Romania Sociala logo
Menu

Coșul de consum în România

autor:   4 November 2017   

Avatar

Cea mai mare parte a veniturilor populaţiei este utilizată pentru acoperirea trebuinţelor de bază.  Decalajul dintre veniturile românilor şi cele ale altor europeni este determinat de diferenţele privind nivelul şi structura ocupării, politicile salariale, dar și de diferenţele privind productivitatea muncii.

În cele ce urmează  prezentăm coșul de consum al unui cuplu de salariați din mediul urban, care locuiește cu chirie. Cheltuielile privesc luna august 2017.

1

Componenta alimentară.

Consumul mediu alimentar la principalele produse agroalimentare se prezintă în Tabelul 2, comparativ metoda Institutului Naţional de Statistică, din Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul populației în anul 2015 și metoda normativă stabilită de nutriționiștii de la Institutul de Nutriție și Sănătate Publică.

2

Modelul statistic ne arată că, pe ansamblul gospodăriilor, în anul 2015, consumul mediu zilnic era de 2314 la un salariat (INS, Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul 

populației, în anul 2015, p.79), faţă de 2700 de calorii calculat de nutriţionişti pentru o persoană adultă activă. Consumul de pâine calculat prin modelul ICCV, normat de nutriţionişti, prin comparaţie cu consumul real din modelul INS, este mai mic; consumul de carne, lapte, brânzeturi și smântână al populaţiei, la ora actuală, nu este acoperit aşa cum sunt prevăzute normele de hrană stabilite de nutriţionişti; în timp ce cartofii, legumele şi fructele sunt departe de un consum corect, aşa cum sunt prezentate în modelul INS.

În fapt avem în vedere veniturile – un salariu mediu şi un salariu minim pe economie, din România şi modul în care aceste venituri acoperă în mod real, necesităţile de consum ale populației în intervalul de timp 1989-2016. Se exprimă puterea de cumpărare a bunurilor şi serviciilor de pe piaţă, la un moment dat, având ca an de plecare 1989 (exemplificat în Graficele 1-3).

3

 

4

 

5

Coșul minim de consum lunar al unui pensionar calculat la nivelul lunii iulie 2017

La nivelul lunii iulie 2017 un pensionar singur din mediul urban cheltuia 756 lei, iar din mediul rural 772 lei la nivelul minim decent. Presupunând că pensionarul dispune de locuință proprietate personală atunci cheltuielile cu chiria prevăzute la familia de salariați sunt eliminate. Cheltuielile s-ar prezenta astfel:

6

Nici pensionarul care locuiește singur în urban nu și-a putut satisface trebuințele coșului minim decent cu veniturile dintr-o pensie medie netă de asigurări sociale de stat.

7

Pensionarii din rural. Sărăcia extremă apare mai frecvent la bătrânii singuri din rural, predominant femei, care nu mai pot munci pământul şi trăiesc din pensii minime sau pensii de urmaș extrem de mici.

8

Familia de vârstnici din rural, care a dispus de o singură pensie medie netă pentru agricultori, a parcurs o situaţie economică extrem de dură. Aceasta nu a reuşit, în toată perioada post-decembristă, să-și acopere minimul de supravieţuire, ca să nu mai vorbim de minimul decent, prin veniturile provenind din pensie.

Pensionarii agricultori se înregistrează frecvent între categoriile de vârstnici cele mai intens afectate de sărăcie și deprivare materială severă. Pe fondul general al destructurării masive a economiei naționale din anii 90, sistemul public de pensii a preluat și sarcina finanțării pensiilor pentru agricultori. Prin aceasta, sistemul a devenit tot mai slab performant, nereușind să asigure un nivel al bunăstării corespunzător trebuințelor minime ale asiguraților. În intervalul 1989-2016, vârstnicii din rural au luptat pentru supraviețuire. Din această cauză, mulţi au renunţat la facilităţile minime ale calităţii vieţii (încălzirea locuinței, consum decent de energie electrică, alimentaţie echilibrată ş.a.).

Iată, cât de importante pot fi veniturile provenind din asistența socială, dar mai ales din pensii, pentru persoanele vârstnice din România.

[1] Metodologia calculului pentru coșul minim decent și cel de subzistență se găsesc în referința bibliografică Mihăilescu Adina, “Coşul de consum al populaţiei României”, Ed. Expert, Bucureşti, 2012



Facebook

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV): la 30 de ani. Un institut unic în lume?

Împlinirea unei vârste este un moment emoționant. Oamenii și instituțiile construite de ei sunt sisteme vii. Se marchează momentul „nașterii” și o trecere în revistă a ce au făcut în viața lor ființele vii. Nașterea lor este un moment important, dar doar ca o virtualitate. Viața cuiva este umplută cu ce a făcut, faptele ...

Răcnetocrația – ca ipostază a iohanizării

După finalizarea celor cinci ani de Certocrație neobăsistă, dezvoltată creator „pas cu pas” sub auspiciile „lucrului bine făcut”, fostul și actualul (eternul?!) nostru Prezident, neștiind încotroceni s-o apuce, a dat buzna în noul cincinal al tranziției, de la socialismul multilateral dezvoltat la capitalismul multilateral dezolant, în uralele entuziaste ale celor ...

Eminescu, oglinda unei stagnări sociale istorice?

Miercuri 15 ianuarie 2020 se  împlinesc 170 de ani de la nașterea poetului național, Mihai Eminescu. O curgere temporală semnificativă, în a cărei vâltoare genialitatea eminesciană nu și-a erodat influența, ba dimpotrivă și-a amplificat profunzimea, și-a redesenat corespondența în viitorul atâtor generații, devenind șocant de actuală astăzi, mai ales în exprimarea sa ideologică, pornind de la ...

Reorganizarea Ministerului Muncii: punct de vedere al ICCV & ARS

La începutul lunii decembrie 2019, ICCV si ARS au înaintat Ministerului Muncii un punct de vedere asupra proiectului de HG privind reorganizarea Ministerului. Publicăm, pe aceasta cale, conținutul documentului respectiv, la care ICCV si ARS nu au primit niciun răspuns. Punctul de vedere al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) ...

De ce se spune despre canadieni că ar fi fericiți?

Întrebarea și tematica sunt legitime, în măsura în care Canada se plasează constant pe primele locuri din lume la indicele de fericire și la indicele de calitate a vieții. Cum trăiesc de aproape 40 de ani în Canada, mă întreb cum aș putea povesti „fericirea din Canada”? Desigur nu voi putea evita unghiul privilegiat ...

O întrebare: ce fel de cârmaci, ce fel de comandant?

Circulă în ultimul timp o filozofie sintetizată în dictonul: statul de drept. Formularea este normală, dar riscă să fie banală şi, extinsă, chiar periculoasă. Cu toţii vrem justiţie, desigur. Nu orice justiţie, ci bună, corectă. Statul are misiunea de a crea legi şi de a acţiona pentru impunerea lor. Nu există un stat care ...

România deleuziană. Fragmentul XXXVI despre milă (II)

Motto „ Milă voiesc iar nu jertfă” ( Matei, 9/13) Mila față în față cu Legea: Să ne ducem la textul evanghelic pentru a înțelege problema în cauză. „Şi au adus la El fariseii şi cărturarii pe o femeie, prinsă în adulter şi, aşezând-o în mijloc, Au zis Lui: Învăţătorule, ...

Academia Română a acordat premiul „Mircea Florian” categoria filosofie sociologului Alfred Bulai

Academia Română a organizat în data de 12 decembrie 2019, ceremonia de decernare a premiilor pentru cele mai reprezentative creații științifice și culturale realizate în anul 2017. Evenimentul s-a desfășurat în Aula Academiei Române, începând cu ora 11.00 și a fost condus de Acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, în prezența Biroului Prezidiului și a ...