Romania Sociala logo
Menu

Ce viitor mai are Zona Euro? Studiu de caz: datoria publică a Franţei

autor:   4 February 2019  

Nicolae Taran

Dar cum poate fi validată afirmaţia că guvernele menţionate sunt înglodate în datorii? Evident, printr-un studiu de caz ipotetic. Să presupunem, deci, că executivul de la Paris va decide ameliorarea semnificativă a bonităţii sale financiare prin diminuarea nivelului datoriei publice de la 100% la 50% din PIB. Să presupunem, de asemenea, că Franţa va înregistra în viitoarele decenii o rata nominală a creşterii economice de 4% pe an, un nivel mai mare decât cel din precedentele două decenii (2,9%). În sfârşit, ţinând cont de faptul că media aritmetică a dobânzilor aferente obligaţiunilor de stat (bondurilor) emise de guvernul francez în ultimul deceniu a fost de 2,2% pe an, voi utiliza pentru acest studiu de caz un nivel mediu al dobânzii pentru credite care vor fi rambursate de 2% pe an.4 În funcţie de valoarea acestor parametrii, serviciul datoriei (costul anual al rambursărilor şi dobânzilor) poate fi estimat prin utilizarea următorului model de calcul, un model bazat pe formula dobânzii compuse:

                                   SD = D ((r (1+d)t) / ((1+r)t – 1)),

unde SD reprezintă serviciul datoriei, D – valoarea datoriilor care trebuie rambursate, d – rata medie anuală a dobânzii, r – rata nominală anuală a creşterii economice, iar t –  durata în ani a perioadei de rambursare.

Așa cum am precizat, nivelul actual al datoriilor guvernului francez este cu mult mai mare decât pragul minim admisibil reglementat de Comisia Europeană (100% vs 60% din PIB). În aceste circumstanțe, înjumătățirea  ponderii în PIB a acestor datorii implică două opțiuni (scenarii) fundamentale:

1. Rostogolirea datoriilor din momentul zero al unui  anumit interval de timp și dublarea produsului intern brut în ultimul an al acestui interval;

2. Rambursarea parțială, într-o anumită perioadă de timp, a datoriilor existente la un moment dat.

În cazul primei opțiuni, valoarea finală a PIB din intervalul (0-t), PIB(t), implică următoarea formulă de calcul:

                                         PIB (t) = PIB (0) (1+r)t,

unde r= 0,04. Dacă vom efectua calculele necesare, vom constata că PIB(t) = 2 PIB(0) pentru r = 0,04 și t=18. Pe cale de consecință, ponderea în produsul intern brut final a datoriilor inițiale se va diminua până la 50%. Evident, această opțiune este necostisitoare, deoarece rostogolirea datoriilor cu o dobândă constantă nu presupune majorarea seviciului datoriei. Pe de altă parte, punctul slab al acestei opțiuni îl constituie ipoteza că economia Franței va crește timp de 18 ani cu o rată nominală de 4% pe an, iar în acest interval de timp nu vor exista deficite bugetare. Ori, dacă ținem cont că procesele de creștere economică sunt în mod inevitabil ciclice pe termen lung și de faptul că guvernul francez a înregistrat deficite bugetare cuprinse între 7,2% și 2,7% din PIB în fiecare an din ultimul deceniu, vom constata că fezabilitatea acestei opțiuni este în mod practic nulă.5

Cea de a doua opțiune de reducere semnificativă a actualelor datorii ale guvernului francez neccesită rostogolirea timp de un deceniu a 76% și rambursarea a 24% din aceste datorii. Într-adevăr, pentru t=10 și r=0,04, PIB(10) = 1,48 PIB(0), iar ponderea în produsul intern brut final a 76% din produsul intern brut inițial va fi de 50%. În sfârșit, serviciul datoriei aferent rambursării a 24% din actualul nivel al datoriilor guvernamentale poate fi estimat prin modelul de calcul prezentat anterior, în care D = 0,24, d= 0,02, r = 0,04, iar t = 10. Dacă efectuăm calculele necesare vom obține SD = 0,02438. Rezulă, deci, că această opțiune împlică o durată mult mai surtă de implementare comparativ cu cea precedentă (10 ani vs 18 ani), dar și costuri anuale suplimentare pe parcursul unui deceniu de cel puțin 2,4% din PIB.



Facebook

Cum am vazut eu “la țară și în provincie” în Romania 2019. O privire de orășean, curioasă ca a unui sociolog

Un sat din România. Nimic mai simplu, aparent. Un sat din România, Oltenia, spre Târgu Jiu. Oltenia de sub munte, cum mi-a placut mie să dau o denumire zonei. De altfel, superbă. O zonă bogată, cu tot ce-i trebuie, aș putea spune: pășuni, păduri, ape, luncă, munți, obiective turistice spectaculoase, șosea, drumuri laterale ...

Independența va trebui recucerită ?

Contaminat de frenezia mass-media focalizată pe Summit-ul de la Sibiu, unde Guvernul a alocat toate sumele la concurenţa cererii de finanţare, am constatat că vechile mele temeri eurosceptice nu mai au nici un suport: România s-a europenizat complet, din moment ce, în numele pluralismului social postdecembrist, s-au diversificat şi nostalgicii, în nostalgici după sărbătorirea Independenţei ...

Restricţionarea publicării rezultatelor sondajelor preelectorale şi ale sondajelor la ieşirea de la urne: de ce?

La 26 mai a.c., electoratul din România este chemat la urne pentru alegerea europarlamentarilor. Tot la 26 mai, persoanele cu drept de vot au posibilitatea să se pronunţe dacă sunt de acord sau nu sunt de acord cu cele două întrebări ale referendumului:  1) Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni ...

Inaugurarea Centrului cultural „Dimitrie Gusti” la Cornova, Republica Moldova

Azi, 6 mai, la Cornova, în „cel mai cercetat sat de la Atlantic până la Pacific”, a fost inaugurat oficial noul Centru cultural ”Dimitrie Gusti”. Construcția lui a început pe timpul Guvernului Filat și s-a terminat acum două săptămâini, pe timpul Guvernului Filip. Finisarea acestui lăcaș cultural este una din ...

Mass-media şi sondajele de opinie publică: derapaje

Profesorul de mass-media şi comunicare Jesper Strömbäck de la Mittuniversitet (Suedia) a puns o întrebare de interes teoretic: când publică rezultatele sondajelor de opinie publică, mass-media reflectă sau influenţează opinia publică? Analizând numeroase studii din literatura de specialitate, Jesper Strömbäck a ajuns la următoarele concluzii: 1) Termenul de „opinie publică”, fiind un concept ...

Mărturii: Laboratorul de sociologie al Universităţii din Bucureşti

În anul 1970, eu şi Maria Voinea am fost repartizaţi la Laborator; comisia de repartiţii l-a avut ca preşedinte pe H. H. Stahl. Tot cu noi, în 1970, a venit la această unitate de cercetare, Ion Mihail Popescu, licenţiat în drept şi în filosofie, fost deţinut politic. El ne povestea, ...

Un film nu despre România

Week-end. Aleg să mă uit la un film. Din întâmplare: Ziarul. O atmosferă de redacţie. Un ziar independent, pe cât se poate. Redactori de toate felurile. Unii vor să-şi facă meseria. Alţii au afacerile lor. Dar toţi beau de sting. Femeile întrec pe bărbaţi. Explodează o afacere. Implicat un mare om de afaceri, un tip ...

România: marea dezbinare

Sunt dezbinați românii sau oamenii politici? Circulă ideea că trăim într-o societate paranoică: nu mai putem discuta raţional şi cu o anumită detaşare; preferăm invective în locul argumentelor. Se spune tot mai insistent: noi românii suntem dezbinaţi. Aceasta e marea noastră problemă. Deci, românii sunt scindaţi în două „jumătăţi” între care ...