĂȚII ORGANELOR ȘI ORGANIZAȚIILOR UTC / CERCETAREA TINERETULUI. REALITĂȚI ȘI PERSPECTIVE /, găsim strecurată pe la pagina 251 o scurtă comunicare semnată de tânărul – pe atunci – sociolog Vladimir Pasti. Titlul este de neînțeles iar textul nu este deloc în concordanță cu însemnele amintite de pe copertă și nici cu ideologia oficială. O discuție cu autorul comunicării la aproape 40 de ani de la publicare ne-ar putea edifica într-o anumită ...
Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80 ca sociolog ?
Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de pe piața muncii din zona Aradului, un post nesperat de bun: in sistemul medical la Directia sanitară. Exista un așa numit Laborator de sanatate mintala, organizat interdisciplinar cu medic (psihiatru}, psiholog, asistenat medical, sociolog, asistent social. Se imbina dimensiunea cercetare cu cea acțională. Rolul sociologului – ce mi se cerea ...
Next Page »
