Romania Sociala logo
Menu
Dezbateri

Ce viitor mai are Zona Euro? Se mai poate salva Zona Euro?

  5 February, 2019

Aşa cum rezultă din studiul de caz anterior,
solvabilitatea guvernului francez este în acest moment extrem de precară
datorită nivelului nesustenabil al datoriilor acumulate. Guvernul francez s-a
împotmolit, deci, în datorii. Şi în aceeaşi situaţie se află şi guvernele din
Grecia, Portugalia, Italia, Belgia, Cipru şi Spania. În toate aceste ţări,
reducerea datoriilor guvernamentale nu este posibilă fără majorări de impozite şi
amputări de cheltuieli guvernamentale. Dar creşterea poverii fiscale şi
amputarea cheltuielilor guvernamentale generează întotdeauna nu doar „curbe de
sacrificiu”, ci şi recesiune pe termen lung. Pe de altă parte,

Mai multe din Dezbateri

Ce viitor mai are Zona Euro? Studiu de caz: datoria publică a Franţei

  4 February, 2019

Dar cum poate fi validată afirmaţia că
guvernele menţionate sunt înglodate în datorii? Evident, printr-un studiu de
caz ipotetic. Să presupunem, deci, că executivul de la Paris va decide ameliorarea
semnificativă a bonităţii sale financiare prin diminuarea nivelului datoriei
publice de la 100% la 50% din PIB. Să presupunem, de
asemenea, că Franţa va înregistra în viitoarele decenii o rata nominală a creşterii
economice de 4% pe an, un nivel mai
mare decât cel din precedentele două decenii (2,9%). În sfârşit, ţinând cont de faptul că media aritmetică a
dobânzilor aferente obligaţiunilor de stat (bondurilor) emise de guvernul
francez în ultimul deceniu a fost de 2,2%
pe an,

Ce viitor mai are Zona Euro? Soluţia de ultimă instanţă

  1 February, 2019

Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus, vom observa că finanţarea pierderilor acumulate în băncile „too big to fail” prin majorarea nesustenabilă a datoriilor guvernamentale a reprezentat soluţia de ultimă instanţă utilizată de Fed, BCE şi BCJ după aproape două decenii de „altruism monetar”. Evident, aceste „naţionalizări” de credite putrede, practicate în mod sistematic de Nicolae Ceauşescu şi de ceilalţi lideri din ţările fostului CAER, au reprezentat baloane de oxigen care au facilitat relansarea creşteri economice în SUA, ZE şi Japonia, la fel cum dozele moderate de drog reprezintă un tratament adecvat pentru prevenirea întrării în sevraj a celor care consumă prea multe droguri. Însă, pe termen lung, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Două decenii pierdute

  31 January, 2019

După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata că ZE a ocupat în deceniul 1999-2009 un onorant loc doi într-un clasament al celor mai mari economii ale lumii, fiind devansată doar de SUA. Cu toate acestea, ZE şi-a pierdut acest statut în 2010, fiind depăşită de China. Iar după numai 4 ani, China a devansat SUA şi a ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 6. Salariaţii din sectorul public: de la percepţia falsă la realitatea statului minimal

  29 January, 2019

Creşterea numărului de salariaţi din sectorul public al economiei reprezintă o problemă crucială în cazul ţării noastre. Deşi foarte mulţi compatrioţi cred că numărul de salariaţi din învăţământ, sănătate, apărare şi administraţia publică este mult prea mare, această percepţie, indusă în mod sistematic de anumiţi lideri de opinie, este complet falsă, întrucât locuitorii ţării noastre beneficiază în acest moment de cel mai mic număr de învăţători, profesori, medici şi funcţionari publici la 1.000 de locuitori comparativ cu celelalte ţări din UE. Astfel, în învăţământul public românesc existau anul trecut doar 18 salariaţi la 1.000 de locuitori, cu mult mai puţini decât în Marea Britanie (36), în Polonia ...

Bătălia pentru Brexit

  19 January, 2019

Respingerea de către Camera Comunelor a tratatului (acordului) de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană a stârnit o mulţime de semne de întrebare şi incertitudini legate de viitor. Cum va fi Brexit? Va mai fi un Brexit? Populaţia pro-Brexit, Camera Comunelor anti-Brexit O cale de a înţelege ce se întâmplă în politica britanică porneşte de la raportul opţiunilor de ieşire (Leave), respectiv de rămânere (Remain) în UE, în populaţie şi, respectiv, între parlamentarii din Camera Comunelor. Populaţia a fost şi rămâne divizată în două părţi relativ egale. Dincolo de sondajele de opinie, ceea ce contează este rezultatul referendumului din 2016, când 52% au optat pentru Brexit. La nivel teritorial, majoritatea pentru ...

„Statul de drept nu e negociabil!” Ba da, şi chiar urgent!

  18 January, 2019

Conceptul de stat de drept În ultimul timp, s-a lansat tema statul de drept ca foarte importantă de discutat în spaţiul politic. Politic, da, este fără îndoială o temă actuală emoţional. E important ca, politic, să subliniem tema justiţiei, a „statului de drept” ca un lucru care merită o atenţie specială. Mai ales în condiţiile actuale. Când s-a lansat în discursul public formularea, ca sociolog, am fost şocat. Formularea „stat de drept”este ciudată. Ea este un pleonasm. De la începutul său, statul modern, bazat pe o constituţie - nu discutăm aici de „Statul sunt eu” al lui Ludovic al XIV-lea - a avut ca funcţie esenţială promovarea dreptului, ...

Globalizarea, alimentația etnică și gustul*

  23 January, 2019

Globalizarea, libera circulație a oamenilor, a mărfurilor și ideilor, tinde să modifice gustul unic, cel al mâncărurilor tradiționale dintr-o țară sau alta, cu gustul multiplu, diversificat al mâncărurilor din alte țări și culturi. Milioanele și milioanele de oameni care fug din cauza războaielor și a foametei sau care își părăsesc țara în căutarea unei vieți mai bune „iau cu ei” și bucătăria țărilor de unde provin, își păstrează, cel puțin prima generație a imigranților, preferința pentru mâncarea etnică. Asistăm la un proces de „acculturație gastronomică” (amestec al bucătăriilor tradiționale), la „creolizarea alimentației”. În perioada colonială, termenul „creolization” desemna mixarea populației europene cu populațiile neeuropene. În prezent, prin „creolizarea alimentației” ...

Cum ne imaginăm că va fi viitorul?

  11 January, 2019

Este o întrebare pe care fiecare dintre noi ne-o punem. Cel mai simplu este să invoc propria mea experienţă. În anii ’60 eram tânăr. Viitorul mi se părea confuz. Pe de o parte, politic ni se oferea un model de viitor: o societate socialistă, care va evolua spre comunism. Problema era a credibilităţii. Imensa majoritate a românilor îl percepeau ca un model impus de istorie, mai precis de Uniunea Sovietică. Cu forţa politică şi de către celebra „Securitate”. Acest viitor nu depindea de noi, ci de un context internaţional. Oricum, nu era atractiv. Anii 1960: modernizarea şi un viitor atractiv Dincolo de sistemul socialist, viitorul oferea şi o altă imagine: modernizarea. Era ...

File din „Jurnalul de cercetare” (Boldești, 1967)

  9 January, 2019

Printre fişele mele de lectură am găsit câteva pagini de însemnări aşternute pe hârtie în urmă cu mai mult de o jumătate de secol: „Drumuri şi oameni. Boldeşti, 23.05.1967”. La Boldești, Institutul de Psihologie al Academiei RSR, prin secția de Psihologie socială, condusă de Traian Herseni, a realizat prima cercetare psihosociologică de teren, pe baza căreia s-a publicat sub redacția lui Traian Herseni volumul „Industrializare şi urbanizare. Cercetări de psihosociologie concretă la Boldeşti” (București, Editura Academiei R.S.R., 1970). „Colectivul nostru, compus initial numai din câțiva membri ai Secţiei de psihologie socială a Institutului de psihologie (autorul acestor înduri ca responsabi,  dr. Vasile P. Nicolau, Georgeta Dan-Spînoiu, Ligia Gherguţ, ...