Romania Sociala logo
Menu

Ce viitor mai are Zona Euro? Studiu de caz: datoria publică a Franţei

autor:   4 February 2019  

Nicolae Taran

Dar cum poate fi validată afirmaţia că guvernele menţionate sunt înglodate în datorii? Evident, printr-un studiu de caz ipotetic. Să presupunem, deci, că executivul de la Paris va decide ameliorarea semnificativă a bonităţii sale financiare prin diminuarea nivelului datoriei publice de la 100% la 50% din PIB. Să presupunem, de asemenea, că Franţa va înregistra în viitoarele decenii o rata nominală a creşterii economice de 4% pe an, un nivel mai mare decât cel din precedentele două decenii (2,9%). În sfârşit, ţinând cont de faptul că media aritmetică a dobânzilor aferente obligaţiunilor de stat (bondurilor) emise de guvernul francez în ultimul deceniu a fost de 2,2% pe an, voi utiliza pentru acest studiu de caz un nivel mediu al dobânzii pentru credite care vor fi rambursate de 2% pe an.4 În funcţie de valoarea acestor parametrii, serviciul datoriei (costul anual al rambursărilor şi dobânzilor) poate fi estimat prin utilizarea următorului model de calcul, un model bazat pe formula dobânzii compuse:

                                   SD = D ((r (1+d)t) / ((1+r)t – 1)),

unde SD reprezintă serviciul datoriei, D – valoarea datoriilor care trebuie rambursate, d – rata medie anuală a dobânzii, r – rata nominală anuală a creşterii economice, iar t –  durata în ani a perioadei de rambursare.

Așa cum am precizat, nivelul actual al datoriilor guvernului francez este cu mult mai mare decât pragul minim admisibil reglementat de Comisia Europeană (100% vs 60% din PIB). În aceste circumstanțe, înjumătățirea  ponderii în PIB a acestor datorii implică două opțiuni (scenarii) fundamentale:

1. Rostogolirea datoriilor din momentul zero al unui  anumit interval de timp și dublarea produsului intern brut în ultimul an al acestui interval;

2. Rambursarea parțială, într-o anumită perioadă de timp, a datoriilor existente la un moment dat.

În cazul primei opțiuni, valoarea finală a PIB din intervalul (0-t), PIB(t), implică următoarea formulă de calcul:

                                         PIB (t) = PIB (0) (1+r)t,

unde r= 0,04. Dacă vom efectua calculele necesare, vom constata că PIB(t) = 2 PIB(0) pentru r = 0,04 și t=18. Pe cale de consecință, ponderea în produsul intern brut final a datoriilor inițiale se va diminua până la 50%. Evident, această opțiune este necostisitoare, deoarece rostogolirea datoriilor cu o dobândă constantă nu presupune majorarea seviciului datoriei. Pe de altă parte, punctul slab al acestei opțiuni îl constituie ipoteza că economia Franței va crește timp de 18 ani cu o rată nominală de 4% pe an, iar în acest interval de timp nu vor exista deficite bugetare. Ori, dacă ținem cont că procesele de creștere economică sunt în mod inevitabil ciclice pe termen lung și de faptul că guvernul francez a înregistrat deficite bugetare cuprinse între 7,2% și 2,7% din PIB în fiecare an din ultimul deceniu, vom constata că fezabilitatea acestei opțiuni este în mod practic nulă.5

Cea de a doua opțiune de reducere semnificativă a actualelor datorii ale guvernului francez neccesită rostogolirea timp de un deceniu a 76% și rambursarea a 24% din aceste datorii. Într-adevăr, pentru t=10 și r=0,04, PIB(10) = 1,48 PIB(0), iar ponderea în produsul intern brut final a 76% din produsul intern brut inițial va fi de 50%. În sfârșit, serviciul datoriei aferent rambursării a 24% din actualul nivel al datoriilor guvernamentale poate fi estimat prin modelul de calcul prezentat anterior, în care D = 0,24, d= 0,02, r = 0,04, iar t = 10. Dacă efectuăm calculele necesare vom obține SD = 0,02438. Rezulă, deci, că această opțiune împlică o durată mult mai surtă de implementare comparativ cu cea precedentă (10 ani vs 18 ani), dar și costuri anuale suplimentare pe parcursul unui deceniu de cel puțin 2,4% din PIB.



Facebook

Semestrul European: analiza raportului de tara pentru România – 1

Document de lucru sau document oficial al Comisiei? În mod surprinzător, cel mai recent Raport privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor economice (PCDE) al Comisiei Europene referitor la România nu este un document asumat de executivul de la Bruxelles, ci un „document de lucru al serviciilor Comisiei Europene”. Într-adevăr, cei care vor ...

România deleuziană. Fragmentul XXIX despre copilărie. Amintiri din secolul XX (II)

Proiectele de sociologie vizuală ale studenților Facultății de Sociologie și Comunicare, Universitatea „Transilvania” din Brașov” au demarat în 2006. Din 2008, ele s-au focalizat pe vârstnicii din lumea satului, pe considerentul că există  șanse mai mari ca adevărul să precumpănească în raport cu imaginea de sine. Lucrurile chiar așa stau și ele confirmă  indirect,  o ...

Academia Română – Câteva precizări privind Conținutul Rezoluției de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia și chestiunea autonomiei

Academia Română face aceste precizări ca urmare a apariției în presă a unor declarații aparținând domnului Kelemen Hunor, președintele UDMR. Termenul de autonomie, în înțelesul invocat de unii lideri politici actuali, nu este folosit decât o singură dată în textul Rezoluției de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, anume la articolul ...

Prioritate absolută în sociologia românească

În sincronie cu toate instituțiile purtătoare de ethos românesc, ICCV a luat inițiativa de a redacta istoria socială a dinamicii spațiului social românesc în secolul care a marcat Marea Unire a tuturor românilor, opus finalizat recent și lansat în circuitul științific de profil. Cu un nivel de expertiză de tip academic, textul prezintă efortul de ...

Centenar Tiberiu Bogdan

La 21 martie se împlinesc 100 de ani de la nașterea celui care a fost Profesorul Tiberiu Bogdan (m. 1995). A fost nu numai un excelent profesor pentru studenți, ci și un model de profesor pentru profesori. Om de o amplă cultură și de desăvârșită probitate științifică, Tiberiu Bogdan a ținut primele cursuri de ...

Fake news-urile: cocktailuri cu minciuni

După evenimentele din Decembrie ’89, limba română s-a îmbogățit cu multe neologisme. Între acestea, expresia „fake news” a prins teren nu numai în limbajul specialiștilor în comunicare, ci și în vorbirea de zi cu zi. În limba engleză, sintagma „fake news” a apărut în urmă cu 130 de ani, în ...

Economia României după Marea Unire, volumul II

În luna decembrie 2018 a apărut lucrarea Economia României după Marea Unire, vol. II Economia sectorială, coordonator principal academician Aurel Iancu. Apărut în condiţii grafice deosebite la prestigioasa Editură a Academiei Române, Volumul continuă seria Civilizaţia românească, coordonator Victor Spinei, din care fac parte, între altele, Istoria socială a României, autor Cătălin Zamfir şi Demografia ...

Am văzut și eu în-juriștii la… grevă!

Curiozitatea, această singură boală feminină de care suferă toți bărbații, mi-a pricinuit recent un îngrijorător simptom de cronicizare... Ca simplu cetățean cu varii probleme prin capitală n-am putut părăsi urb-ea, etalon al țării fără a trece și prin fața unei clădiri (pe treptele căreia își făcea o poznă de grup justiția  ...