Romania Sociala logo
Menu
Autor

Profesia: sociolog. Ocupația: conferențiar, Facultatea de Sociologie și Comunicare, Universitatea ,,Transilvania” din Brașov. Linii de fugă: televiziune şi management public şi privat (firmă de consultanță în afaceri și resurse umane). Interesat de teorie socială și de postmodernism, cu preocupări în domeniul organizației, al sociologiei literaturii şi al istoriei orale. Coordonator de parteneriate de cercetare ştiințifică cu ,,Indiana University” şi ,,Purdue University”. Inițiator de domenii noi: sociologia vizuală şi sociologia dramaturgică. Doctorat în teoria conflictului. Premiul ,,Dimitrie Gusti” al Academiei Române ( 2015) pentru ,,Oameni prin vremuri. Bucovineni în secolul XX” (împreună cu Mircea Ivănoiu). Pasiuni: skiul, înotul, mersul nordic, iar ca semn al identității, tarocul.

Sociologie vizuală – Expoziție în aer liber pe esplanada din Parcul „Titulescu” – Brașov, 1.10.2024 -15.10. 2024

  8 October, 2024

De ceva timp deschiderea anului universitar la Facultatea de Sociologie și Comunicare din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov este onorată printr-o expoziție de sociologie vizuală  având drept curatori pe universitarii dr.Cristian Bălăcescu și dr.Ștefan Ungurean și care a fost concepută în  cadrul cercului științific „Anton Golopenția” al studenților din anul I Asistență Socială și Comunicare și Relații Publice.  Amplasată pe esplanada din cadrul Parcului „Titulescu” expoziția   însumează incursiuni în lumea satului („ Dincolo de gard ” ) și în spațiul urban „Omul și orașul său”  și poate fi vizitată până în data de 15.10.2024. Proiectul   „Omul și  orașul său” stă sub ...

Sociologie vizuală – Expoziție în aer liber pe esplanada din Parcul „Titulescu” – Brașov, 2.10.2022 -23.10. 2023

  2 October, 2023

A devenit o obișnuință ca studenții Facultății de Sociologie și Comunicare din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov să onoreze deschiderea anului universitar prin realizarea unei expoziții de sociologie vizuală care să  cuprindă cele mai apreciate proiecte realizate în cadrul Cercului studențesc de cercetare științifică „Anton Golopenția”. Aflată la a șasea ediție, expoziția în aer liber  ai cărei curatori sunt universitarii Cristian Bălăcescu și Ștefan Ungurean poate fi vizionată în perioada 2.10.2022 - 23.10.2023. Ea se găsește pe esplanada din cadrul  Parcului „Titulescu” și  însumează  realizările studenților din anul I, de la specializarea „Asistență Socială” și „Comunicare și Relații publice” și reprezintă incursiuni ...

România deleuziană. Fragmentul XLIX (49) despre milă (VII)

  4 May, 2023

James Tissot „Suite de l’enfant prodigue : le depart”- (vers 1880) [Musée des Beaux-Arts de Nantes] Mila ca bunătate „Un om avea doi fii. Şi a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui său: Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine din avere. Şi el le-a împărţit averea. Şi nu după multe zile, adunând toate, fiul cel mai tânăr s-a dus într-o ţară depărtată şi acolo şi-a risipit averea, trăind în desfrânări. Şi după ce a cheltuit totul, s-a făcut foamete mare în ţara aceea, şi el a început să ducă lipsă. Şi ducându-se, s-a alipit el de unul din locuitorii ...

România deleuziană. Fragmentul LXVIII (48) despre dans (II)

  14 December, 2022

In memoriam Mircea Ivănoiu, recent plecat dintre noi, drept  recunoaștere a valoroaselor deschideri pe care le-a înfăptuit (http://www.memoria.ro), (https://romaniainterbelica.memoria.ro)  și (http://www.aviatori.ro) și ca o înaltă apreciere a faptului că trăia din plin „bucuria de a ajuta” xxx Dansul și miza sa politică.  Pieter van Lint „Die Überführung der Bundeslade durch den singenden und tanzenden König David“(um 1650).Museum Abtei Liesborn des Kreises Warendorf Un fapt din Vechiul Testament: „iar când a intrat chivotul Domnului în cetatea lui David, Micol, fiica lui Saul, se uita pe fereastră şi, văzând pe regele David sărind şi jucând înaintea Domnului, l-a dispreţuit în inima sa. Şi au dus chivotul Domnului şi l-au ...

România deleuziană. Fragmentul LXVII (47) despre dans (I)

  23 October, 2022

Dansul și planul metafizic     Agostino Ciampelli (attr.), Danza di Salomè, 1575-1600 (Sant'Antonio Abate -Florence) „Căci Irod, trimiţând, l-a prins pe Ioan şi l-a legat, în temniţă, din pricina Irodiadei, femeia lui Filip, fratele său, pe care o luase de soţie. Căci Ioan îi zicea lui Irod: Nu-ţi este îngăduit să ţii pe femeia fratelui tău. Iar Irodiada îl ura şi voia să-l omoare, dar nu putea. Căci Irod se temea de Ioan, ştiindu-l bărbat drept şi sfânt, şi-l ocrotea. Şi ascultându-l, multe făcea şi cu drag îl asculta. Şi fiind o zi cu bun prilej, când Irod, de ziua sa de naştere, ...

Sociologie vizuală – Expoziție în aer liber pe esplanada din Parcul „Titulescu” – Brașov

  9 October, 2022

Dacă sunteți din Brașov sau treceți prin oraș, Cristian Bălăcescu și Ștefan Ungurean, în calitate de curatori, vă invită ca în timpul  care a mai ramas până în 23.10.2022 să vizionați expoziția din aer liber aflată pe esplanada din Parcul „Titulescu”.  Expoziția reunește proiectele premiate ale cercului studențesc de cercetare științifică „Anton Golopenția” din cadrul Facultății de Sociologie și Comunicare a Universității Transilvania Brașov. Manifestarea dedicată deschiderii noului an universitar, aflată în acest format la a cincea ediție, reunește, sub capetele de afiș „Omul și Orașul său” și „Dincolo de gard”, interviuri și imagini ale locuitorilor din comunitățile din România și ...

România deleuziană. Fragmentul LXVI (46) despre milă (VI)

  7 February, 2022

„The Pool of Bethesda” (Sebastiano Ricci 1659-1734), Royal Collection of the United Kingdom „ Iar în Ierusalim, lângă Poarta Oilor, era o scăldătoare, care pe evreieşte se numeşte Vitezda, având cinci pridvoare. În acestea zăceau mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi, aşteptând mişcarea apei. Căci un înger al Domnului se cobora la vreme în scăldătoare şi tulbura apa şi cine intra întâi, după tulburarea apei, se făcea sănătos, de orice boală era ţinut. Şi era acolo un om care era bolnav de treizeci şi opt de ani. Iisus, văzându-l pe acesta zăcând şi ştiind că este aşa încă de multă vreme, ...

România deleuziană, fragmentul XLV (45). Romanul „Răscoala” ( Liviu Rebreanu) într-o citire postmodernă (partea a III-a, ultima). Lecturi posibile (IX)

  20 December, 2021

Octav Băncilă  „Înmormântarea (1908)” Componentele psihologice ale dispozitivului. Miron Iuga este interesat să cumpere moșia deținută de Nadina și în tatonările sale descoperea că „ șireată și abilă, Nadina îi aluneca mereu printre degete ca argintul viu”. Asta îi permitea fostei sale nurori să se rupă de orice angajament familial și să aibă libertatea în alegeri, adică obținerea celui mai bun preț, iar faptul se datorează, în completarea  intereselor financiare și prin susținerea lor, pe  ceea ce astăzi am numi tulburare narcisică de personalitate (TNP), care s-ar caracteriza prin  „ persistența sentimentelor exagerate de importanță de sine, o nevoie excesivă de ...

România deleuziană, fragmentul XLIV (44). Romanul „Răscoala” ( Liviu Rebreanu) într-o citire postmodernă (partea a II-a). Lecturi posibile (IX)

  23 November, 2021

Octav Băncilă „1907” [Muzeului Național de Artă al României] Componenta social-umană a dispozitivului. Întreg acest asamblaj economic-juridic funcționează pe baza învoielilor agricole încheiate între deținătorul de pământ și țăran. Sistemul era construit pe ciclul: înfometare – muncă - ameninţarea cu moartea prin înfometare. În condițiile în care, cum spune Leonte Onișor, „ din iarna asta nu-i chip să ieșim”, țăranul  era obligat să accepte toate clauzele impuse de antreprenor în sistemul învoielilor agricole, căci pentru a supraviețui el se împrumuta iarna de cele necesare de la boier, acceptând apoi, cu umilință, condițiile impuse, condiţii care reluau amenințarea în iarna următoare.  Mecanismul este ...

România deleuziană, fragmentul XLIII. Romanul „Răscoala” ( Liviu Rebreanu) într-o citire postmodernă (partea I). Lecturi posibile (IX)

  8 November, 2021

lui Mihai Dinu Gheorghiu, ca recunoaștere a meritului de a fi deschizător de drum  al sociologiei literaturii în spațiul cultural  românesc Scrierea este o formă de dragostea susține Sloterdijk, citându-l pe Nietzsche, căci ea „ transformă iubirea faţă de cel mai aproape şi faţă de oricine în iubirea faţă de viaţa necunoscută, îndepărtată de mâine” care la rândul său preluase o idee despre cărți a lui Jean Paul, potrivit căruia cărțile ar fi „ scrisori mai voluminoase adresate prietenilor”. În esență scriitorii sunt, afirmă Sloterdijk „ trimiţători de scrieri întemeietoare de comunităţi”. De unde și întrebarea gânditorului german: „ Ce sunt naţiunile ...

Next Page »
Recomandari
ULTIMELE ARTICOLE
Archives