Romania Sociala logo
Menu

Creşterea bazinului electoral PSD: cauze şi condiţii

autor:   10 December 2016  

Sondajele date publicităţii pe final de campanie plasează Partidul Social Democrat între 40-44% din opţiunile de vot ale votanţilor probabili [1]. Din perspectiva istoriei electorale, este ceva plauzibil. Din 1990 şi până în prezent, partidul fondat de Ion Iliescu, sub diversele denumiri şi alianţe din care a făcut parte, a obţinut cel mai mare număr de voturi la alegerile parlamentare, cu excepţia alegerilor din 1996. Ca număr de membri şi, mai ales, de aleşi la toate nivelurile, vorbim de cel mai mare partid politic din România.

 

Cu toate acestea, exceptând experimentul USL din 2012, maximul istoric al unei alianţe electorale conduse de PSD a fost de 37%, atins în 2000 şi 2004. Este un scor sensibil sub cel din sondajele curente. Aşadar, un scor de 40%, sau de peste 40%, al PSD ar indica o creştere a bazinului electoral al partidului faţă de primele două decenii de după Revoluţie.

Este posibilă o creştere a bazinului electoral al PSD? Care ar fi cauzele şi condiţiile?

 

Rezultatele de la ultimele două alegeri arată destul de clar că este posibil. La prezidenţialele din 2014 şi la localele din 2016, PSD, singur sau conducând o alianţă electorală, a obţinut un scor aproape identic, între 40-41% din voturi.

 

Datele în profil teritorial oferă un prim indiciu asupra creşterii bazinului PSD. Faţă de anii ’90 şi 2000, PSD începe să câştige în Bucureşti (a se vedea harta alăturată, care indică partidul cu cele mai multe voturi pentru consiliul judeţean/CGMB). În aceleaşi timp, partidul redevine competitiv în interiorul arcului carpatic, câştigând în judeţele mai puţin urbanizate din nordul Transilvaniei (Maramureş, Bistriţa, Sălaj), în Hunedoara şi în Timiş, datorită voturilor din mediul rural.

 

Trecând de la teritorial la social, în lipsa unor date publice de sondaje la ieşirea de la urne, se pot formula doar ipoteze asupra schimbărilor în compoziţia socială a electoratului PSD. Creşterea bazinului electoral se poate realiza prin două căi, ori printr-o combinaţie a acestora:

(1) atragerea de grupuri, categorii sau clase sociale care nu au susţinut partidul în mod tradiţional, din electoratul altor partide ori dintre absenteişti;

(2) creşterea ponderii de votanţi ai partidului din grupurile, categoriile sau clasele sociale care au susţinut partidul în mod tradiţional.

Creşterea bazinului electoral PSD s-ar încadra, mai degrabă, la a doua variantă. Altfel spus, PSD a crescut mai degrabă prin obţinerea a şi mai multor voturi din zonele de electorat tradiţionale (studii medii, venituri sub medie, peste 50 de ani, mediul rural) decât prin câştigarea de votanţi din alte zone (studii superioare, rezidenţi în mediul urban, venituri peste medie), dar această ipoteză rămâne de verificat.

 

Dinamica structurii sociale din perioada de criză şi post-criză este posibil să fi fost favorabilă PSD. România este a doua cea mai săracă şi cea mai inegală ţară din Uniunea Europeană, cu o rată a sărăciei relative de 25,4% în 2015 [2]. Aici s-ar înscrie şi explicaţia rezultatelor favorabile din Bucureşti. Faţă de anii ’90, structura socială a Capitalei s-a schimbat simţitor. Sute de mii de bucureşteni prosperi s-au mutat în localităţile satelit din judeţul Ilfov, devenite veritabile suburbii în sens american. Populaţia Bucureştiului a scăzut, iar ponderea salariaţilor cu venituri sub medie şi a pensionarilor a crescut.

În contextul creşterii inegalităţilor economice şi sociale, unii alegători se pot îndrepta spre partidul perceput a fi mai aproape de cei mai puţin avuţi, chiar dacă o guvernare PSD nu înseamnă, în mod necesar, reducerea inegalităţilor economice. În fapt, sub guvernele conduse de Victor Ponta, sărăcia relativă a crescut.

 

PSD a reuşit să beneficieze de moştenirea USL. Sprijinul pentru PSD din 2014-2016 echivalează cu două treimi din scorul USL din 2012 (60%). Dincolo de electoratul partidelor componente ale USL, a existat şi un electorat al USL, respectiv oameni care au venit la vot nu pentru partidele componente, ci pentru mesajul de alternativă faţă de Traian Băsescu. PSD a căutat şi a reuşit să curteze acest segment de electorat.

 

PSD nu este izolat, având un aliat de substanţă în ALDE. Spre deosebire de anii ’90 şi 2000, când PSD fie să găsea izolat, fie forma alianţe electorale cu partide care nu ar fi trecut pragul electoral, acum are un aliat capabil să treacă pragul electoral prin propriile forţe, cu respectabilitate internaţională – membru recunoscut al internaţionalei liberale şi sprijinit de către liberalii europeni. Mai mult, la conducerea ALDE se află Călin Popescu Tăriceanu, un politician de top în privinţa notorietăţii şi favorabilităţii.

 

Media favorabilă. În anii ’90, partidul a înfruntat o presă scrisă centrală pe cât de puternică, pe atât de ostilă. În anii 2000, PSD nu a beneficiat de un tratament prea prietenos din partea televiziunilor. Pe fondul dezintegrării complexului media favorabil fostului preşedinte Băsescu, PSD se bucură, ca niciodată, de un tratament prietenos din partea televiziunilor, în special a televiziunilor de ştiri cu cele mai mari audienţe.

 

Este neclar în ce măsură liderii PSD din această perioadă au contribuit la creşterea bazinului PSD. În perioada Iliescu-Năstase, liderul era peste partid ca voturi şi favorabilitate. În perioada USL şi cea imediat următoare, Victor Ponta a fost peste partid, pentru ca, în perioada de campanie prezidenţială, să înceapă un declin precipitat. Prezidenţiabilul PSD a încheiat campania cu un scor de favorabilitate puternic negativ, iar în 2015 a fost sub partid. La rândul său, Liviu Dragnea se află sub scorul partidului, deşi pe un trend ascendent.

 

 

 

 

[1] Mediafax. Ultimele sondaje înainte de alegeri, mediafax.ro/politic/ultimele-sondaje-inainte-de-alegeri-scor-zdrobitor-pentru-psd-la-ce-distanta-se-afla-partidul-de-pe-locul-doi-16021288

[2] Institutul Naţional de Statistică. Dimensiuni ale incluziunii sociale în România în anul 2015.



Facebook

Cum distorsionăm orientarea cercetătorilor

Evaluarea rezultatelor cercetării noastre este vitală pentru noi. Desigur, facem eforturi de a ”descoperi adevărul”. Da, dar cine-l știe? Noi avem o procedură mai practică. Care este impactul ideilor noastre: le receptează ceilalți colegi? le utilizează în activitatea lor?  ei le apreciază? Prestigiul științific este rezultatul produselor noastre. Voi lua cazul ...

Trans-identitarii

O identitate fluidă : Disforie de gen și euforie transgen În pragul începerii unui nou an școlar, am dori să evocăm aici  ideologia trans-identitară și trans-sexuală, o nouă dimensiune a «revoluției neoprogresiste». Ideologia neoprogresistă intervine în favoarea identității de gen. Identitatea de gen presupune că o persoană poate trece de la o ...

„Căderea unui dictator. Război hibrid și dezinformare în Dosarul Revoluției din 1989″

Semnalăm că astăzi, în data de 26 septembrie 2022, la ora 10.00, în cadrul Amfiteatrului „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române, a avut loc lansarea volumului „Căderea unui dictator. Război hibrid și dezinformare în Dosarul Revoluției din 1989 ”. Acest volum a fost elaborat sub coordonarea lui Andrei Ursu și ...

Exercițiu de analiză sociologică: Cum sunt construite sistemele sociale

Probabil prima mirare a oamenilor a fost cum au putut fi construite piramidele. Construcția lor părea a depăși chiar capacitatea constructorilor moderni. Nu e de mirare că unora le-a venit ideea că singura explicație ar fi venirea marțienilor. Dar sunt construcții mult mai complexe decât piramidele: limbile, religiile, muzica... Oamenii construiesc sisteme ...

Despre salariul minim în România

O poveste și-o povață Am alimentat recent la o benzinărie, la oră târzie, tocmai când casele erau blocate pentru raportul contabil. Lamentările mele, că în felul acesta, compania își reduce încasările și pierde clienți, au primit un răspuns pe măsură de la angajatul benzinăriei: Pierdem... ce să pierdem!? Că pe noi tot ...

In Memoriam Victor Axenciuc, membru de onoare al Academiei Române

Este o veste tristă: a încetat din viață Prof. dr. Victor Axenciuc, unul dintre marii noștri economiști. Și-a dedicat întreaga sa viața istoriei social-economice a României. Citez doar câteva dintre cărțile sale care reprezintă contribuții fundamentale: Evoluția economică a României. Cercetări statistico-istorice 1859-1947, două volume, Avuția națională a României. Cercetări istorice comparate 1860-1939, 2001, Formarea ...

Uneori e bine să te ferești de ideile frumoase

Animalele sunt orientate de necesități. Când le satisfac sunt satisfăcute. Nu știu dacă ele au și starea de fericire.  Omul a creat o lume a idealului.  Ideile frumoase nu se referă la realitate, ci la ceva care nu există, dar ar fi bine dacă ar fi. Ideile frumoase pot deveni idealuri ...

Se îndreaptă Uniunea Europeană spre o democrație de tip superior sau spre o nouă birocrație ?

Ca cetățean cred în democrație: ”puterea poporului”. În fine, o formulare frumoasă, dar ea spune prea mult... Mă mulțumesc cu o definiție mai modestă, în acord cu un grup de criterii practice. Cel mai important este votul. Din când în când ești chemat să votezi pentru un program politic sau altul, ...