Romania Sociala logo
Menu
Autor

Profesia: sociolog. Ocupația: conferențiar, Facultatea de Sociologie și Comunicare, Universitatea ,,Transilvania” din Brașov. Linii de fugă: televiziune şi management public şi privat (firmă de consultanță în afaceri și resurse umane). Interesat de teorie socială și de postmodernism, cu preocupări în domeniul organizației, al sociologiei literaturii şi al istoriei orale. Coordonator de parteneriate de cercetare ştiințifică cu ,,Indiana University” şi ,,Purdue University”. Inițiator de domenii noi: sociologia vizuală şi sociologia dramaturgică. Doctorat în teoria conflictului. Premiul ,,Dimitrie Gusti” al Academiei Române ( 2015) pentru ,,Oameni prin vremuri. Bucovineni în secolul XX” (împreună cu Mircea Ivănoiu). Pasiuni: skiul, înotul, mersul nordic, iar ca semn al identității, tarocul.

România deleuziană. Fragmentul LXVIII (48) despre dans (II)

  14 December, 2022

In memoriam Mircea Ivănoiu, recent plecat dintre noi, drept  recunoaștere a valoroaselor deschideri pe care le-a înfăptuit (http://www.memoria.ro), (https://romaniainterbelica.memoria.ro)  și (http://www.aviatori.ro) și ca o înaltă apreciere a faptului că trăia din plin „bucuria de a ajuta” xxx Dansul și miza sa politică.  Pieter van Lint „Die Überführung der Bundeslade durch den singenden und tanzenden König David“(um 1650).Museum Abtei Liesborn des Kreises Warendorf Un fapt din Vechiul Testament: „iar când a intrat chivotul Domnului în cetatea lui David, Micol, fiica lui Saul, se uita pe fereastră şi, văzând pe regele David sărind şi jucând înaintea Domnului, l-a dispreţuit în inima sa. Şi au dus chivotul Domnului şi l-au ...

România deleuziană. Fragmentul LXVII (47) despre dans (I)

  23 October, 2022

Dansul și planul metafizic     Agostino Ciampelli (attr.), Danza di Salomè, 1575-1600 (Sant'Antonio Abate -Florence) „Căci Irod, trimiţând, l-a prins pe Ioan şi l-a legat, în temniţă, din pricina Irodiadei, femeia lui Filip, fratele său, pe care o luase de soţie. Căci Ioan îi zicea lui Irod: Nu-ţi este îngăduit să ţii pe femeia fratelui tău. Iar Irodiada îl ura şi voia să-l omoare, dar nu putea. Căci Irod se temea de Ioan, ştiindu-l bărbat drept şi sfânt, şi-l ocrotea. Şi ascultându-l, multe făcea şi cu drag îl asculta. Şi fiind o zi cu bun prilej, când Irod, de ziua sa de naştere, ...

Sociologie vizuală – Expoziție în aer liber pe esplanada din Parcul „Titulescu” – Brașov

  9 October, 2022

Dacă sunteți din Brașov sau treceți prin oraș, Cristian Bălăcescu și Ștefan Ungurean, în calitate de curatori, vă invită ca în timpul  care a mai ramas până în 23.10.2022 să vizionați expoziția din aer liber aflată pe esplanada din Parcul „Titulescu”.  Expoziția reunește proiectele premiate ale cercului studențesc de cercetare științifică „Anton Golopenția” din cadrul Facultății de Sociologie și Comunicare a Universității Transilvania Brașov. Manifestarea dedicată deschiderii noului an universitar, aflată în acest format la a cincea ediție, reunește, sub capetele de afiș „Omul și Orașul său” și „Dincolo de gard”, interviuri și imagini ale locuitorilor din comunitățile din România și ...

România deleuziană. Fragmentul LXVI (46) despre milă (VI)

  7 February, 2022

„The Pool of Bethesda” (Sebastiano Ricci 1659-1734), Royal Collection of the United Kingdom „ Iar în Ierusalim, lângă Poarta Oilor, era o scăldătoare, care pe evreieşte se numeşte Vitezda, având cinci pridvoare. În acestea zăceau mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi, aşteptând mişcarea apei. Căci un înger al Domnului se cobora la vreme în scăldătoare şi tulbura apa şi cine intra întâi, după tulburarea apei, se făcea sănătos, de orice boală era ţinut. Şi era acolo un om care era bolnav de treizeci şi opt de ani. Iisus, văzându-l pe acesta zăcând şi ştiind că este aşa încă de multă vreme, ...

România deleuziană, fragmentul XLV (45). Romanul „Răscoala” ( Liviu Rebreanu) într-o citire postmodernă (partea a III-a, ultima). Lecturi posibile (IX)

  20 December, 2021

Octav Băncilă  „Înmormântarea (1908)” Componentele psihologice ale dispozitivului. Miron Iuga este interesat să cumpere moșia deținută de Nadina și în tatonările sale descoperea că „ șireată și abilă, Nadina îi aluneca mereu printre degete ca argintul viu”. Asta îi permitea fostei sale nurori să se rupă de orice angajament familial și să aibă libertatea în alegeri, adică obținerea celui mai bun preț, iar faptul se datorează, în completarea  intereselor financiare și prin susținerea lor, pe  ceea ce astăzi am numi tulburare narcisică de personalitate (TNP), care s-ar caracteriza prin  „ persistența sentimentelor exagerate de importanță de sine, o nevoie excesivă de ...

România deleuziană, fragmentul XLIV (44). Romanul „Răscoala” ( Liviu Rebreanu) într-o citire postmodernă (partea a II-a). Lecturi posibile (IX)

  23 November, 2021

Octav Băncilă „1907” [Muzeului Național de Artă al României] Componenta social-umană a dispozitivului. Întreg acest asamblaj economic-juridic funcționează pe baza învoielilor agricole încheiate între deținătorul de pământ și țăran. Sistemul era construit pe ciclul: înfometare – muncă - ameninţarea cu moartea prin înfometare. În condițiile în care, cum spune Leonte Onișor, „ din iarna asta nu-i chip să ieșim”, țăranul  era obligat să accepte toate clauzele impuse de antreprenor în sistemul învoielilor agricole, căci pentru a supraviețui el se împrumuta iarna de cele necesare de la boier, acceptând apoi, cu umilință, condițiile impuse, condiţii care reluau amenințarea în iarna următoare.  Mecanismul este ...

România deleuziană, fragmentul XLIII. Romanul „Răscoala” ( Liviu Rebreanu) într-o citire postmodernă (partea I). Lecturi posibile (IX)

  8 November, 2021

lui Mihai Dinu Gheorghiu, ca recunoaștere a meritului de a fi deschizător de drum  al sociologiei literaturii în spațiul cultural  românesc Scrierea este o formă de dragostea susține Sloterdijk, citându-l pe Nietzsche, căci ea „ transformă iubirea faţă de cel mai aproape şi faţă de oricine în iubirea faţă de viaţa necunoscută, îndepărtată de mâine” care la rândul său preluase o idee despre cărți a lui Jean Paul, potrivit căruia cărțile ar fi „ scrisori mai voluminoase adresate prietenilor”. În esență scriitorii sunt, afirmă Sloterdijk „ trimiţători de scrieri întemeietoare de comunităţi”. De unde și întrebarea gânditorului german: „ Ce sunt naţiunile ...

O carte despre o „moștenire”: „In honorem Sanda Golopenția”. Lecturi posibile(VIII)

  14 July, 2021

 Există două tipuri ideale de realizare a volumelor „In honorem”, unul care are în vedere în mod exclusiv personalitatea celui în cauză și altul care cuprinde studii ce au drept subiect cercetările/opera celui onorat. În realitate lucrurile nu sunt atât de clar separate. În primul caz poți găsi și analize, dar în esență ar fi vorba de o comunitate de povestitori, conștienți că prin cele scrise spun o parte din povestea vieții celui în cauză, prin căutare în istoria propriei biografii a întâlnirilor relevante, în spiritul a ceea ce Bourdieu numește „iluzia biografică”: „că viața este o poveste și că o viață ...

România deleuziană, fragmentul XXXXI. Despre milă (V)

  6 May, 2021

„La guérison du paralytique de Capharnaüm” (Maître de Paul et Barnabé,Anvers deuxième quart XVIe siècle), Musées royaux des Beaux-Arts de Belgique, Bruxelles xxx Şi intrând iarăşi în Capernaum, după câteva zile s-a auzit că este în casă.Şi îndată s-au adunat mulţi, încât nu mai era loc, nici înaintea uşii, şi le grăia lor cuvântul.Şi au venit la El, aducând un slăbănog, pe care-l purtau patru inşi.Şi neputând ei, din pricina mulţimii, să se apropie de El, au desfăcut acoperişul casei unde era Iisus şi, prin spărtură, au lăsat în jos patul în care zăcea slăbănogul.Şi văzând Iisus credinţa lor, i-a zis slăbănogului: ...

România deleuziană. Fragmentul XXXX despre „ Scrisori din Rusia. Rusia la 1839” (Marchizul de Custine), într-o citire postmodernă. Lecturi posibile (VII)

  22 January, 2021

 „Procesiune religioasă în gubernia Kursk”, ( Ilia Repin, 1883), Galeria Tretiakov, Moscova xxx „Scrisori din Rusia. Rusia la 1839” ale lui Custine descriu o realitate, pe care autorul încearcă să o înțeleagă, să o explice și să o evalueze, punându-se în mintea și sufletul rușilor pe care i-a întâlnit: „Luați laolaltă, rușii mi s-au părut măreți, chiar și în viciile lor cele mai șocante; luați unul câte unul, i-am găsit prietenoși”.  Această evaluare are două caracteristici, amândouă ținând de spiritul Iluminismului. Prima, că ea se face prin raportare la valorile civilizației franceze. Sau cum spune însuși Custine: „să propun celorlalți propriile mele păreri ...

Next Page »
ULTIMELE ARTICOLE
Archives