Din 1968, când Richard Christie, profesor de psihologie socială la Columbia University (Canada), și Florence L. Geis, profesoară de psihologie la University of Delaware (SUA), au publicat primul studiu în care s-a folosit termenul „machiavelism” și până în prezent, s-au scris numeroase cărți și aticole științifice despre această trăsătură de personalitate, a cărei denumire amintește de scriitorul, filozoful și diplomatul italian Nicolὸ Machiavelli (1469 – 1527), autorul faimoasei cărți Il principe (Principele), scrisă în 1513, dar tipărită cinci ani mai târziu, după moartea autorului. De altfel, în Scala Mach IV, elaborată de Richard Christie și Florence L.
Semnalăm apariţia volumul colectiv Avuţia naţională a României, coordonator prof. univ. dr. Florin Georgescu, autori Gheorghe Gherghina, Bogdan Cozmâncă, Florian Neagu, Liliana Pintilia, Livia Drăguşin.
Lucrarea are la bază analizele privind formarea şi evoluţia capitalului şi a capitalismului în România de după 1989 realizate de Florin Georgescu în Capitalul în România postcomunistă (2018) şi Capitalism şi capitalişti fără capital în România (2021). De această dată, subiectul analizei îl reprezintă avuţia naţională, pe care autorii o spun atenţiei cititorilor pe multiple planuri – conceptual, metodologic şi analitic (pe ramuri şi în profil sectorial).
Gelozia implică trei entități: două persoane care sunt într-o relație emoțională și o a treia persoană care amenință real sau virtual relația. Când cea de-a treia persoană primejduiește relația romantică numai prin amintirea sa, vorbim despre „gelozie retroactivă” (sau „gelozie retrospectivă”). Spre deosebire de gelozia romantică orientată spre viitor, gelozia retroactivă este orientată spre trecut – precizează Aaron Ben-Zeév (2013), profesor de filozofie la University of Haifa.
Să ne amintim replica, devenită aforism, din romanul „Requiem for a Nun” de William Faulkner (1951): The past isn't dead; it's not even past (Trecutul nu s-a sfârşit, de fapt încă nu a devenit ...
Punere în oglindă
Am scris despre cuplul sociologie/literatură , pentru că literatura poate alimenta imaginația sociologică, în descrierea de situații, tipuri de personaje și interacțiuni între personaje . Sociologia s-a îndepărtat de literatură pentru a se constituie ca disciplină, dar literatura era sociologică înainte de constituirea sociologiei ca disciplină. Să ne gândim de exemplu la Balzac, la Tolstoi. Să ne gândim și la dramaturgul nostru I.L.Caragiale ; tipurile de personaje și situațiile erau inspirate din realitatea vremii și au rămas repere fundamentale în analizele din științele sociale. Apelul la literatură într-un demers sociologic a fost uneori evocat ca un soi de adulter. Dar, precum ...
James Tissot „Suite de l’enfant prodigue : le depart”- (vers 1880) [Musée des Beaux-Arts de Nantes]
Mila ca bunătate „Un om avea doi fii. Şi a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui său: Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine din avere. Şi el le-a împărţit averea. Şi nu după multe zile, adunând toate, fiul cel mai tânăr s-a dus într-o ţară depărtată şi acolo şi-a risipit averea, trăind în desfrânări. Şi după ce a cheltuit totul, s-a făcut foamete mare în ţara aceea, şi el a început să ducă lipsă. Şi ducându-se, s-a alipit el de unul din locuitorii ...
Etimologic, cuvântul „gelozie”, provenit din limba greacă, semnifică un „Sentiment chinuitor provocat de bănuiala sau certitudinea că persoana iubită nu este fidelă” (vezi Dicționar esențial de neologisme al limbii române, 2009, p. 411). De remarcat că această definiție corespunde doar „geloziei romantice”, termen introdus în vocabularul psihologiei în anul 1981 de către Ralph B. Hupka, profesor la California State University. Dar gelozia nu apare numai în relațiile romantice, de iubire, ci și în alte situații de atașament. S-a constatat că și copiii mici, începând de la 6 luni, simt o formă de gelozie față de mamele lor când acestea își ...
Acest articol reprezintă o sinteză din studiul Demographic Ageing. Romania in the European Context, realizat în co-autorat și publicat în Romanian Journal of Population Studies (2022), la care am adăugat o serie de considerații ținând cont de datele provizorii de la Recensământul Populației și Locuințelor runda 2021, publicate de Institutul Național de Statistică la începutul anului 2023. Studiul in extenso este dedicat memoriei profesorului doctor emerit Traian Rotariu, fondator și director al Centrului de Studiere a Populației din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cercetător cu contribuții remarcabile în domeniile sociologiei populației, demografiei, statisticii sociale și metodologiei de cercetare în științele ...
Povestea de mai jos trimite, poate, pe oricare dintre noi, la gândul rolului întâmplărilor cu miez și coajă din viața noastră cea de toate zilele și nopțile. Mai ales a celor deosebite, importante pentru semnificația lor venită din lumina și negurile ceremonialelor de trecere de la un an la altul. Numai că ultima zi a anului 1989 era resimțită ca o zi și o noapte cu totul specială. Era primul Revelion Liber, al speranței absolute. Și ce poate fi mai frumos în lumea aceasta decât ceea ce începe? Fiindcă ceea ce începe nu are niciun cusur, daramite un defect, pentru ...
Invidia este marele nivelator: dacă nu poate nivela lucrurile în sus, le va nivela în jos.
Dorothy Sayers
Invidia off-line – prin extensie, în relațiile interpersonale din viața de zi cu zi – a constituit o temă de reflecție încă din Antichitate, spre deosebire de invidia on-line, invidia generată de utilizarea rețelelor de socializare, care a intrat recent în atenția cercetătorilor. Acest ultim tip de invidie tinde să devină o problemă socială pe măsură ce tot mai multe persoane de toate vârstele, din toate țările participă activ (postează sau evaluează postările altora) pe Facebook, Tik Tok, Twitter, Instagram ș.a. sau sunt doar ...
Pentru a înțelege dinamica si dezvoltarea societății contemporane sunt necesare investigații si eforturi analitice profunde. Ea devine din ce in ce mai complexa si impredictibila, atât ca urmare a suprapunerii unor crize diverse (militare, economice, sanitare, sociale, etc), dar si ca rezultat al evoluției exponențiale a noilor tehnologii, dintre care Inteligenta artificiala si forțarea limitelor spațiale provoacă si îngrijorează in egala măsura.
In acest context complex si confuz calitatea vieții de zi cu zi a fiecăruia dintre noi devine un refugiu si o strategie in sine. In cadrul acesteia, religia si-a păstrat un oarecare rol, mai mult sau mai puțin important ...
