Scenariul 1: majoritate parlamentară PSD+ALDE
Are la bază rezultatele de la alegerile locale din acest an şi de la primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014. Presupune ca PSD şi ALDE cel puţin să îşi repete scorul de la cele două scrutine, de circa 40% pentru PSD şi între 6-7% pentru ALDE. Cu aproximativ 47% din voturile valabil exprimate şi după redistribuire, cele două partide vor forma majorităţi absolute în ambele camere.
De notat că este scenariul cel mai simplu de realizat, deoarece nu presupune mişcări ale electoratului faţă de precedentele scrutine. În plus, sondajele date publicităţii până la acest moment indică drept cel mai probabil acest scenariu.
Scenariul 2: majoritate anti-PSD, al doilea guvern Dacian Cioloş
Presupune ca PNL şi UDMR să obţină împreună un scor similar cu cel al PSD, iar USR să devanseze ALDE. Acest scenariu este posibil, dar presupune îndeplinirea simultană a mai multor condiţii. În primul rând, ar trebui ca PSD să subperformeze, obţinând un scor de două cifre cu 3 în faţă, eventual în jurul a 35-38% din voturi. Spre exemplu, la alegerile parlamentare din 2008, lista pentru Senat a PSD+PC a obţinut 34%. Pe de altă parte, PSD este în opoziţie de aproape un an şi nu ar avea motive evidente de erodare. Presupunând că PNL obţine un scor similar cu cel de la locale, în jur de 30%, realizarea majorităţii anti-PSD presupune şi atingerea de către USR a unui rezultat cu două cifre. În fine, o altă condiţie este ca alte partide să nu intre în parlament.
După cum se poate observa, îndeplinirea acestui scenariu presupune mai multe mişcări în cadrul electoratului, unele improbabile. O parte a electoratului PSD ar trebui să se îndrepte spre alt partid, dar nu ALDE, sau să stea acasă. În condiţiile unei prezenţe similare sau mai scăzute decât la locale, USR trebuie să crească substanţial, dar fără a lua din electoratul PNL. Experienţa alegerilor locale din Bucureşti ne-a arătat că succesul lui Nicuşor Dan s-a datorat în primul rând ruperii unei părţi din electoratul PNL.
Din aceste motive, acest scenariu este mai puţin probabil decât primul.
Scenariul 3: remiză şi nicio majoritate
Existenţa acestui scenariu se datorează excluziv legiuitorului, care, în înţelepciunea sa, a stabilit prin noua lege electorală un număr par de aleşi în ambele camere. Dacă la Camera Deputaţilor se poate realiza uşor o majoritate prin adăugarea grupului minorităţilor naţionale, problema reală este la Senat. Asemenea situaţii de paritate sunt rare, dar au apărut în politica internaţională. Deşi foarte improbabilă, posibilitatea unui asemenea deznodământ totuşi există. Spre deosebire de Senatul SUA, unde există o procedură de vot decisiv în cazul unei partajări 50 la 50, cutuma politică românească indică o soluţie mult mai simplă: transferul unor aleşi la alte partide.
