România este cea mai slab performantă țară ca absorbție a fondurilor europene între țările Uniunii Europene.1 Totuși, în rândul beneficiarilor există multiple exemple de succes. Anumite organizaţii non-guvernamentale accesează fonduri structurale însumate de peste 34 milioane euro.2 Unele primării reuşesc să implementeze proiecte de 130 milioane euro,3 în timp ce alte primării nu atrag fonduri europene. Unele au personal înalt calificat, altele „trebuie să dea şapte afară, ca să angajeze pe cineva la urbanism”. Unele participă la cursuri de instruire pe tema fondurilor europene, dar totuşi „nimeni de la noi nu ştie să scrie un proiect”. Alțiii spun că “am de toate aici în primărie – și strategie și oameni și calculatoare, deci am capacitate a primăriei din moment ce am portofoliu de proiecte, problema e la accesare, să nu ia tot timpul ăla care are pe cineva în Guvern, ori luăm toți care avem același punctaj, ori facem criterii de departajare clare” (Primar, Regiunea Sud-Est).
Prin urmare, care sunt diferențele dintre primăriile care reușesc să depună și să și câștige proiecte pe fonduri europene și cele care fie nu depun, fie depun și nu câștigă proiecte? Am analizat mai multe tipuri de factori care pot să explice diferențele în accesarea fondurilor europene la nivelul comunelor din România (Marin, 2015). În cele ce urmează, mă voi referi în primul rând la rolul capacității financiare a comunelor în sensul autonomiei lor financiare, adică a ponderii veniturilor proprii în totalul veniturilor locale.4 În sensul acestei definiții, comunele “bogate” sunt cele care au autonomie financiară ridicată, adică o pondere ridicată a veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetului local.
Cel puțin la prima vedere, comunele “bogate” au oameni mai bine pregătiți, resurse financiare suficiente pentru co-finanțare, resurse tehnologice la un nivel mai înalt, etc. Prin urmare, ar trebui ca șansele lor la accesare să fie mult mai mari decât ale celor “sărace”. Pe de altă parte, în perioada analizată au fost introduse măsuri de reducere a salariilor personalului bugetar şi limitarea angajărilor în sectorul public. În acelaşi timp, anumite programe cu finanţare externă5 implementate în comune sărace au introdus personal specializat în schema organizatorică a primăriei în perioadele pre şi post-aderare.
În acest punct intervine o altă întrebare. Ce înseamnă că o primărie este câștigătoare în cursa fondurilor europene? Răspunsul pare simplu dar în realitate situațiile pot fi foarte variate. O primărie care are un proiect aprobat dar nefinanţat este câştigătoare sau nu? O contestaţie parţial admisă6 înseamnă că proiectul este aprobat? O primărie care are un proiect aprobat în parteneriat cu o altă instituţie publică (Consiliul Judeţean)7 şi alte 10 primării din judeţ, dar nu a participat la elaborarea cererii de finanţare are o capacitate administrativă dezvoltată? În alte situații, proiectul nu este respins, se află pe lista de rezervă, dar nu are punctaj suficient pentru a fi pe prima listă, de proiecte aprobate şi selectate pentru finanţare. Primăria nu poate contesta acest rezultat pentru că se evaluează numai contestaţiile celor care au avut proiecte respinse.8 Între timp, alte proiecte (iniţial respinse, dar ale căror contestaţii intră în evaluare) sunt aprobate. În consecinţă, proiectul primăriei „ajunge pe două poziţii în jos” pe lista de rezervă şi nu este finanţat.
La nivel național, o metodă de a identifica primăriile care au accesat proiecte din fonduri europene se bazează chiar pe ce declară primăriile către Ministerul Finanțelor Publice. În consecință, dacă primăria raportează sau nu cheltuieli la rubrica “cheltuieli privind proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile” (finanţate din fonduri structurale şi alte tipuri de fonduri) există șanse foarte mari ca aceste primării să fie „câștigătoare”, singure sau în parteneriat cu alte organizații, a unor proiecte finanțate din fonduri europene (inclusiv Programul Național de Dezvoltare Rurală).9
La nivel de program, există diferențe substanțiale între modul de raportare a succesului – unele autorități publică lista completă a tuturor partenerilor implicați, alții doar a solicitantului principal. Totuși, pentru cea mai solicitată măsură de finanțare la nivelul comunelor din România – Măsura 322 din PNDR, informațiile sunt relativ complete și permit identificarea câștigătorului.
Rezultatele analizelor arată, contrar așteptărilor, că primăriile de comune din România au pregătit și au trimis spre evaluare numeroase proiecte pentru a fi finanțate din fonduri europene. De exemplu, pentru Măsura 322, în 2009, una din două comune din România avea o cerere depusă, în evaluare, pe această linie de finanţare.
Din nou contrar așteptărilor, capacitatea financiară contează pentru accesarea fondurilor structurale, dar în sens invers. Comunele cu resurse financiare scăzute – venituri proprii autonome sub medie (media anilor 2009-2012) – au şanse într-o măsură semnificativ mai mare de a avea proiecte în derulare finanţate din fonduri externe în aceeaşi perioadă de referinţă. Această situație se datorează în primul rând criteriilor impuse de fiecare linie de finanțare.
Criteriile de evaluare ale aplicaţiilor din fonduri structurale nu iau în considerare capacitatea financiară a aplicantului, nici pentru proiectele investiţionale, nici pentru cele „soft”. De fapt, capacitatea financiară a primăriei este analizată numai în situaţia în care primăria solicită un împrumut bancar. În acest caz, instituţia financiară decide dacă proiectul este „bancabil” sau nu.10 Mai mult decât atât, unele linii de finanţare cum este Măsura 322 „avantajează” comunele sărace (puncte suplimentare în evaluarea cererii de finanţare pentru comunele cu grad de sărăcie ridicat conform datelor MADR 112004).
Peste jumătate dintre comunele cu proiecte în derulare au avut proiecte aprobate pe Măsura 322, în perioada 2007-2011. De asemenea, parteneriatele cu instituții la nivel județean, cum ar fi Consiliul Județean, în special pentru proiectele care vizează probleme de mediu, nu se realizează pe criterii de putere financiară a localităților, ci mai degrabă pe criterii geografice, de grupare a comunelor/ oraşelor din zona/ regiunea respectivă. Prin urmare, comunele cu resurse financiare scăzute (ponderea veniturilor proprii autonome în veniturile totale sub media comunelor la nivel naţional) au semnificativ mai multe şanse de a avea proiecte aprobate pe Măsura 322 în perioada 2007-2011.12
Acest lucru ar trebui să fie în general evaluat mai degrabă pozitiv, dar de fapt nu spune nimic despre impactul accesării fondurilor europene asupra creșterii calității vieții locuitorilor comunelor “sărace”. Este posibil ca în urma accesării fondurilor europene, comuna să fie conectată la rețeaua de apă și canalizare dar locuitorii ei, din diferite motive, să nu beneficieze de apă curentă. De asemenea, tot pe Măsura 322 este posibil să se fi realizat investiții în infrastructura socială de care să nu beneficieze nimeni, pentru că, de exemplu, numărul de copii de vârstă școlară din localitate este prea mic. Astfel, ar trebui reanalizat „mitul” fondurilor europene care aduc prosperitate în comunele din România, fără a nega importanța fluxurilor financiare pentru dezvoltarea mediului rural românesc.
Referințe
Consiliul Fiscal (2012) Raportul anual pe anul 2011. Evoluţii şi perspective macroeconomice şi bugetare. [Online] Disponibil la: www.consiliulfiscal.ro [Accesat 25 noiembrie 2012].
Marin, M. (2015) Absorbția fondurilor europene pentru comunele din România. Iași, Editura Lumen
1 Consiliul Fiscal, 2012: 43. Perioada analizată în acest articol este 2007-2012.
2 Cazul unei organizaţii neguvernamentale care a obţinut proiecte finanţate prin POSDRU a căror valoare însumată reprezintă 34,6 milioane euro, exemplu extras din Structural Consulting Group, 2014.
3 Interviu Klaus Johannis, în suplimentul ziarului Bursa, iunie 2014, Reforma sistemului de absorbţie al fondurilor europene. http://www.bursa.ro/_pdf/publicatii/fe_2014/supliment_fe_2014.pdf (data accesării: 29 iunie 2014).
4 Datele sunt analizate în funcţie de două mari perioade: i) 2007-2009, o perioadă de început sau de pregătiri în accesarea fondurilor şi ii) 2009-2012, o perioadă axată pe implementarea unui număr mare de proiecte din fonduri europene. Pentru fiecare din aceste perioade am calculat o medie a acestor venituri. În acest mod, indicatorul reflectă într-o mai bună măsură evoluţia pentru întregul interval de timp şi reduce influenţa fluctuaţiei veniturilor în anii crizei financiare.
5 De exemplu, proiectul Knowledge Based Economy al Băncii Mondiale.
6 Vezi Raport contestaţii, Măsura 322, submăsura d, sesiunea nr. 01/ 2011, publicat pe www.apdrp.ro (data accesării: 5 august 2012).
7 Exemplul proiectelor de apă şi canalizare finanţate prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.
8 Caz extras din raportul de evaluare al lui Structural Consulting Grup, www.structural-consulting.ro.
9 Desigur, fondurile externe se pot referi și la proiectele finanțate de exemplu de Ambasada Norvegiei, dar volumul cel mai important de finanțare se referă la fondurile structurale (inclusiv PNDR).
10 „Criteriile de bancabilitate sunt diferite faţă de criteriile de eligibilitate necesare aprobării proiectului” (Reprezentant bancă) şi sunt analizate de bancă chiar din faza de depunere a proiectelor, astfel încât să asigure mai multe şanse de succes proiectului în implementare.
11 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
12 Gradul mare de solicitare a alocărilor de fonduri PNDR este explicabil şi prin atractivitatea instrumentelor financiare oferite beneficiarilor. Comunele cu proiecte aprobate prin PNDR beneficiază de garanţiile financiare acordate prin Fondul de Garantare a Creditului Rural (instituţie financiară nebancară), în condiţii mult mai avantajoase decât cele oferite de instituţiile bancare. Garanţia Fondului poate acoperi până la 100% din volumul necesar obţinerii avansului de la APDRP.
