Romania Sociala logo
Menu

Coșul de consum în România

autor:   4 November 2017  

Cea mai mare parte a veniturilor populaţiei este utilizată pentru acoperirea trebuinţelor de bază.  Decalajul dintre veniturile românilor şi cele ale altor europeni este determinat de diferenţele privind nivelul şi structura ocupării, politicile salariale, dar și de diferenţele privind productivitatea muncii.

În cele ce urmează  prezentăm coșul de consum al unui cuplu de salariați din mediul urban, care locuiește cu chirie. Cheltuielile privesc luna august 2017.

1

Componenta alimentară.

Consumul mediu alimentar la principalele produse agroalimentare se prezintă în Tabelul 2, comparativ metoda Institutului Naţional de Statistică, din Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul populației în anul 2015 și metoda normativă stabilită de nutriționiștii de la Institutul de Nutriție și Sănătate Publică.

2

Modelul statistic ne arată că, pe ansamblul gospodăriilor, în anul 2015, consumul mediu zilnic era de 2314 la un salariat (INS, Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul 

populației, în anul 2015, p.79), faţă de 2700 de calorii calculat de nutriţionişti pentru o persoană adultă activă. Consumul de pâine calculat prin modelul ICCV, normat de nutriţionişti, prin comparaţie cu consumul real din modelul INS, este mai mic; consumul de carne, lapte, brânzeturi și smântână al populaţiei, la ora actuală, nu este acoperit aşa cum sunt prevăzute normele de hrană stabilite de nutriţionişti; în timp ce cartofii, legumele şi fructele sunt departe de un consum corect, aşa cum sunt prezentate în modelul INS.

În fapt avem în vedere veniturile – un salariu mediu şi un salariu minim pe economie, din România şi modul în care aceste venituri acoperă în mod real, necesităţile de consum ale populației în intervalul de timp 1989-2016. Se exprimă puterea de cumpărare a bunurilor şi serviciilor de pe piaţă, la un moment dat, având ca an de plecare 1989 (exemplificat în Graficele 1-3).

3

 

4

 

5

Coșul minim de consum lunar al unui pensionar calculat la nivelul lunii iulie 2017

La nivelul lunii iulie 2017 un pensionar singur din mediul urban cheltuia 756 lei, iar din mediul rural 772 lei la nivelul minim decent. Presupunând că pensionarul dispune de locuință proprietate personală atunci cheltuielile cu chiria prevăzute la familia de salariați sunt eliminate. Cheltuielile s-ar prezenta astfel:

6

Nici pensionarul care locuiește singur în urban nu și-a putut satisface trebuințele coșului minim decent cu veniturile dintr-o pensie medie netă de asigurări sociale de stat.

7

Pensionarii din rural. Sărăcia extremă apare mai frecvent la bătrânii singuri din rural, predominant femei, care nu mai pot munci pământul şi trăiesc din pensii minime sau pensii de urmaș extrem de mici.

8

Familia de vârstnici din rural, care a dispus de o singură pensie medie netă pentru agricultori, a parcurs o situaţie economică extrem de dură. Aceasta nu a reuşit, în toată perioada post-decembristă, să-și acopere minimul de supravieţuire, ca să nu mai vorbim de minimul decent, prin veniturile provenind din pensie.

Pensionarii agricultori se înregistrează frecvent între categoriile de vârstnici cele mai intens afectate de sărăcie și deprivare materială severă. Pe fondul general al destructurării masive a economiei naționale din anii 90, sistemul public de pensii a preluat și sarcina finanțării pensiilor pentru agricultori. Prin aceasta, sistemul a devenit tot mai slab performant, nereușind să asigure un nivel al bunăstării corespunzător trebuințelor minime ale asiguraților. În intervalul 1989-2016, vârstnicii din rural au luptat pentru supraviețuire. Din această cauză, mulţi au renunţat la facilităţile minime ale calităţii vieţii (încălzirea locuinței, consum decent de energie electrică, alimentaţie echilibrată ş.a.).

Iată, cât de importante pot fi veniturile provenind din asistența socială, dar mai ales din pensii, pentru persoanele vârstnice din România.

[1] Metodologia calculului pentru coșul minim decent și cel de subzistență se găsesc în referința bibliografică Mihăilescu Adina, “Coşul de consum al populaţiei României”, Ed. Expert, Bucureşti, 2012



Facebook

Cum se plasează România în Uniunea Europeană?

La întemeierea sa, Uniunea Europeană a formulat ca obiectiv central crearea unei uniuni  europene înalt omogenă, cu grade apropiate de dezvoltare social-economică a țărilor membre. S-a respins opțiunea de a realiza o Europă ”cu două sau trei viteze”. În prezent, Uniunea Europeană prezintă în fapt importante diferențe/ inegalități. Uniunea europeană a lansat ...

Se pare că România vrea să meargă în altă direcție decât Europa

În subconștientul gândirii actuale există solid înrădăcinată o idee fundamentală: toate țările fost-comuniste din Europa utilizează aceeași strategie pentru tranziție, au parcurs același proces de schimbare și ajung la același tip de societate. Desigur sunt diferențe, dar comunalitatea procesului este predominantă. În studiul anterior[1] am lansat o ipoteză diferită: în procesul ...

Dezbatere despre secularizare și religiozitate contemporană

La Institutul de Cercetare a Calității Vieții din București (ICCV) a avut loc vineri, 10 iunie 2022, dezbaterea „Secularizare și religiozitate contemporană”. La eveniment au participat cercetători, profesori și specialiști de la diferite institute din cadrul Academiei Române și al Universității din București. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu ...

Tranziția românească: strategia occidentală versus strategia neoliberală [1]

Prezentul nu poate fi înțeles decât ca produs al trecutului sau uneori ca reacție la acesta. Întrebarea este: în care trecut s-au petrecut evenimentele/ s-au luat deciziile care au determinat cursul evenimentelor care a produs starea prezentă a societății noastre. Spre o societate după modelul occidental În perioada comunistă, modelul occidentului capitalist ...

Despre Stat – Stat de securitate, stat protector, stat mare, stat mic, stat eșuat

Tendințe politice în lumea de azi. Cum stăm cu Statul ? (1) La ultimele alegeri prezidențiale din Franța (aprilie 2022) s-a constatat un scor de absenteism de 35% la  primul tur și 28,2% la al doilea tur. S-a constat deasemeni declinul partidelor tradiționale de stânga și de dreapta, care au înregistrate ...

Despre Adevăr. Teoria punctelor de vedere

Adevărul, victimă a unui război Mărturisesc că am simțit o mică vinovăție de a fi incapabilă să scriu despre războiul din Ukraina. Știu că războiul nu este arta binelui. Știu că un război produce oroare și fascinație și că   impresionează prin cruzimea lui. Mai știu că războiul produce o avalanșă de ...

Două strategii de a ieși din criza românească

La începutul acestui an începusem să ne întrebăm, timid, dacă Criza COVID dă semne de a se încheia. Istoria ne spune că o criză medicală trece inevitabil de la sine. Pentru problemele medicale deja avem soluții din ce în ce mai eficace. Ne trezim însă că, dacă criza medicală pare ...

Prietenia la vârsta a treia

Nimeni nu ar accepta o viață lipsită de  prieteni, chiar dacă ar fi să posede toate celelalte bunuri la un loc.                                    (Aristotel, Etica Nicomahică) Când trenul vieții se apropie de „Stația Terminus”, rămânem în compartiment doar cu doi, trei prieteni; ceilalți s-au mutat în alte vagoane sau au coborât definitiv. Din ...