Romania Sociala logo
Menu

Creşterea bazinului electoral PSD: cauze şi condiţii

autor:   10 December 2016  

Iulian Stănescu

Sondajele date publicităţii pe final de campanie plasează Partidul Social Democrat între 40-44% din opţiunile de vot ale votanţilor probabili [1]. Din perspectiva istoriei electorale, este ceva plauzibil. Din 1990 şi până în prezent, partidul fondat de Ion Iliescu, sub diversele denumiri şi alianţe din care a făcut parte, a obţinut cel mai mare număr de voturi la alegerile parlamentare, cu excepţia alegerilor din 1996. Ca număr de membri şi, mai ales, de aleşi la toate nivelurile, vorbim de cel mai mare partid politic din România.

 

Cu toate acestea, exceptând experimentul USL din 2012, maximul istoric al unei alianţe electorale conduse de PSD a fost de 37%, atins în 2000 şi 2004. Este un scor sensibil sub cel din sondajele curente. Aşadar, un scor de 40%, sau de peste 40%, al PSD ar indica o creştere a bazinului electoral al partidului faţă de primele două decenii de după Revoluţie.

Este posibilă o creştere a bazinului electoral al PSD? Care ar fi cauzele şi condiţiile?

 

Rezultatele de la ultimele două alegeri arată destul de clar că este posibil. La prezidenţialele din 2014 şi la localele din 2016, PSD, singur sau conducând o alianţă electorală, a obţinut un scor aproape identic, între 40-41% din voturi.

 

Datele în profil teritorial oferă un prim indiciu asupra creşterii bazinului PSD. Faţă de anii ’90 şi 2000, PSD începe să câştige în Bucureşti (a se vedea harta alăturată, care indică partidul cu cele mai multe voturi pentru consiliul judeţean/CGMB). În aceleaşi timp, partidul redevine competitiv în interiorul arcului carpatic, câştigând în judeţele mai puţin urbanizate din nordul Transilvaniei (Maramureş, Bistriţa, Sălaj), în Hunedoara şi în Timiş, datorită voturilor din mediul rural.

 

Trecând de la teritorial la social, în lipsa unor date publice de sondaje la ieşirea de la urne, se pot formula doar ipoteze asupra schimbărilor în compoziţia socială a electoratului PSD. Creşterea bazinului electoral se poate realiza prin două căi, ori printr-o combinaţie a acestora:

(1) atragerea de grupuri, categorii sau clase sociale care nu au susţinut partidul în mod tradiţional, din electoratul altor partide ori dintre absenteişti;

(2) creşterea ponderii de votanţi ai partidului din grupurile, categoriile sau clasele sociale care au susţinut partidul în mod tradiţional.

Creşterea bazinului electoral PSD s-ar încadra, mai degrabă, la a doua variantă. Altfel spus, PSD a crescut mai degrabă prin obţinerea a şi mai multor voturi din zonele de electorat tradiţionale (studii medii, venituri sub medie, peste 50 de ani, mediul rural) decât prin câştigarea de votanţi din alte zone (studii superioare, rezidenţi în mediul urban, venituri peste medie), dar această ipoteză rămâne de verificat.

 

Dinamica structurii sociale din perioada de criză şi post-criză este posibil să fi fost favorabilă PSD. România este a doua cea mai săracă şi cea mai inegală ţară din Uniunea Europeană, cu o rată a sărăciei relative de 25,4% în 2015 [2]. Aici s-ar înscrie şi explicaţia rezultatelor favorabile din Bucureşti. Faţă de anii ’90, structura socială a Capitalei s-a schimbat simţitor. Sute de mii de bucureşteni prosperi s-au mutat în localităţile satelit din judeţul Ilfov, devenite veritabile suburbii în sens american. Populaţia Bucureştiului a scăzut, iar ponderea salariaţilor cu venituri sub medie şi a pensionarilor a crescut.

În contextul creşterii inegalităţilor economice şi sociale, unii alegători se pot îndrepta spre partidul perceput a fi mai aproape de cei mai puţin avuţi, chiar dacă o guvernare PSD nu înseamnă, în mod necesar, reducerea inegalităţilor economice. În fapt, sub guvernele conduse de Victor Ponta, sărăcia relativă a crescut.

 

PSD a reuşit să beneficieze de moştenirea USL. Sprijinul pentru PSD din 2014-2016 echivalează cu două treimi din scorul USL din 2012 (60%). Dincolo de electoratul partidelor componente ale USL, a existat şi un electorat al USL, respectiv oameni care au venit la vot nu pentru partidele componente, ci pentru mesajul de alternativă faţă de Traian Băsescu. PSD a căutat şi a reuşit să curteze acest segment de electorat.

 

PSD nu este izolat, având un aliat de substanţă în ALDE. Spre deosebire de anii ’90 şi 2000, când PSD fie să găsea izolat, fie forma alianţe electorale cu partide care nu ar fi trecut pragul electoral, acum are un aliat capabil să treacă pragul electoral prin propriile forţe, cu respectabilitate internaţională – membru recunoscut al internaţionalei liberale şi sprijinit de către liberalii europeni. Mai mult, la conducerea ALDE se află Călin Popescu Tăriceanu, un politician de top în privinţa notorietăţii şi favorabilităţii.

 

Media favorabilă. În anii ’90, partidul a înfruntat o presă scrisă centrală pe cât de puternică, pe atât de ostilă. În anii 2000, PSD nu a beneficiat de un tratament prea prietenos din partea televiziunilor. Pe fondul dezintegrării complexului media favorabil fostului preşedinte Băsescu, PSD se bucură, ca niciodată, de un tratament prietenos din partea televiziunilor, în special a televiziunilor de ştiri cu cele mai mari audienţe.

 

Este neclar în ce măsură liderii PSD din această perioadă au contribuit la creşterea bazinului PSD. În perioada Iliescu-Năstase, liderul era peste partid ca voturi şi favorabilitate. În perioada USL şi cea imediat următoare, Victor Ponta a fost peste partid, pentru ca, în perioada de campanie prezidenţială, să înceapă un declin precipitat. Prezidenţiabilul PSD a încheiat campania cu un scor de favorabilitate puternic negativ, iar în 2015 a fost sub partid. La rândul său, Liviu Dragnea se află sub scorul partidului, deşi pe un trend ascendent.

 

 

 

 

[1] Mediafax. Ultimele sondaje înainte de alegeri, mediafax.ro/politic/ultimele-sondaje-inainte-de-alegeri-scor-zdrobitor-pentru-psd-la-ce-distanta-se-afla-partidul-de-pe-locul-doi-16021288

[2] Institutul Naţional de Statistică. Dimensiuni ale incluziunii sociale în România în anul 2015.



Facebook

„Femei în noapte”. Lumea în care am intrat

Ieri am văzut un film serial, Women in Night. De regulă filmele mă relaxează și aproape le uit. Acesta a fost o excepție. M-a tulburat cum rar mi se întâmplă. La terminarea filmului m-am simțit bolnav. Fragmente ale filmului m-au obsedat toată noaptea.  O agenție olandeză: se aranja participarea unui grup ...

Avem o problemă: ce facem cu creșterea perioadei de viață?

Crizele creează probleme noi, dar și pune în centrul atenției problemele latente.   Eram puști și mă pasionau cărțile științifico-fantastice. Am citit o carte despre conflictul mașinilor cu oamenii. Stăteam sub un pom și în minte îmi compuneam și eu o poveste pe această temă. „Povestea” mea mi-o aduc aminte. O hală imensă ...

Sensibilitatea sociologică. În timp ce…

În stare de urgență sanitară (pandemia cu coronavirus obligă), focul actualității pune la încercare sensibilitatea sociologică. Sociologul încearcă să practice gîndirea vie și să descifreze jocul de umbră și lumină a «anormalității». Sau  poate a unei «noi normalități », care ar putea fi prelungită.  Ce se simte, ce se vede ...

COVID 19 și ce va fi după: Digitalizarea

Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții ...

Să reînvățăm alfabetul empatiei

În plină euforie a globalizării cotată, deja, ca ”mișcare istorică ireversibilă” coronavirus a trimis la coșul de gunoi al prognozelor toate așteptările globaliștilor: o anonimă epidemie a evoluat, fulgerător, către stadiul de pandemie, sfidând vremelnicele alcătuiri ale limitelor de decizie ale tuturor autorităților de pe toate continentele! După cum se știe, Globalizarea, ca proiect, și-a propus ...

Drepturi și responsabilități în contextul pandemiei COVID-19

La data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în decembrie 2019 la Wuhan - China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență pentru sănătatea publică: „gripa porcină” ...

Recenzie: Vlad Ovidiu Cioacă, Viața cotidiană în România comunistă, Ed. Beladi & Sitech, Craiova, 2019

Prof.univ.dr. Stefan Buzărnescu; Asist.univ.dr. Liliana Gabriela Ilie Schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, dincolo de controversele inevitabile, a generat scrieri de factură impresionistă și continuă să genereze și astăzi, după trei decenii, scrieri de profiluri foarte deosebite: de la mărturii ale participanților nemijlociți la Eveniment, la pretinse analize ”obiective” ale ...

Profesiune de credință. Să stai acasă nu e chiar așa de rău!

Restez chez vous! Stay at home! State a casa! Quedata en casa!  Trăim timpuri excepționale. Neliniște, uimire, siderație. În situația asta de criză sanitară mondială,  produsă de pandemia cu coronavirus, ni se spune în toate limbile: Stați acasă. Asta pentru că  virusul se mișcă odată cu noi, și riscăm să-l infectăm ...