Romania Sociala logo
Menu
Autor Gina Stoiciu
Gina Stoiciu

Stoiciu Gina, profesoară titulară în Departamentul de comunicare al Universității din Quebec la Montreal, a trăit și lucrat în mediul academic în Canada, din anii 1980. Este pasionată de problematicile epocii contemporane : geopolitica imigrației, comunicare internațională, comunicare interculturală, identități.

În Romania a absolvit facultatea de filozofie și a susținut o teza de doctorat în filozofia culturii. A lucrat la Centrul de cercetarii sociologice al Academiei. Dintre cărțile de autor în limba româna : Orientări operaționale în cercetarea comunicării de masă (Editura științifica) . Exilul : Viața în fragmente (Editura Polirom) . Individul Contemporan (Editura Limes).

Dintre cărțile de autor în limba franceza : Exil et fiction. La différence: Comment l’écrire, comment la vivre? Mythes, mythologies politiques et reconstruction identitaire. Comment comprendre l’actualité. Communication et mise en scène.

A semnat capitole de carte în numeroase volume colective apărute la Montreal, Paris, Lisabona, și București. A publicat articole în reviste internaționale de prestigiu, precum International Journal of Communication, European Journal of Communication, Hermes. În registru jurnalistic, a publicat articole despre Europa de Est în jurnalul elitei din Quebec, Le devoir.

A publicat o serie de cronici despre Societate și cultură, în revista Cultura.ro
Figurează , ca titular de rubrică și colaborator, în Antologia revistei Cultura , Principalii actori 2005-2017, apărută la Muzeul Literaturii Române în 2018.

Între anii 1990 și 2000 a inițiat un jumelage între Universitatea București (universitatea ei de origine) și Universitatea din Quebec la Montreal (universitatea ei din Canada). Colaborarea a implicat axa de învățamînt, collocvii francophone anuale și publicații. Printre publicații, menționăm cartea La transition en Roumanie, communication et qualité de vie, Presses de l'Université du Québec, 1995. Cartea îi este dedicată de către co-semnatari, în acești termeni : À Gina Stoiciu, avec l’estime et l’affection de ses collègues, à Bucarest et à Montréal.

Sensibilitatea sociologică. În timp ce…

  1 April, 2020

În stare de urgență sanitară (pandemia cu coronavirus obligă), focul actualității pune la încercare sensibilitatea sociologică. Sociologul încearcă să practice gîndirea vie și să descifreze jocul de umbră și lumină a «anormalității». Sau  poate a unei «noi normalități », care ar putea fi prelungită.  Ce se simte, ce se vede ?  Se simte starea de siderație colectivă. Totul s-a schimbat foarte repede. Politicul improvizează discursuri și strategii. Frontierele s-au închis. Dacă virusul este mondializat, comerțul nu mai este așa de mondial. Economia funcționează pe sărite. Multilateralismul pare să fi devenit unilateralism. Controlul la frontiere a devenit zidul de securitate națională. Fiecare ...

Profesiune de credință. Să stai acasă nu e chiar așa de rău!

  23 March, 2020

Restez chez vous! Stay at home! State a casa! Quedata en casa!  Trăim timpuri excepționale. Neliniște, uimire, siderație. În situația asta de criză sanitară mondială,  produsă de pandemia cu coronavirus, ni se spune în toate limbile: Stați acasă. Asta pentru că  virusul se mișcă odată cu noi, și riscăm să-l infectăm pe celălalt, sau celălat să ne infecteze pe noi. Cînd ieșim, trebuie păstrată "distanțarea socială”; la un metru de ceilați, virusul s-ar pierde, înainte să infecteze. Mai clar, trebuie rupt lanțul contaminării. Mai statistic, trebuie aplatizată curba infecțiilor.  Cine ar fi crezut că vom intra în stare de urgență ? Înțelegem ...

Coronavirus și planeta strănută

  17 March, 2020

1. A prelua controlul Pandemia cu coronavirus a declanșat o criză planetară. În situații de criză, ne putem imagina orice. Cum alte virusuri gripale nu au produs așa o panică globală, ne putem imagina într-un film cu marțieni sau cu un război biologic și așteptăm sfîrșitul filmului ca să aflăm că s-a terminat cu bine. Ceea ce se vede este că școlile și teatrele se închid, industria turismului este în bernă, aeroporturile servesc de frontiere pentru stoparea epidemiei. Bursa a pierdut 20% din valoarea acțiunilor. Mall-urile au devenit locuri pustii. Personalul medical și specialiști în comunicare sunt chemați să explice cum se răspîndește virusul și panica colectivă. Din perspectiva „răspîndirii virale ...

Starea de sănatate sau frica de boală?

  2 March, 2020

1. Întrebarea Cînd mergi pe jos în București, este ușor de remarcat explozia numărului de farmacii. Farmaciile au devenit un fel de restaurante rapide, unde consumi medicamente. Suntem cu toții bolnavi ? Suntem mai bolnavi decît bunicii noștri și de asta consumau mai multe medicamente? Fără îndoială, progresul ştiinţelor medicale a permis asistență la naştere, vaccinarea, depistarea precoce de boli, tratarea şi vindecarea altora, perfecţionarea tehnicilor de anestezie şi chirurgie, tratarea durerilor şi îngrijirile paliative. Progresele din medicina preventivă și terapeutică sunt apreciabile. Dar multiplicarea de farmacii nu este sinonimă cu mai multă sănătate, ci mai degrabă cu un proces de medicalizare a cotidianului. O amică, aflată în vizită la mama ...

De ce nu ne slăvim intemeietorii?

  16 February, 2020

Am citit cronica lui Cătalin Zamfir la cartea lui Bogdan Bucur, Sociologia proastei guvernări în România interbelică,  pe care o recomandă pe bună dreptate istoricilor și sociologilor. De ce am simțit nevoia să fac o intervenție?  Găsesc salutară și constructivă intervenția luiCătalin Zamfir legată de două acuzații (reperate de autorul cărții ) aduse lui Dimitrie Gusti de Lucian Boia:  una referitoare la atitudinea lui Gusti față de putere, taxată de oportunism și mergând până la lichelism; a doua, referitoare la utopismul lui Gusti. Și mă întreb : 1. Oare ce ar trebui să reținem în istoria sociologiei la capitolul Dimitrie Gusti : „oportunismul lui Dimitrie Gusti”, „oricând gata să se ...

Imaginarul național Realism magic

  24 January, 2020

La Montreal auzi încă povești despre celebra Nadia Comăneci. Cum Nadia a luat nota 10 la Olimpicile de la Montreal, în 1976. Cum Nadia și-a executat perfect programul, dovedindu-se o gimnastă perfectă. Cum la numai 14 ani, 1,50 metru înălțime și 39 de kg  Nadia a fost perfect stăpîna pe ea. Pînă și tabloul de afișaj al notelor a fost luat prin surpriză, nefind reglat să afișeze o nota de 4 cifre, nota perfectă, 10.00. Cu triumful Nadiei s-a născut legenda gimnastelor din România. Cînd români din Montreal vin la București, sunt întrebați dacă este adevărat că iarna este atât de grea acolo, pe cîte se spune. De ce ...

De ce se spune despre canadieni că ar fi fericiți?

  13 January, 2020

Întrebarea și tematica sunt legitime, în măsura în care Canada se plasează constant pe primele locuri din lume la indicele de fericire și la indicele de calitate a vieții. Cum trăiesc de aproape 40 de ani în Canada, mă întreb cum aș putea povesti „fericirea din Canada”? Desigur nu voi putea evita unghiul privilegiat al perspectivei interculturale. Și am să încep cu un mic exercițiu de imaginație, pentru că fericirea nu prea este un concept. Sau dacă îl considerăm concept,  ar trebui să îl punem la treaba (cum ne sfătuia Hegel, cel cu dialectica).  1. Să ne imaginăm... Dacă Canada ar fi un animal, emblema psihismului canadian ar fi ...

Jocul politic

  28 October, 2019

Dacă regii moșteneau tronul, în democrație puterea se obține și se păstrează prin rivalitate, confruntare politică și campanii electorale. Dincolo de aceste aspecte vizibile ale jocului politic, există și aspecte opace,  invizibile în exersarea puterii; ne referim la dispozitivul politic, la construirea secretului, la marketingul comunicării politice și de ce nu, la democrația numerică.   1. Rivalitatea și confruntarea politică Rivalitatea între diferitele personaje politice o vedem la televizor. Televiziunea rămâne canalul principal de comunicare politică, pentru că dincolo de vorbe ea permite și conexiunea vizuală și emoțională cu alegătorul. Această rivalitate presupune confruntare prin oralitate și verb, dar și o impresie psihologică legată de imagine. Imaginea și retorica sunt așadar două ingrediente ...

Prostituția. Între ideologie și mitologie

  10 October, 2019

Exploatare sexuală, trafic de ființe vii, rețele de prostituție, iată o tematica socială care pune întrebări sociologilor, dar și clasei politice, care trebuie să statueze asupra acestei practici sociale. Sociologic vorbind, semnificativă ni se pare ideologia și mitologia, asociate acestei practici sociale. Ele sunt dealtfel legate. Două mituri alimentează polemica despre statutul prostituției: mitul prostituatei fericite, instrumentalizat de liberalizarea prostituției și mitul prostituatei exploatate, folosit de ideologia aboliționistă.   Să începem cu ideologia   Despre prostituție se spune că este un rău necesar. Gândire paradoxală. Este un rău impus femeilor intrate în rețele de prostituție, dar și o necesitate socială pentru acele femei care își fac o ...

Zona gri a consimțământului Cultura violului

  3 October, 2019

Începând cu anii 2017 am asistat cu toții pe rețelele sociale la un val de denunțuri de agresiune sexuală. Evenimentul care a declanșat interesul pentru această temă socială a fost contextul scandalului Weinstein, marele producător de la Hollywood, acuzat de abuz de putere, agresiune și hărțuire sexuală, de mai mult de 100 de femei. Wienstein face obiectul unei anchete judiciare. Imperiul său pare ca se clatină. Oare? Statele Unite este paradisul avocaților. Afacerea Wienstein a marcat o cotitura în mișcările feministe. Ea a declanșat o revolta colectivă, care s-a extins  în întreaga lume. Metoo, a devenit simbolul acestei revolte a femeilor. Se pare ca fiecare femeie poate găsi în amintire ...