Romania Sociala logo
Menu

Compasiunea, emoție distinctă?

autor:   4 November 2022  

Cercetările referitoare la compasiune, în principal psihosociologice, se focalizează pe rolul compasiunii în relațiile interpersonale și pe expresia compasiunii, ca emoție distinctă, universală, împărtășită de antropoidele umane. Nu manifestăm compasiune – spre exemplu – când aflăm că o persoană, din neglijență, adormind cu țigara aprinsă în pat, și-a dat foc casei, dar ne arătăm compasiunea pentru cei care au rămas fără acoperiș deasupra capului în urma „operațiunii militare speciale” declanșate de Federația Rusă asupra Ucrainei. Compasiunea nu apare automat față de suferința altuia sau a altora, ci doar când percepem că situația acestora este gravă și nedreaptă.

Cuvântul „compasiune” provine din limba latină, compassio (derivat din compati – a  suferi împeună), semnificând „suferință comună” (Foulquie, 1962, p. 106). În mod curent, folosim cuvântul „compasiune” cu înțelesul de milă, compătimire – conform DEEX (Ciobanu et al., 2009, p. 138). Dicționarele de psihologie, psihosociologie și sociologie în circulație la noi nu includ termenul „compasiune”. Nu știu să se fi făcut cercetări teoretice și empirice asupra acestui fenomen complex. În această situație, scopul eseului de față este de a incita la discutarea conceptului și la investigarea manifestării compasiunii la diferite categorii socio-profesionale în contextul României de azi.

Deși compasiunea a fost descrisă cel mai adesea ca o trăire secundară a suferinței sau ca subtip sau variantă a iubirii, nu a fost încă formulat clar un răspuns la întrebarea ce este compasiunea (Goetz, Keltner, SimonThomas, 2010, p. 351). În Encyclopedia of social psychology, editată de Roy F. Baumeister și Kathleen D. Vohs, compasiunea este definită ca „emoția pe care o trăim când suntem îngrijorați pentru suferința altuia și dorim să contribuim la starea lui de bine” (Keltner, Goetz, 2007, p. 159).

Eric J. Cassell, professor emeritus de sănătate publică la Colegiul Weill Medical (Universitatea Cornell), autorul unor cărți clasice despre natura suferinței, empatie și relația medic – pacient, consideră că putem vorbi despre compasiune când sunt reunite trei condiții: 1) maladia care provoacă emoția este gravă; 2) suferința să nu fie autoindusă, să fie rezultatul sorții nedrepte; 3) să avem disponibilitatea de a ne imagina în aceeași situație (Cassell, 2002, p. 434). Dar este compasiunea o emoție sau este un amestec de emoții? Nu există un consens al oamenilor de știință în legătură cu natura acestui fenomen psihosocial. Unii cercetători consideră compasiunea un amestec de tristețe și iubire, nu o emoție distinctă din punct de vedere taxonomic (Shaver et al., 1987).

După Dacher Keltner, profesor la Universitatea din California, și Jennifer Goetz, profesoară la Universitatea Carnegie Melon, compasiunea, ca emoție unitară, „este diferită de empatie, care se referă la oglindirea sau înțelegerea răspunsului altuia, de milă, care se referă la îngrijorarea pentru cineva mai slab decât tine, de agape, care se referă la iubirea întregii omeniri” (Keltner, Goetz, 2007, p. 159).

În legătură cu compasiunea, cei doi autori consideră că se pun următoarele întrebări: a) Motivează compasiunea comportamentul altruist?; b) Este compasiunea o emoție?; c) De ce există compasiune și cum a evoluat? Sigur, se pot formula și alte întrebări: Este neoliberalismul din România compatibil cu compasiunea?; Care este rolul circumstanțelor concrete în trăirea compasiunii?; Intervine tipul de cultură individualistă versus cultură colectivistă în inducerea compasiunii?; Au o mai mare înclinație spre compasiune  persoanele religioase, comparativ cu liber cugetătorii, tinerii comparativ cu adulții și bătrânii, femeile comparativ cu bărbații?; Este compasiunea o caracteristică de personalitate?; Se exprimă compasiunea printr-un limbaj nonverbal specific ? Șirul întrebărilor poate continua.

Ar fi interesant să putem discerne dacă – să zicem – o persoană care ajută cu bani un om al străzii experimentează compasiune, milă, vinovăție, teamă (de judecata de apoi), furie (față de cei care victimizează, rănesc, ucid oameni) sau bucurie generată de atingerea standardelor morale proprii. Am spus că ar fi interesant gândindu-mă că astfel ar putea fi devoalată demagogia politicienilor, care de la tribuna parlamentară deplâng situația pensionarilor și a copiilor care se culcă flămânzi. Cercetările vizând exprimarea nonverbală a compasiunii au condus la concluzia că nici mimica și nici vocalica nu trădează simularea, așa cum se întâmplă în cazul emoțiilor de bază. 

Bibliografie

Cassell, Eric J. (2002). „Compassion”, în C. R. Snyder, S. J. Lopez (eds.), Handbook of positive psychology (p. 434-445). New York, Oxford University Press.

Ciobanu, Elena et al. (2009). „Compasiune”, în DEEX (p. 138). București, Editura Corint.

Foulquie, Paul (1962). „Compassion”, în Dictionnaire de la langue philosophique (p. 106). Paris, PUF.

Goetz, Jennifer L., Keltner, Dacher, SimonThomas, Emiliana (2010). „Compassion. An evolutionary analysis and empirical review”, Psychological Bulletin, 136, 3, pp. 351-374.

Keltner, Dacher, Goetz, Jennifer (2007). „Compassion”, în R. F. Baumeister, K. D. Vohs (eds.) Encyclopedia of social psychology (vol. 1, pp. 159-160). Thousand Oaks, SAGE Publications, Inc.

Shaver, Phillip, Schwartz, Judith, Kirson, Donald, O’Connor, Cary (1987). „Emotion knowledge. Further exploration of a prototype approach”, Journal of Personality and Social Psychology, 52, 6, pp. 1061-1086.



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...