Romania Sociala logo
Menu
Autor Gina Stoiciu
Gina Stoiciu

Stoiciu Gina, profesoară titulară în Departamentul de comunicare al Universității din Quebec la Montreal, a trăit și lucrat în mediul academic în Canada, din anii 1980. Este pasionată de problematicile epocii contemporane : geopolitica imigrației, comunicare internațională, comunicare interculturală, identități.

În Romania a absolvit facultatea de filozofie și a susținut o teza de doctorat în filozofia culturii. A lucrat la Centrul de cercetarii sociologice al Academiei. Dintre cărțile de autor în limba româna : Orientări operaționale în cercetarea comunicării de masă (Editura științifica) . Exilul : Viața în fragmente (Editura Polirom) . Individul Contemporan (Editura Limes).

Dintre cărțile de autor în limba franceza : Exil et fiction. La différence: Comment l’écrire, comment la vivre? Mythes, mythologies politiques et reconstruction identitaire. Comment comprendre l’actualité. Communication et mise en scène.

A semnat capitole de carte în numeroase volume colective apărute la Montreal, Paris, Lisabona, și București. A publicat articole în reviste internaționale de prestigiu, precum International Journal of Communication, European Journal of Communication, Hermes. În registru jurnalistic, a publicat articole despre Europa de Est în jurnalul elitei din Quebec, Le devoir.

A publicat o serie de cronici despre Societate și cultură, în revista Cultura.ro
Figurează , ca titular de rubrică și colaborator, în Antologia revistei Cultura , Principalii actori 2005-2017, apărută la Muzeul Literaturii Române în 2018.

Între anii 1990 și 2000 a inițiat un jumelage între Universitatea București (universitatea ei de origine) și Universitatea din Quebec la Montreal (universitatea ei din Canada). Colaborarea a implicat axa de învățamînt, collocvii francophone anuale și publicații. Printre publicații, menționăm cartea La transition en Roumanie, communication et qualité de vie, Presses de l'Université du Québec, 1995. Cartea îi este dedicată de către co-semnatari, în acești termeni : À Gina Stoiciu, avec l’estime et l’affection de ses collègues, à Bucarest et à Montréal.

Discurs politic și discurs medical

  25 September, 2020

Coronavirusul este foarte inteligent. El alege cînd și unde să atace. El nu atacă oamenii în metro. El  atacă pe strada și la manifestații. Nu atacă oamenii care merg la alegeri,  pentru că are simț politic. El atacă profesorii și elevii care merg la școală. Virus modern, el iubește tehnologia și școala on line și pe internet. El nu atacă policienii în grup, dar îi place să-i sperie pe bunici,  în reuniunile familale. El atacă mai ales bătrîni și bolnavi care încurcă economia. Se supără și pe tineri care nu iubesc supunerea și controlul. El atacă prin baruri și restaurante, ...

Explozia reacțiilor complotiste în 2020

  3 September, 2020

Care sunt cele mai răspândite teorii ale complotului ? O anchetă de opinie efectuată de IFOP, pentru Fundația Jean-Jaurès și Conspiracy Watch, în primăvara 2020 și editată de l'Observatoire du conspirationnisme et des théories du complot (site fondat în 2007 de Rudy Reichstadt), a revelat că 26% dintre francezi cred despre Covid-19 că el a fost provocat de un virus fabricat în laborator, fie în mod intenționat (17%), fie în mod accidental (9%). Fundație a testat, de asemenea, pe un eșantion reprezentativ de 1760 personnes, acordul francezilor cu 10 enunțuri complotiste dintre cele mai răspândite : Ministerul Sănătații lucrează în complicitate cu ...

Stânga și gândirea critică

  12 August, 2020

Nu abordăm aici social democrația din țările nordice, ca stat protectionist reper. Nu abordăm nici statutul PSD, Partidului Social Democrat din Romania, asociat de opoziție cu ciuma roșie, printr-o tactică de discreditare politică radicală. Ne întrebăm care sunt noile idei de stânga? Ce forme ia gândirea critică a intelectualului din Cetate ? Stânga sau pianistul într-un bordel Stânga de azi este divizată, pulverizată. Există o stânga liberală, burgheză; ea se consideră progresistă, adică în rezonanță cu spiritul vremii și cu libertatea concurenței. Există și o stînga centristă și o stînga antisistem. Dar principalele dimensiuni ideologice mediatizate ale mișcărilor de stânga sunt de ...

Cuvinte noi Ce ne spun ele despre epocă?

  1 August, 2020

Noi și vocabularul Limba este un organism viu care se reinventează în contact cu realitatea ; ea semnifică și interpretează lumea în care trăim. Este fascinant să descoperim într-un dicționar, cum fiecare cuvînt își are propria sa poveste; fiecare cuvânt are o istorie și o arheologie cu straturi suprapuse de sensuri. Poate ca în timpul studiilor colegiale, misterul lingvistic ar putea stîrni vocații. Cred că etimologia este o veritabilă aventură a cunoașterii, pentru că ea ne dezvăluie operațiunea de a num, de a da sens a ceea ce se petrece în lume. În secolul trecut, și vorbim de secolul 20, a ...

Confruntări și conspiraționism

  28 July, 2020

Complot, conspirație, negaționism, dușmanii din umbră, virusul ucigaș. Iată cîteva cuvinte care au animat dialogul între nația română și decidenți. Pe timpul pandemiei covid, dialogul a fost mediat de televiziune.  Dar a fost sau nu a fost pandemie ? Pandemia presupune o mortalitate de 12 %, iar procentul de mortalitate covid la nivel mondial a fost evaluat la 0,4%. În ce măsură cuvintele numesc sau instituie o realitate ? Perversitatea cetății începe prin frauda cuvintelor, spunea Platon. Dacă autoritățile au acuzat dușmani imaginari care lansează zvonuri conspiraționiste, în rândul populației au apărut credințe complotiste la adresa autorităților. În timp ce vocea ...

Boala și moartea în prim plan

  15 June, 2020

De la moarte la mortalitate De la psihologie la sociologie În primăvara 2020, boala și moartea au revenit cu brutalitate în prim plan. S-a vorbit de dimineață pîna seara de boală și de moarte. De fapt s-a vorbit de mortalitatea covid. Irupția brutală a îmbolnăvirii și a morții a fost percepută ca un sinistru  electroșoc.  De ce ? Ne-am obișnuit să considerăm moartea un subiect tabu, precum era sexul în epoca puritană. Este emblematică tăcerea de care dau dovadă medicii, oamenii bisericii și politicienii când e vorba de boală și de moarte. De fapt ele au fost evacuate din viața socială și considerate ...

Dilema Cataramă. Protestatar sau infractor?

  20 May, 2020

În timpul crizei sanitare din primăvara 2020,  în România au apărut mai multe întrebări de ordin moral. Problema cu personalul medical trimis în rândul întîi, fără armele necesare (măști, mănuși, ventilatoare). Problema cu «morți acceptabile» (bătrînii și bolnavii). Problema cu trierea celor care au avut acces la reanimare. Problema cu bolnavii cu boli cronice care nu au avut acces la spitale. Soluția virtuoasă (vă internăm) a fost pervertită în soluție vicioasă (numai dacă declarați că aveți simptome de Covid 19).  Problema cu modul de raportare (obscur) a numărului de decese.  Dealtfel, în mai 2020, DSP, Direcția de sănătate publică din Suceavă ...

Comunicare în timp de criză

  6 May, 2020

Nu știm cum va intra Covid 19 în istorie. Dar știm că ea a fost o frînă a ideologiei creșterii economice fără limită.  O ideologie brusc frînată este un miracol sociologic ! Cum a funcționat comunicarea în timp de criză? 1. Ce s-a întîmplat în comunicare ? 1. 1. Comunicarea numerică  Pandemia virală a dat naștere viralității numerice. Cîștigătorul necontestat al bătăliei cu coronavirusul a fost comunicarea numerică. Audiența pe youtube a explodat. Utilizarea de internet, facebook și whatsApp a condus la efervescență comunicațională, dar și la o comuniune între utlizatori, care au  schimbat între ei știri din lumea întreagă dar și comentarii emoționale și solidare. În climatul de teamă colectivă a ...

La răscruce de drumuri? Global și local

  3 May, 2020

Starea de criză indusă de Covid 19  (primăvara 2020)  poate fi cosiderată un operator geografic global. Fiecare țară a experimentat versiuni locale ale acestei probleme globale.  Într-un text precedent, Sensibilitatea sociologică în timp de criză, identificam o serie de excese și pradoxuri resimțite în timp de criză. Cum suntem la o răscruce de drumuri, încercăm aici să identificăm unele lecții ale pandemiei, din postura de observator al  mersului lumii. Desigur, sociologul observă, identifică, descrie, analizează, explică, compară. Sociologul nu decide. Cuvîntul criză, pe care l-am auzit cu toții repetat  la nesfărșit, poate folosi sociologului ca o cheie de lectură. Orice criză funcționează ...

Sensibilitatea sociologică. În timp ce…

  1 April, 2020

În stare de urgență sanitară (pandemia cu coronavirus obligă), focul actualității pune la încercare sensibilitatea sociologică. Sociologul încearcă să practice gîndirea vie și să descifreze jocul de umbră și lumină a «anormalității». Sau  poate a unei «noi normalități », care ar putea fi prelungită.  Ce se simte, ce se vede ?  Se simte starea de siderație colectivă. Totul s-a schimbat foarte repede. Politicul improvizează discursuri și strategii. Frontierele s-au închis. Dacă virusul este mondializat, comerțul nu mai este așa de mondial. Economia funcționează pe sărite. Multilateralismul pare să fi devenit unilateralism. Controlul la frontiere a devenit zidul de securitate națională. Fiecare ...

Next Page »