Romania Sociala logo
Menu

Criza sociologiei românești I. Comunicarea sociologică

autor:   19 July 2021  

Cred că sociologia românească se confruntă cu o criză structurală. Este important să o luăm în serios și să experimentăm soluțiile posibile. 

Acest prim articol este dedicat crizei difuzării ideilor în sociologi, a comunicării în cadrul comunității sociologice românești

Revoluția din 1989 a pus mari speranțe în sociologie. Puținii sociologi rămași au depus eforturi entuziaste de refacere a comunității sociologice. Bunele intenții nu sunt însă suficiente.   

Tranziția a avut un impact mai degrabă negativ asupra comunicării în interiorul comunității sociologice. Revistele sunt mai multe, dar nu sunt difuzate. Cărțile se publică mai mult, dar dacă mergi într-o librărie ai surpriza că nu mai găsești un stand de sociologie. Câteva traduceri, dar nu lucrări românești. Revistele de sociologie sunt citite foarte puțin. Iar cărțile se publică în tiraje de buzunar, le găsești mai mult în CV urile autorilor, dar nu în librării și nici chiar la biblioteci. Întâlnirile sociologilor sunt destul de rare. Comunicarea în cadrul comunității sociologilor s-a rarefiat pe fondul scăderii interesului pentru publicațiile românești. Cu siguranță toți ne punem întrebarea: ceea ce publicăm citește cineva? Citările sunt importante, dar avem totodată îndoieli în legătură cu semnificația lor. Crește citarea de politețe: citări nu de idei, ci propoziții banale. 

Adesea am avut senzația că vorbesc în deșert. E un efort de a pune pe hârtie o idee. Bună sau mai puțin bună. Și critica unei idei e un indicator al interesului. Ignorarea este un gest mai dur de negare.  Lipsa feed-backului blochează orice sistem. 

În 2015 am lansat un experiment: România socială. Eseuri pe teme libere, centrate pe problemele sociale ale țării și ale sociologiei. Am profitat de o nouă oportunitate: comunicarea electronică. Un text este difuzat ”a doua zi”. Gratuit. Un anumit cost este, dar suportat de institutul nostru și de efortul al lui Iulian Aldea, Iulian Stănescu și Sebastian Fitzek. Dar contribuția cea mai importantă în interesul comunității academice o aduc autorii, care își pun gândurile pe hârtie, fără niciun profit, nici economic, nici administrativ. Aflăm că articolele sociologice de acest tip nu sunt luate în considerare în ”punctajul” evaluărilor.  

România Socială (RS), împreună cu Bibliteca virtuală de sociologie, a introdus un sistem simplu de identificare a impactului publicațiilor. În RS găsim titlul articolelor și câteva propoziții introductive. Dacă nu e de interes, nu este deschis. Nu se înregistrează ”vizualizarea” lui. Se înregistrează doar când a fost deschis. Deschiderea unui articol, care este aici de 2-3 pagini, este o probă suficientă a interesului: cu siguranță textul a fost cel puțin văzut în diagonală, dacă nu citit. 

L-am rugat pe Iulian Aldea să facă o statistică a publicațiilor în RS și ”citirii” lor. O așteptăm cu mare interes. Primele date întrec orice așteptări. 

RS a publicat în cei cinci ani și jumătate de funcționare multe articole și, ceea ce este și mult mai important, sunt foarte citite. Numărul de cititori ai RS pare să depășească cu multe ordine de mărime cele mai importante reviste nu numai românești, dar chiar și străine. Din curiozitate, am făcut propria mea statistică. Iată ce informații am găsit. 

În 2016-2021 (5 ani și o jumătate de an) sunt pubicate în RS 96 articole ale mele. 

Dar ele au fost citite ? În 5 ani și jumătate, cele 96 articole din RS au fost ”deschise” (deci ”parcurse”, citite) de 106 284 ori. Nu cititori, ci ”citiri”. Ca profesor, la un curs, probabil au participat 70 de studenți x 28 cursuri într-un an. Deci foarte optimist aș fi putut fi ascultat de 1960 studenți/ curs. În RS am avut o audiență de 10 ori mai mare: 19 324 citiri pe an. 

Anul trecut am pus toate articolele mele împreună, într-o carte publicată în format electronic, tot în România Socială. Cei interesați au avut posibilitatea să citească unele articole direct în această carte. Se adaugă deci și 1 643 de ”deschideri” ale cărții, pe lângă citirea directă a fiecărui articol. 

Acum am sentimentul că nu vorbesc în deșert. Neașteptat de mulți colegi au fost interesați să mă ”asculte”, fără nicio obligație. Acum o lună, când se calcula tot ce s-a făcut în ultimii ani, un coleg mi-a spus, ușor încurcat, că nu prea am punctajul necesar pentru această perioadă. Mi se poate acorda, în fine, un doi. Puncte, nu notă. Și nu am publicat măcar un studiu ISI. Da, avea dreptate, dar depinde cum calculezi ce este important în știință. În acea perioadă am publicat două cărți și 96 articole în RS. 

Eseurile științifice trebuie considerate a fi un mijloc eficient de comunicare științifică. Nu singurul. Evident, cele mai importante sunt cărțile și studiile academice. Dar eseurile sociologice trebuie privite ca un produs legitim al publicisticii sociologice, cu o valoare științifică distinctă. 

RS s-a probat a fi un mijloc extraordinar de comunicare științifică. Veniți cu ideile voastre și noi le publicăm. Veniți și citiți: veți afla și cum gândesc alți colegi. Nu veți avea senzația că a fost o pierdere de timp. 



Facebook

Simona Mihaiu, Criminalitatea violentă. Semnificații și implicații sociale, Editura Pro Universitaria, 231 pagini, București, 2021

Ne face o deosebită plăcere să anunțăm publicarea volumului colegei noastre Simona Mihaiu. Lucrarea prezintă noțiuni de bază și teorii etiologice din sfera criminalității violente, alături de analize statistice și rezultate ale cercetărilor calitative realizate de autoare.  Mottoul cărții: „Orice crimă este prea mult” (Jürgen Habermas).  Simona Mihaiu, Criminalitatea violentă. Semnificații și ...

Ar fi împlinit 68 de ani

Fostul meu student din anii 1960 și prietenul dintotdeauna Cornel Constantinescu, plecat dintre noiîn plină forță creatoare, răpus de blestematul de COVID-19, s-a afirmat plenar în multiple domenii de activitate. Ca profesor, a slujit exemplar catedra universitară: prelegerile sociologice purtau amprenta sa – rigurozitate, echilibru dinamic fundamental/inovativ, teoretic/aplicativ și spontaneitate ...

Vagabondaj disciplinar

Elefantul și cei șase orbi  În cercetare, legenda indiană despre «Cei șase orbi și elefantul» este prima care îmi vine în întâmpinare. Ca un avertisment. Ca un pericol care se anunță.     Era odată ca niciodată… Șase prieteni orbi, instruiți și curioși. Auziseră multe despre cel mai mare și majestuos animal terestru: Elefantul. ...

Poliția, singură în fața infractorului

Deschid televizorul. Televizorul a devenit un mijloc foarte important de contact cu lumea. Aici văd cum este lumea în care trăiesc și ce se face pentru ca lumea noastră să fie mai bună. Iar o crimă, iar o casă spartă, iar furturi, șantaj. Violență. Bătăi între găști. Mai grav. Oameni bine ...

Timpul nu mai are răbdare

După cum este cunoscut, România a fost afectată dramatic în ultimele trei decenii de un declin demografic fără precedent. Datele din studiul studiul de caz prezentat în continuare reflectă consecințele tragice ale acestui flagel. PRI – populația rezidentă la începutul anului; PRS – populația rezidentă la sfârșitul anului.Sursa: Eurostat (demo_gind-Eurostat-Data Explorer). În ...

Pandemia COVID-19 şi vaccinarea: reprezentări sociale

Semnalăm apariţia unui nou raport social elaborat de un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române. Raportul prezintă rezultatele unui sondaj de opinie la nivel naţional privind felul în care populaţia României vede pandemia COVID-19 (percepţii, evaluări, atitudini), consecinţele acesteia asupra vieţii ...

O carte despre o „moștenire”: „In honorem Sanda Golopenția”. Lecturi posibile(VIII)

 Există două tipuri ideale de realizare a volumelor „In honorem”, unul care are în vedere în mod exclusiv personalitatea celui în cauză și altul care cuprinde studii ce au drept subiect cercetările/opera celui onorat. În realitate lucrurile nu sunt atât de clar separate. În primul caz poți găsi și analize, dar în ...

Fericire și calitatea vieții: o istorie sintetică I

Calitatea vieții este o temă nouă, promovată de filozofie, de sociologie și preluată în programele politice. Evenimentul s-a întâmplat în anii 60-70. Dar starea umană sintetică a calității vieții, fericirea, a fost prezentă în gândirea colectivă din cele mai vechi timpuri. Grecia antică: strategia plenitudinii umane Mitul a fost prima formă de cristalizare ...