Romania Sociala logo
Menu
Autor Gina Stoiciu
Gina Stoiciu

Stoiciu Gina, profesoară titulară în Departamentul de comunicare al Universității din Quebec la Montreal, a trăit și lucrat în mediul academic în Canada, din anii 1980. Este pasionată de problematicile epocii contemporane : geopolitica imigrației, comunicare internațională, comunicare interculturală, identități.

În Romania a absolvit facultatea de filozofie și a susținut o teza de doctorat în filozofia culturii. A lucrat la Centrul de cercetarii sociologice al Academiei. Dintre cărțile de autor în limba româna : Orientări operaționale în cercetarea comunicării de masă (Editura științifica) . Exilul : Viața în fragmente (Editura Polirom) . Individul Contemporan (Editura Limes).

Dintre cărțile de autor în limba franceza : Exil et fiction. La différence: Comment l’écrire, comment la vivre? Mythes, mythologies politiques et reconstruction identitaire. Comment comprendre l’actualité. Communication et mise en scène.

A semnat capitole de carte în numeroase volume colective apărute la Montreal, Paris, Lisabona, și București. A publicat articole în reviste internaționale de prestigiu, precum International Journal of Communication, European Journal of Communication, Hermes. În registru jurnalistic, a publicat articole despre Europa de Est în jurnalul elitei din Quebec, Le devoir.

A publicat o serie de cronici despre Societate și cultură, în revista Cultura.ro
Figurează , ca titular de rubrică și colaborator, în Antologia revistei Cultura , Principalii actori 2005-2017, apărută la Muzeul Literaturii Române în 2018.

Între anii 1990 și 2000 a inițiat un jumelage între Universitatea București (universitatea ei de origine) și Universitatea din Quebec la Montreal (universitatea ei din Canada). Colaborarea a implicat axa de învățamînt, collocvii francophone anuale și publicații. Printre publicații, menționăm cartea La transition en Roumanie, communication et qualité de vie, Presses de l'Université du Québec, 1995. Cartea îi este dedicată de către co-semnatari, în acești termeni : À Gina Stoiciu, avec l’estime et l’affection de ses collègues, à Bucarest et à Montréal.

Binele și infantilizarea

  9 April, 2021

Libertatea de a gândi  Libertatea de a gândi a fost totdeauna un fel de boală. Iată-ne vindecați! Asta o spunea eseistul Philippe Muray în anii 1990. Zilele astea mi-am amintit de analiza psihanalitică a socialismului din România,  pe care o face Vasile Dem Vasilescu în cartea În căutarea sinelui (2014). El vorbește de sindromul infantilizării și spune că dependența economică absolută a individului față de Stat era un mijloc prin care socialismul real a infantilizat adulții, reducândui la condiția de simpli executanți. Fiecare salariat în parte era supus deciziilor luate în vârful piramidei. Inițiativa individuală și responsabilizarea erau inutile, dăunătoare și reprimate. ...

Anarho-tirania

  4 March, 2021

Miracolul conceptelor Cred că metaforele și conceptele sunt veritabilii stâlpi de susținere în cercetările din științele sociale și umane. Vitalitatea limbajului este uimitoare; dovada cea mai bună este viteza cu care se regenerează limbajul, la toate nivelele: limbaj cotidian, limbaj ideologic și limbaj savant.  Cert este că dacă unele cuvinte așteaptă ani de zile intrarea în dicționar, altele se impun fără să fie nevoie de vreo dezbatere academică. Pandemia Covid-19 a impus rapid cuvinte și expresii noi, precum :  Coviduț, covidiot, gesturi barieră, distanțare socială, distanțare fizică, izolare la domiciliu, pacientul 0, teleconsultația, starea de alertă sanitară. Limbajul mediatic, care este tributar celor ...

2020 : Anul distopiilor? Liberă opinie

  20 January, 2021

"Când adevărul nu este liber, libertatea nu este adevărată. " (Jacques Prevert) Frică și confuzie, confuzie și frică. Izolați, mascați și înfricoșați.  Am avut sentimentul că 2020 ne-a mutat în distopie. Într-o viziune sumbră a societății. M-am gândit să recitesc romanul Ciuma al lui Albert Camus, ca să înțeleg mai bine progresia fricii. Dragonul, Monstrul, simbolul răului și a demoniacului, devorează orașul Oran. Dragonul merge către victimă scuipând foc în pieptul concetățenilor, pentru ca apoi să populeze câmpul cu umbre și fantome. Noaptea la Oran, orașul ciumei, este locul tăcerii, o tăcere care exacerbează frica. Tăcerea și moartea culorilor, a mișcărilor, a zâmbetului. ...

Altfel despre populism

  3 December, 2020

Populismul nu este o boală a democrației Ne propunem să vorbim despre populism, altfel decât prin ideologizarea termenului. Cu atât mai mult cu cât suntem într-un context electoral tulbure. Post-electoral în SUA, pre-electoral în România. Utilizarea termenului de populism pare a avea un efect de narcotic care paralizează. Printr-o răsturnare semantică, el este asociat cu o patalogie a democrației. Ipoteza pe care o avansăm și argumentăm este următoarea:   populismul a devenit o strategie politică care acompaniază exercițiul democratic; el nu este contra Statului, ci pentru un Stat protecționist. În contexul de mondializare și de contracție a economiilor naționale, două  tipuri de populism ...

Cozile de azi și cozile de ieri

  3 November, 2020

Coada ca microsocietate Coada sau rândul sunt forme concentrate de microsocietate, a căror menire este ordonarea și raționalizarea spațiului și a timpului de așteptare. Ele sunt forme de relaționare socială, dar și de control social; ele funcționează după reguli impuse, controlate, sau sunt autoreglate de cei care își așteaptă rândul. Nerespectarea ordinei este sancționată. Cozile de azi ne duc inevitabil cu gândul la cozile de ieri. În acest au apărut cozile de distanțare fizică. Cozi la farmacie, policlinică, spital, poștă, bancă, servicii administrative. O inovație socială a cărei denumire, coadă de distanțare socială,  își trăda menirea. Pe vremea socialismului s-a stat la coadă ...

Discurs politic și discurs medical

  25 September, 2020

Coronavirusul este foarte inteligent. El alege cînd și unde să atace. El nu atacă oamenii în metro. El  atacă pe strada și la manifestații. Nu atacă oamenii care merg la alegeri,  pentru că are simț politic. El atacă profesorii și elevii care merg la școală. Virus modern, el iubește tehnologia și școala on line și pe internet. El nu atacă policienii în grup, dar îi place să-i sperie pe bunici,  în reuniunile familale. El atacă mai ales bătrîni și bolnavi care încurcă economia. Se supără și pe tineri care nu iubesc supunerea și controlul. El atacă prin baruri și restaurante, ...

Explozia reacțiilor complotiste în 2020

  3 September, 2020

Care sunt cele mai răspândite teorii ale complotului ? O anchetă de opinie efectuată de IFOP, pentru Fundația Jean-Jaurès și Conspiracy Watch, în primăvara 2020 și editată de l'Observatoire du conspirationnisme et des théories du complot (site fondat în 2007 de Rudy Reichstadt), a revelat că 26% dintre francezi cred despre Covid-19 că el a fost provocat de un virus fabricat în laborator, fie în mod intenționat (17%), fie în mod accidental (9%). Fundație a testat, de asemenea, pe un eșantion reprezentativ de 1760 personnes, acordul francezilor cu 10 enunțuri complotiste dintre cele mai răspândite : Ministerul Sănătații lucrează în complicitate cu ...

Stânga și gândirea critică

  12 August, 2020

Nu abordăm aici social democrația din țările nordice, ca stat protectionist reper. Nu abordăm nici statutul PSD, Partidului Social Democrat din Romania, asociat de opoziție cu ciuma roșie, printr-o tactică de discreditare politică radicală. Ne întrebăm care sunt noile idei de stânga? Ce forme ia gândirea critică a intelectualului din Cetate ? Stânga sau pianistul într-un bordel Stânga de azi este divizată, pulverizată. Există o stânga liberală, burgheză; ea se consideră progresistă, adică în rezonanță cu spiritul vremii și cu libertatea concurenței. Există și o stînga centristă și o stînga antisistem. Dar principalele dimensiuni ideologice mediatizate ale mișcărilor de stânga sunt de ...

Cuvinte noi Ce ne spun ele despre epocă?

  1 August, 2020

Noi și vocabularul Limba este un organism viu care se reinventează în contact cu realitatea ; ea semnifică și interpretează lumea în care trăim. Este fascinant să descoperim într-un dicționar, cum fiecare cuvînt își are propria sa poveste; fiecare cuvânt are o istorie și o arheologie cu straturi suprapuse de sensuri. Poate ca în timpul studiilor colegiale, misterul lingvistic ar putea stîrni vocații. Cred că etimologia este o veritabilă aventură a cunoașterii, pentru că ea ne dezvăluie operațiunea de a num, de a da sens a ceea ce se petrece în lume. În secolul trecut, și vorbim de secolul 20, a ...

Confruntări și conspiraționism

  28 July, 2020

Complot, conspirație, negaționism, dușmanii din umbră, virusul ucigaș. Iată cîteva cuvinte care au animat dialogul între nația română și decidenți. Pe timpul pandemiei covid, dialogul a fost mediat de televiziune.  Dar a fost sau nu a fost pandemie ? Pandemia presupune o mortalitate de 12 %, iar procentul de mortalitate covid la nivel mondial a fost evaluat la 0,4%. În ce măsură cuvintele numesc sau instituie o realitate ? Perversitatea cetății începe prin frauda cuvintelor, spunea Platon. Dacă autoritățile au acuzat dușmani imaginari care lansează zvonuri conspiraționiste, în rândul populației au apărut credințe complotiste la adresa autorităților. În timp ce vocea ...

Next Page »