Romania Sociala logo
Menu

Ce viitor mai are Zona Euro? Studiu de caz: datoria publică a Franţei

autor:   4 February 2019  

Nicolae Taran

Dar cum poate fi validată afirmaţia că guvernele menţionate sunt înglodate în datorii? Evident, printr-un studiu de caz ipotetic. Să presupunem, deci, că executivul de la Paris va decide ameliorarea semnificativă a bonităţii sale financiare prin diminuarea nivelului datoriei publice de la 100% la 50% din PIB. Să presupunem, de asemenea, că Franţa va înregistra în viitoarele decenii o rata nominală a creşterii economice de 4% pe an, un nivel mai mare decât cel din precedentele două decenii (2,9%). În sfârşit, ţinând cont de faptul că media aritmetică a dobânzilor aferente obligaţiunilor de stat (bondurilor) emise de guvernul francez în ultimul deceniu a fost de 2,2% pe an, voi utiliza pentru acest studiu de caz un nivel mediu al dobânzii pentru credite care vor fi rambursate de 2% pe an.4 În funcţie de valoarea acestor parametrii, serviciul datoriei (costul anual al rambursărilor şi dobânzilor) poate fi estimat prin utilizarea următorului model de calcul, un model bazat pe formula dobânzii compuse:

                                   SD = D ((r (1+d)t) / ((1+r)t – 1)),

unde SD reprezintă serviciul datoriei, D – valoarea datoriilor care trebuie rambursate, d – rata medie anuală a dobânzii, r – rata nominală anuală a creşterii economice, iar t –  durata în ani a perioadei de rambursare.

Așa cum am precizat, nivelul actual al datoriilor guvernului francez este cu mult mai mare decât pragul minim admisibil reglementat de Comisia Europeană (100% vs 60% din PIB). În aceste circumstanțe, înjumătățirea  ponderii în PIB a acestor datorii implică două opțiuni (scenarii) fundamentale:

1. Rostogolirea datoriilor din momentul zero al unui  anumit interval de timp și dublarea produsului intern brut în ultimul an al acestui interval;

2. Rambursarea parțială, într-o anumită perioadă de timp, a datoriilor existente la un moment dat.

În cazul primei opțiuni, valoarea finală a PIB din intervalul (0-t), PIB(t), implică următoarea formulă de calcul:

                                         PIB (t) = PIB (0) (1+r)t,

unde r= 0,04. Dacă vom efectua calculele necesare, vom constata că PIB(t) = 2 PIB(0) pentru r = 0,04 și t=18. Pe cale de consecință, ponderea în produsul intern brut final a datoriilor inițiale se va diminua până la 50%. Evident, această opțiune este necostisitoare, deoarece rostogolirea datoriilor cu o dobândă constantă nu presupune majorarea seviciului datoriei. Pe de altă parte, punctul slab al acestei opțiuni îl constituie ipoteza că economia Franței va crește timp de 18 ani cu o rată nominală de 4% pe an, iar în acest interval de timp nu vor exista deficite bugetare. Ori, dacă ținem cont că procesele de creștere economică sunt în mod inevitabil ciclice pe termen lung și de faptul că guvernul francez a înregistrat deficite bugetare cuprinse între 7,2% și 2,7% din PIB în fiecare an din ultimul deceniu, vom constata că fezabilitatea acestei opțiuni este în mod practic nulă.5

Cea de a doua opțiune de reducere semnificativă a actualelor datorii ale guvernului francez neccesită rostogolirea timp de un deceniu a 76% și rambursarea a 24% din aceste datorii. Într-adevăr, pentru t=10 și r=0,04, PIB(10) = 1,48 PIB(0), iar ponderea în produsul intern brut final a 76% din produsul intern brut inițial va fi de 50%. În sfârșit, serviciul datoriei aferent rambursării a 24% din actualul nivel al datoriilor guvernamentale poate fi estimat prin modelul de calcul prezentat anterior, în care D = 0,24, d= 0,02, r = 0,04, iar t = 10. Dacă efectuăm calculele necesare vom obține SD = 0,02438. Rezulă, deci, că această opțiune împlică o durată mult mai surtă de implementare comparativ cu cea precedentă (10 ani vs 18 ani), dar și costuri anuale suplimentare pe parcursul unui deceniu de cel puțin 2,4% din PIB.



Facebook

„Femei în noapte”. Lumea în care am intrat

Ieri am văzut un film serial, Women in Night. De regulă filmele mă relaxează și aproape le uit. Acesta a fost o excepție. M-a tulburat cum rar mi se întâmplă. La terminarea filmului m-am simțit bolnav. Fragmente ale filmului m-au obsedat toată noaptea.  O agenție olandeză: se aranja participarea unui grup ...

Avem o problemă: ce facem cu creșterea perioadei de viață?

Crizele creează probleme noi, dar și pune în centrul atenției problemele latente.   Eram puști și mă pasionau cărțile științifico-fantastice. Am citit o carte despre conflictul mașinilor cu oamenii. Stăteam sub un pom și în minte îmi compuneam și eu o poveste pe această temă. „Povestea” mea mi-o aduc aminte. O hală imensă ...

Sensibilitatea sociologică. În timp ce…

În stare de urgență sanitară (pandemia cu coronavirus obligă), focul actualității pune la încercare sensibilitatea sociologică. Sociologul încearcă să practice gîndirea vie și să descifreze jocul de umbră și lumină a «anormalității». Sau  poate a unei «noi normalități », care ar putea fi prelungită.  Ce se simte, ce se vede ...

COVID 19 și ce va fi după: Digitalizarea

Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții ...

Să reînvățăm alfabetul empatiei

În plină euforie a globalizării cotată, deja, ca ”mișcare istorică ireversibilă” coronavirus a trimis la coșul de gunoi al prognozelor toate așteptările globaliștilor: o anonimă epidemie a evoluat, fulgerător, către stadiul de pandemie, sfidând vremelnicele alcătuiri ale limitelor de decizie ale tuturor autorităților de pe toate continentele! După cum se știe, Globalizarea, ca proiect, și-a propus ...

Drepturi și responsabilități în contextul pandemiei COVID-19

La data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în decembrie 2019 la Wuhan - China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență pentru sănătatea publică: „gripa porcină” ...

Recenzie: Vlad Ovidiu Cioacă, Viața cotidiană în România comunistă, Ed. Beladi & Sitech, Craiova, 2019

Prof.univ.dr. Stefan Buzărnescu; Asist.univ.dr. Liliana Gabriela Ilie Schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, dincolo de controversele inevitabile, a generat scrieri de factură impresionistă și continuă să genereze și astăzi, după trei decenii, scrieri de profiluri foarte deosebite: de la mărturii ale participanților nemijlociți la Eveniment, la pretinse analize ”obiective” ale ...

Profesiune de credință. Să stai acasă nu e chiar așa de rău!

Restez chez vous! Stay at home! State a casa! Quedata en casa!  Trăim timpuri excepționale. Neliniște, uimire, siderație. În situația asta de criză sanitară mondială,  produsă de pandemia cu coronavirus, ni se spune în toate limbile: Stați acasă. Asta pentru că  virusul se mișcă odată cu noi, și riscăm să-l infectăm ...