Romania Sociala logo
Menu

Creşterea bazinului electoral PSD: cauze şi condiţii

autor:   10 December 2016  

Iulian Stănescu

Sondajele date publicităţii pe final de campanie plasează Partidul Social Democrat între 40-44% din opţiunile de vot ale votanţilor probabili [1]. Din perspectiva istoriei electorale, este ceva plauzibil. Din 1990 şi până în prezent, partidul fondat de Ion Iliescu, sub diversele denumiri şi alianţe din care a făcut parte, a obţinut cel mai mare număr de voturi la alegerile parlamentare, cu excepţia alegerilor din 1996. Ca număr de membri şi, mai ales, de aleşi la toate nivelurile, vorbim de cel mai mare partid politic din România.

 

Cu toate acestea, exceptând experimentul USL din 2012, maximul istoric al unei alianţe electorale conduse de PSD a fost de 37%, atins în 2000 şi 2004. Este un scor sensibil sub cel din sondajele curente. Aşadar, un scor de 40%, sau de peste 40%, al PSD ar indica o creştere a bazinului electoral al partidului faţă de primele două decenii de după Revoluţie.

Este posibilă o creştere a bazinului electoral al PSD? Care ar fi cauzele şi condiţiile?

 

Rezultatele de la ultimele două alegeri arată destul de clar că este posibil. La prezidenţialele din 2014 şi la localele din 2016, PSD, singur sau conducând o alianţă electorală, a obţinut un scor aproape identic, între 40-41% din voturi.

 

Datele în profil teritorial oferă un prim indiciu asupra creşterii bazinului PSD. Faţă de anii ’90 şi 2000, PSD începe să câştige în Bucureşti (a se vedea harta alăturată, care indică partidul cu cele mai multe voturi pentru consiliul judeţean/CGMB). În aceleaşi timp, partidul redevine competitiv în interiorul arcului carpatic, câştigând în judeţele mai puţin urbanizate din nordul Transilvaniei (Maramureş, Bistriţa, Sălaj), în Hunedoara şi în Timiş, datorită voturilor din mediul rural.

 

Trecând de la teritorial la social, în lipsa unor date publice de sondaje la ieşirea de la urne, se pot formula doar ipoteze asupra schimbărilor în compoziţia socială a electoratului PSD. Creşterea bazinului electoral se poate realiza prin două căi, ori printr-o combinaţie a acestora:

(1) atragerea de grupuri, categorii sau clase sociale care nu au susţinut partidul în mod tradiţional, din electoratul altor partide ori dintre absenteişti;

(2) creşterea ponderii de votanţi ai partidului din grupurile, categoriile sau clasele sociale care au susţinut partidul în mod tradiţional.

Creşterea bazinului electoral PSD s-ar încadra, mai degrabă, la a doua variantă. Altfel spus, PSD a crescut mai degrabă prin obţinerea a şi mai multor voturi din zonele de electorat tradiţionale (studii medii, venituri sub medie, peste 50 de ani, mediul rural) decât prin câştigarea de votanţi din alte zone (studii superioare, rezidenţi în mediul urban, venituri peste medie), dar această ipoteză rămâne de verificat.

 

Dinamica structurii sociale din perioada de criză şi post-criză este posibil să fi fost favorabilă PSD. România este a doua cea mai săracă şi cea mai inegală ţară din Uniunea Europeană, cu o rată a sărăciei relative de 25,4% în 2015 [2]. Aici s-ar înscrie şi explicaţia rezultatelor favorabile din Bucureşti. Faţă de anii ’90, structura socială a Capitalei s-a schimbat simţitor. Sute de mii de bucureşteni prosperi s-au mutat în localităţile satelit din judeţul Ilfov, devenite veritabile suburbii în sens american. Populaţia Bucureştiului a scăzut, iar ponderea salariaţilor cu venituri sub medie şi a pensionarilor a crescut.

În contextul creşterii inegalităţilor economice şi sociale, unii alegători se pot îndrepta spre partidul perceput a fi mai aproape de cei mai puţin avuţi, chiar dacă o guvernare PSD nu înseamnă, în mod necesar, reducerea inegalităţilor economice. În fapt, sub guvernele conduse de Victor Ponta, sărăcia relativă a crescut.

 

PSD a reuşit să beneficieze de moştenirea USL. Sprijinul pentru PSD din 2014-2016 echivalează cu două treimi din scorul USL din 2012 (60%). Dincolo de electoratul partidelor componente ale USL, a existat şi un electorat al USL, respectiv oameni care au venit la vot nu pentru partidele componente, ci pentru mesajul de alternativă faţă de Traian Băsescu. PSD a căutat şi a reuşit să curteze acest segment de electorat.

 

PSD nu este izolat, având un aliat de substanţă în ALDE. Spre deosebire de anii ’90 şi 2000, când PSD fie să găsea izolat, fie forma alianţe electorale cu partide care nu ar fi trecut pragul electoral, acum are un aliat capabil să treacă pragul electoral prin propriile forţe, cu respectabilitate internaţională – membru recunoscut al internaţionalei liberale şi sprijinit de către liberalii europeni. Mai mult, la conducerea ALDE se află Călin Popescu Tăriceanu, un politician de top în privinţa notorietăţii şi favorabilităţii.

 

Media favorabilă. În anii ’90, partidul a înfruntat o presă scrisă centrală pe cât de puternică, pe atât de ostilă. În anii 2000, PSD nu a beneficiat de un tratament prea prietenos din partea televiziunilor. Pe fondul dezintegrării complexului media favorabil fostului preşedinte Băsescu, PSD se bucură, ca niciodată, de un tratament prietenos din partea televiziunilor, în special a televiziunilor de ştiri cu cele mai mari audienţe.

 

Este neclar în ce măsură liderii PSD din această perioadă au contribuit la creşterea bazinului PSD. În perioada Iliescu-Năstase, liderul era peste partid ca voturi şi favorabilitate. În perioada USL şi cea imediat următoare, Victor Ponta a fost peste partid, pentru ca, în perioada de campanie prezidenţială, să înceapă un declin precipitat. Prezidenţiabilul PSD a încheiat campania cu un scor de favorabilitate puternic negativ, iar în 2015 a fost sub partid. La rândul său, Liviu Dragnea se află sub scorul partidului, deşi pe un trend ascendent.

 

 

 

 

[1] Mediafax. Ultimele sondaje înainte de alegeri, mediafax.ro/politic/ultimele-sondaje-inainte-de-alegeri-scor-zdrobitor-pentru-psd-la-ce-distanta-se-afla-partidul-de-pe-locul-doi-16021288

[2] Institutul Naţional de Statistică. Dimensiuni ale incluziunii sociale în România în anul 2015.



Facebook

Apariții editoriale: Irina Nastasă-Matei, Zoltán Rostás (coord.) (2020) Rediscovering Eastern-European Universities

Ne face plăcere să anunțăm apariția în toamna anului 2020 a volumelor Dimitrie Gusti, Bibliografia receptării, coordonat de Zoltán Rostás, Editura Universității din București, 2020 (493 pagin) și Rediscovering Eastern-European Universities. Perpectives from the interwar period, co-coordonat de Irina Nastasă-Matei și Zoltan Rostas, Editura ProUniversitaria, 2020 (278 pagini). Volumul Rediscovering Eastern-European Universities. ...

Starea socială a României: tranziție și post-tranziție

Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție. Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte ...

Apariție editorială: Septimiu Chelcea – OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare

Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini). Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă ...

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist ...

Sociologia românească și sociologia occidentală

România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental. Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, ...

O boală veche : filoxenia

În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de ...

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023. Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum ...

Opțiuni politice în fața alegerilor din decembrie

Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ? România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. ...