Romania Sociala logo
Menu

Coșul de consum în România

autor:   4 November 2017  

Cea mai mare parte a veniturilor populaţiei este utilizată pentru acoperirea trebuinţelor de bază.  Decalajul dintre veniturile românilor şi cele ale altor europeni este determinat de diferenţele privind nivelul şi structura ocupării, politicile salariale, dar și de diferenţele privind productivitatea muncii.

În cele ce urmează  prezentăm coșul de consum al unui cuplu de salariați din mediul urban, care locuiește cu chirie. Cheltuielile privesc luna august 2017.

1

Componenta alimentară.

Consumul mediu alimentar la principalele produse agroalimentare se prezintă în Tabelul 2, comparativ metoda Institutului Naţional de Statistică, din Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul populației în anul 2015 și metoda normativă stabilită de nutriționiștii de la Institutul de Nutriție și Sănătate Publică.

2

Modelul statistic ne arată că, pe ansamblul gospodăriilor, în anul 2015, consumul mediu zilnic era de 2314 la un salariat (INS, Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul 

populației, în anul 2015, p.79), faţă de 2700 de calorii calculat de nutriţionişti pentru o persoană adultă activă. Consumul de pâine calculat prin modelul ICCV, normat de nutriţionişti, prin comparaţie cu consumul real din modelul INS, este mai mic; consumul de carne, lapte, brânzeturi și smântână al populaţiei, la ora actuală, nu este acoperit aşa cum sunt prevăzute normele de hrană stabilite de nutriţionişti; în timp ce cartofii, legumele şi fructele sunt departe de un consum corect, aşa cum sunt prezentate în modelul INS.

În fapt avem în vedere veniturile – un salariu mediu şi un salariu minim pe economie, din România şi modul în care aceste venituri acoperă în mod real, necesităţile de consum ale populației în intervalul de timp 1989-2016. Se exprimă puterea de cumpărare a bunurilor şi serviciilor de pe piaţă, la un moment dat, având ca an de plecare 1989 (exemplificat în Graficele 1-3).

3

 

4

 

5

Coșul minim de consum lunar al unui pensionar calculat la nivelul lunii iulie 2017

La nivelul lunii iulie 2017 un pensionar singur din mediul urban cheltuia 756 lei, iar din mediul rural 772 lei la nivelul minim decent. Presupunând că pensionarul dispune de locuință proprietate personală atunci cheltuielile cu chiria prevăzute la familia de salariați sunt eliminate. Cheltuielile s-ar prezenta astfel:

6

Nici pensionarul care locuiește singur în urban nu și-a putut satisface trebuințele coșului minim decent cu veniturile dintr-o pensie medie netă de asigurări sociale de stat.

7

Pensionarii din rural. Sărăcia extremă apare mai frecvent la bătrânii singuri din rural, predominant femei, care nu mai pot munci pământul şi trăiesc din pensii minime sau pensii de urmaș extrem de mici.

8

Familia de vârstnici din rural, care a dispus de o singură pensie medie netă pentru agricultori, a parcurs o situaţie economică extrem de dură. Aceasta nu a reuşit, în toată perioada post-decembristă, să-și acopere minimul de supravieţuire, ca să nu mai vorbim de minimul decent, prin veniturile provenind din pensie.

Pensionarii agricultori se înregistrează frecvent între categoriile de vârstnici cele mai intens afectate de sărăcie și deprivare materială severă. Pe fondul general al destructurării masive a economiei naționale din anii 90, sistemul public de pensii a preluat și sarcina finanțării pensiilor pentru agricultori. Prin aceasta, sistemul a devenit tot mai slab performant, nereușind să asigure un nivel al bunăstării corespunzător trebuințelor minime ale asiguraților. În intervalul 1989-2016, vârstnicii din rural au luptat pentru supraviețuire. Din această cauză, mulţi au renunţat la facilităţile minime ale calităţii vieţii (încălzirea locuinței, consum decent de energie electrică, alimentaţie echilibrată ş.a.).

Iată, cât de importante pot fi veniturile provenind din asistența socială, dar mai ales din pensii, pentru persoanele vârstnice din România.

[1] Metodologia calculului pentru coșul minim decent și cel de subzistență se găsesc în referința bibliografică Mihăilescu Adina, “Coşul de consum al populaţiei României”, Ed. Expert, Bucureşti, 2012



Facebook

Personalitatea machiavelică

Din 1968, când Richard Christie, profesor de psihologie socială la Columbia University (Canada), și Florence L. Geis, profesoară de psihologie la University of Delaware (SUA), au publicat primul studiu în care s-a folosit termenul „machiavelism” și până în prezent, s-au scris numeroase cărți și aticole științifice despre această trăsătură de ...

România deleuziană. Fragmentul XLIX (49) despre milă (VII)

James Tissot „Suite de l’enfant prodigue : le depart”- (vers 1880) [Musée des Beaux-Arts de Nantes] Mila ca bunătate „Un om avea doi fii. Şi a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui său: Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine din avere. Şi el le-a împărţit averea. Şi nu după ...

Avuţia naţională a României

Semnalăm apariţia volumul colectiv Avuţia naţională a României, coordonator prof. univ. dr. Florin Georgescu, autori Gheorghe Gherghina, Bogdan Cozmâncă, Florian Neagu, Liliana Pintilia, Livia Drăguşin. Lucrarea are la bază analizele privind formarea şi evoluţia capitalului şi a capitalismului în România de după 1989 realizate de Florin Georgescu în Capitalul în România ...

Gelozia la locul de muncă

Etimologic, cuvântul „gelozie”, provenit din limba greacă, semnifică un „Sentiment chinuitor provocat de bănuiala sau certitudinea că persoana iubită nu este fidelă” (vezi Dicționar esențial de neologisme al limbii române, 2009, p. 411). De remarcat că această definiție corespunde doar „geloziei romantice”, termen introdus în vocabularul psihologiei în anul 1981 ...

Gelozia retroactivă, o temă de cercetare excentrică?

Gelozia implică trei entități: două persoane care sunt într-o relație emoțională și o a treia persoană care amenință real sau virtual relația. Când cea de-a treia persoană primejduiește relația romantică numai prin amintirea sa, vorbim despre „gelozie retroactivă” (sau „gelozie retrospectivă”). Spre deosebire de gelozia romantică orientată spre viitor, gelozia ...

Coordonate statistice privind îmbătrânirea populației României

Acest articol reprezintă o sinteză din studiul Demographic Ageing. Romania in the European Context, realizat în co-autorat și publicat în Romanian Journal of Population Studies (2022), la care am adăugat o serie de considerații ținând cont de datele provizorii de la Recensământul Populației și Locuințelor runda 2021, publicate de Institutul ...

Cercetare, militantism : pragul

Punere în oglindă  Am scris despre cuplul sociologie/literatură , pentru că literatura poate alimenta imaginația sociologică, în descrierea de situații, tipuri de personaje și interacțiuni între personaje .  Sociologia s-a îndepărtat de literatură pentru a se constituie ca disciplină, dar literatura era sociologică înainte de constituirea sociologiei ca disciplină. Să ne gândim de ...

O poveste de neadormit copiii petrecută în 31 decembrie 1989

Povestea de mai jos trimite, poate, pe oricare dintre noi, la gândul rolului întâmplărilor cu miez și coajă din viața noastră cea de toate zilele și nopțile. Mai ales a celor deosebite, importante pentru semnificația lor venită din lumina și negurile ceremonialelor de trecere de la un an la altul. ...