Romania Sociala logo
Menu

Cine va câştiga alegerile parlamentare? Trei scenarii posibile

autor:   8 December 2016  

Iulian Stănescu

Scenariul 1: majoritate parlamentară PSD+ALDE

Are la bază rezultatele de la alegerile locale din acest an şi de la primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014. Presupune ca PSD şi ALDE cel puţin să îşi repete scorul de la cele două scrutine, de circa 40% pentru PSD şi între 6-7% pentru ALDE. Cu aproximativ 47% din voturile valabil exprimate şi după redistribuire, cele două partide vor forma majorităţi absolute în ambele camere.

De notat că este scenariul cel mai simplu de realizat, deoarece nu presupune mişcări ale electoratului faţă de precedentele scrutine. În plus, sondajele date publicităţii până la acest moment indică drept cel mai probabil acest scenariu.

Scenariul 2: majoritate anti-PSD, al doilea guvern Dacian Cioloş

Presupune ca PNL şi UDMR să obţină împreună un scor similar cu cel al PSD, iar USR să devanseze ALDE. Acest scenariu este posibil, dar presupune îndeplinirea simultană a mai multor condiţii. În primul rând, ar trebui ca PSD să subperformeze, obţinând un scor de două cifre cu 3 în faţă, eventual în jurul a 35-38% din voturi. Spre exemplu, la alegerile parlamentare din 2008, lista pentru Senat a PSD+PC a obţinut 34%. Pe de altă parte, PSD este în opoziţie de aproape un an şi nu ar avea motive evidente de erodare. Presupunând că PNL obţine un scor similar cu cel de la locale, în jur de 30%, realizarea majorităţii anti-PSD presupune şi atingerea de către USR a unui rezultat cu două cifre. În fine, o altă condiţie este ca alte partide să nu intre în parlament.

După cum se poate observa, îndeplinirea acestui scenariu presupune mai multe mişcări în cadrul electoratului, unele improbabile. O parte a electoratului PSD ar trebui să se îndrepte spre alt partid, dar nu ALDE, sau să stea acasă. În condiţiile unei prezenţe similare sau mai scăzute decât la locale, USR trebuie să crească substanţial, dar fără a lua din electoratul PNL. Experienţa alegerilor locale din Bucureşti ne-a arătat că succesul lui Nicuşor Dan s-a datorat în primul rând ruperii unei părţi din electoratul PNL.

Din aceste motive, acest scenariu este mai puţin probabil decât primul.

Scenariul 3: remiză şi nicio majoritate

Existenţa acestui scenariu se datorează excluziv legiuitorului, care, în înţelepciunea sa, a stabilit prin noua lege electorală un număr par de aleşi în ambele camere. Dacă la Camera Deputaţilor se poate realiza uşor o majoritate prin adăugarea grupului minorităţilor naţionale, problema reală este la Senat. Asemenea situaţii de paritate sunt rare, dar au apărut în politica internaţională. Deşi foarte improbabilă, posibilitatea unui asemenea deznodământ totuşi există. Spre deosebire de Senatul SUA, unde există o procedură de vot decisiv în cazul unei partajări 50 la 50, cutuma politică românească indică o soluţie mult mai simplă: transferul unor aleşi la alte partide.



Facebook

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 5. Problemele bugetelor locale

Succesul pe termen lung al actualei politici financiare presupune continuitate, răbdare şi consecvenţă în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor reziduale. O asemenea problemă o constituie gradul extrem de redus al autonomiei financiare de care beneficiază autorităţile publice locale. Spre exemplu, veniturile autorităţilor publice locale au totalizat anul trecut 77,854 miliarde lei ...

România deleuziană: fragmentul XXVII, despre Brașov (I)

Eseurile despre Brașov sunt dedicate celor care îndrăgesc acest oraș. În spiritul lui Heidegger, a iubi sau a îndrăgi înseamnă a purta de grijă unui lucru sau unei persoane. Ca atare, cele scrise se cuvine a fi citite ca un apel la grijă. O formă de îndrăgire este să-ți pese ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 4. Companiile nefinanciare cu capital străin, mai competitive decât cele autohtone

Boomul economic din România ultimilor ani nu reprezintă doar o consecinţă a mixului de politici  fiscal-monetare pus în practică de guvernul român şi de BNR. În opinia mea, pe lângă relaxarea fiscală şi creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, performanţele remarcabile ale companiilor nefinanciare cu capital ...

O zi specială

1 Decembrie 1918 pune pentru mine problema identităţii într-o altă perspectivă.  În fiecare zi îmi pun întrebarea ce sunt eu? Simplu: sunt Cătălin, sunt soţ, părinte, bunic; sunt prieten; sunt sociolog; sunt cetăţean al României, adică sunt român. Azi însă am un sentiment cu totul deosebit: e mult mai mult decât ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 3. Datoria publică şi privată

Aşa cum am arătat anterior, reducerea fiscalităţii, respectiv majorarea pensiilor și a salariilor din sectorul public  implică o creştere a cererii solvabile şi a ofertei agregate, respectiv a produsului intern brut. Dacă acest balon de oxigen sau „magnetou”, aşa cum spunea Keynes, nu generează o creştere a deficitelor fiscale, sustenabilitatea ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 1. Cea mai stimulativă politică fiscală din UE

După cum este cunoscut, locuitorii ţării noastre şi investitorii străini au beneficiat în ultimii cinci ani de o diminuare semnificativă a fiscalităţii. Pe de altă parte, această relaxare fiscală a fost contrabalansată de o politică bugetară extrem de restrictivă în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor guvernamentale. În acest context, ponderea ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 2. Inflaţia şi investiţiile

Politica financiară practicată de guvernele susţinute de coaliţia PSD-ALDE este extrem de criticată şi contestată de anumiţi  lideri de opinie din ţară şi din străinătate. În ce mă priveşte, nu intenţionez să devin „avocatul diavolului” şi să polemizez cu adversarii ideologici sau neideologici ai coaliţiei PSD-ALDE. Nu acesta este rolul ...

O urare pentru noul ministru al cercetării

A fost un timp când era vehiculată formularea România – societate a cunoașterii. S-a dovedit însă că această formulare nu exprimă nici realitatea românească și nici programele politice. Semnificativ, ea a fost abandonată de mulți ani. Guvernările române constant au ignorat cercetarea românească[1]. Alocările bugetare pentru cercetare au variat în jur ...