Romania Sociala logo
Menu
Autor
Stefan Ungurean

Profesia: sociolog. Ocupația: conferențiar, Facultatea de Sociologie și Comunicare, Universitatea ,,Transilvania” din Brașov. Linii de fugă: televiziune şi management public şi privat (firmă de consultanță în afaceri și resurse umane). Interesat de teorie socială și de postmodernism, cu preocupări în domeniul organizației, al sociologiei literaturii şi al istoriei orale. Coordonator de parteneriate de cercetare ştiințifică cu ,,Indiana University” şi ,,Purdue University”. Inițiator de domenii noi: sociologia vizuală şi sociologia dramaturgică. Doctorat în teoria conflictului. Premiul ,,Dimitrie Gusti” al Academiei Române ( 2015) pentru ,,Oameni prin vremuri. Bucovineni în secolul XX” (împreună cu Mircea Ivănoiu). Pasiuni: skiul, înotul, mersul nordic, iar ca semn al identității, tarocul.

România deleuziană. Fragmentul XXIX despre copilărie. Amintiri din secolul XX (II)

  15 March, 2019

Proiectele de sociologie vizuală ale studenților Facultății de Sociologie și Comunicare, Universitatea „Transilvania” din Brașov” au demarat în 2006. Din 2008, ele s-au focalizat pe vârstnicii din lumea satului, pe considerentul că există  șanse mai mari ca adevărul să precumpănească în raport cu imaginea de sine. Lucrurile chiar așa stau și ele confirmă  indirect,  o idee a lui Nietzsche descoperită de Jung: „Acolo unde mândria este suficient de insistentă, memoria preferă să cedeze”.Așa se întâmplă uneori în viață: faci lucruri pe care ulterior le descoperi că au reprezentat subiect de meditație.  Gândurile celor care au acceptat să se destăinuie l-au transformat pe studentul din anul I într-un fel ...

România deleuziană: fragmentul XXVIII, despre păsări și animale (II)

  20 December, 2018

Semnificația problemei: ,,Problema animalităţii” nu este, firește una oarecare. Dacă o consider decisivă, cum se spune, şi încă de multă vreme, în ea însăşi şi pentru valoarea ei strategică este pentru că, dificilă şi enigmatică în sine, ea reprezintă totodată şi limita pe care se întemeiază şi pornind de la care se determină toate celelalte mari probleme şi toate conceptele menite să circumscrie ceea ce este ,,propriu omului”, esenţa şi viitorul umanităţii, etica, politica, dreptul, ,,drepturile omului”, ,,crima împotriva umanităţii”, ,,genocidul” ş.a.m.d .” (Jacques Derrida). *** Animalul și spiritul morții. În comemorarea trecerii a o sută de ani de la momentul apariției ...

România deleuziană: fragmentul XXVII, despre Brașov (I)

  3 December, 2018

Eseurile despre Brașov sunt dedicate celor care îndrăgesc acest oraș. În spiritul lui Heidegger, a iubi sau a îndrăgi înseamnă a purta de grijă unui lucru sau unei persoane. Ca atare, cele scrise se cuvine a fi citite ca un apel la grijă. O formă de îndrăgire este să-ți pese de acel lucru,  sau cum spune gânditorul în cauză, a lăsa ceva să ființeze ,, în pro-veniența sa”. Grija se obţine prin intermediul  îndrăgirii, iar îndrăgirea se obţine prin cunoaşterea istoriei oraşului. Asta înseamnă să te gândești la oamenii care au mers pe străzile orașului, să te întrebi: cum arătau ...

România deleuziană: fragmentul XXVI, despre cum ajung oamenii să sfârșească în stradă

  10 October, 2018

Câteva precizări tehnice: despre cărțile funciare și numerele top. La mijlocul secolului al XIX-lea (în Imperiul Habsburgic), orașul Brașov se parcelează, iar parcelele capătă numere topografice. Se constituie astfel câteva hărți topografice ale orașului Brașov în diferite perioade. Cele mai vechi, cu valoare istorică, sunt la Arhivele Naționale-Serviciul Județean Brașov. Harta care este folosită de instanțele judecătorești este cea utilitară si se găsește in prezent la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară (OCPI) Brașov. După cartografierea orașului s-a trecut la constituirea cărților funciare (CF) aferente parcelelor respective. Cartea funciară cuprinde trecute numerele top ale imobilelor și terenurilor fiecărei parcele, numerele ...

România deleuziană: fragmentul XXV, despre bătrânețe (I)

  25 July, 2018

Proiectele de sociologie vizuală ale studenților Facultății de Sociologie și Comunicare, Universitatea „Transilvania” din Brașov” au demarat în 2006. Din 2008, ele s-au focalizat pe vârstnicii din lumea satului, pe considerentul că există  șanse mai mari ca adevărul să precumpănească în raport cu imaginea de sine. Ulterior această abordare va primi o  confirmare grație unei idei a lui Nietzsche descoperită de Jung: „Acolo unde mândria este suficient de insistentă, memoria preferă să cedeze”. Gândurile celor care au acceptat să se destăinuie l-au transformat pe studentul din anul I într-un fel de duhovnic. Un duhovnic care va recunoaște apoi că a fost ...

România deleuziană. Fragmentul XXIV despre copil, cel ce se îndreaptă spre viitor cu trecutul pe umeri (I)

  1 June, 2018

Al cui este copilul?: Răspunsul îl găsim într-un poem al lui Kahlil Gibran: ,,Iar o femeie care purta un prunc în brațe spuse: ,, Vorbește-ne despre  Copii”. Și el glăsui: ,,Copiii voștri nu sunt copiii voștri. Ei sunt fiii și fiicele dorului Vieții de ea însăși îndrăgostită. Ei vin prin voi, dar nu din voi, Și, deși sunt cu voi, ei nu sunt ai voștri. Puteți să le dați dragostea, nu însă și gândurile voastre, Fiindcă ei au gândurile lor. Le puteți găzdui trupul, dar nu și sufletul, Fiindcă sufletele lor locuiesc în casa zilei de mâine, pe care voi nu o puteți vizita nici chiar în vis. Puteți năzui să ...

România deleuziană. Fragmentul XXIII, despre încredere.

  6 April, 2018

Despre încredere se poate gândi în două planuri. Într-un prim plan, încrederea ar reprezenta subiect al unei cunoașteri bazate pe cunoștințe. În alt plan, încrederea ar ține de cunoaștere ca spiritualitate. Diferența dintre cele tipuri de cunoașteri stă în faptul că în cadrul cunoașterii ce se fundamentează pe spiritualitate ar fi vorba de o anumită deplasare a subiectului, că ,, pornind de la această deplasare a subiectului, apare posibilitatea de a surprinde lucrurile atât din punct de vedere al realităţii, cât şi din cel al valorii”, că astfel subiectul  devine capabil  ,, să se vadă pe sine însuşi, să se sesizeze ...

România deleuziană. Fragmentul XXII despre viața ca adult. Amintiri din secolul XX (I)

  6 March, 2018

Proiectele de sociologie vizuală ale studenților Facultății de Sociologie și Comunicare, Universitatea „Transilvania” din Brașov” au demarat în 2006. Din 2008, ele s-au focalizat pe vârstnicii din lumea satului, pe considerentul că există  șanse mai mari ca adevărul să precumpănească în raport cu imaginea de sine. Ulterior această abordare va primi o  confirmare grație unei idei a lui Nietzsche descoperită de Jung:  „ acolo unde mândria este suficient de insistentă, memoria preferă să cedeze”. Gândurile celor care au acceptat să se destăinuie l-au transformat pe studentul din anul I într-un fel de duhovnic. Un duhovnic care va recunoaște apoi că a ...

România deleuziană. Fragmentul XXI, despre tinerețe. Amintiri din secolul XX (I)

  24 February, 2018

Proiectele de sociologie vizuală ale studenților Facultății de Sociologie și Comunicare, Universitatea „Transilvania” din Brașov” au demarat în 2006. Din 2008, sub denumirea generică  ,,Dincolo de gard”,  ele s-au focalizat pe vârstnicii din lumea satului. Mărturisirile celor intervievați,  grupate într-o crestomație de texte în șase ,,lumi” distincte (despre copilărie, despre adolescență, despre tinerețe, despre viața de adult, despre bătrânețe și despre părinți)  vor apărea sub formă de serial.  Fragmentul de față este continuarea celui publicat anterior, care a fost despre adolescență. xxx ,,Am făcut armata în Maramureș, în cea mai dură garnizoană. Am ieșât om în adevăratul sens al cuvântului. Eram terorizați, ...

România deleuziană. Fragmentul XX, despre adolescență. Amintiri din secolul XX (I)

  6 February, 2018

Proiectele de sociologie vizuală ale studenților Facultății de Sociologie și Comunicare, Universitatea „Transilvania” din Brașov” au demarat în 2006. Din 2008, sub denumirea generică  ,,Dincolo de gard”,  ele s-au focalizat pe vârstnicii din lumea satului. Mărturisirile celor intervievați  au fost grupate într-o crestomație de texte, sub formă de serial,  în șase ,,lumi” distincte: despre copilărie, despre adolescență, despre tinerețe, despre viața de adult, despre bătrânețe și despre părinți . Fragmentul de față este continuarea celui publicat anterior care a fost despre copilărie. xxx ,,Ne duceam pe islazuri, nu era smuceală, îmbâcseală între tineri, era așa un respect și nici nu ne ...

Next Page »