Romania Sociala logo
Menu

Dacă tăceai, filozof rămâneai ! (câteva cuvinte despre un europrăpădit)

autor:   28 March 2017  

Aceasta era formula  ”magică”  prin care bunicul nostru  stopa apetitul contrazicerilor juvenile dintre noi, copiii, care ne exersam   perspicacitatea  în memorarea capitalelor  țărilor cu rezonanțe, de multe ori, exotice.  Ce însemna, precis, ”zicerea” cu pricina, nu am reușit   să pricep atunci…, dar nici acum, chiar dacă vreo câțiva ani, în facultate am studiat (și ) filosofia .  Recunosc chestia  asta chiar în Postul  Mare, timp în care un  apreciat filosof , rătăcit într-un grup de terorism ideologic organizat a ținut , morțiș, să ia cuvântul în Parlamentul European unde a excelat în proferarea unor invective astronomic depărtate de mitologica înțelepciune a filosofilor… Având în vedere meteodependența politicianistă a vetrebratelor cu care s-a însoțit, dacă filosoful  respectivului grup ar fi venit din  Timișoara m-aș fi împăcat cu gândul că a cam  dat ”cu bâta în baltă”, deoarece în ziua respectivă a plouat din belșug pe la noi, prin provincie…

Meteorologia  politică  a ceea  ce are pretenția  a se numi ”dreapta  românească” a ”tunat și  i-a adunat” în jurul a  M 10[1] într-un fel de… ”ceata lui Pițigoi/Dai într-unul , țipă doi !”.

Înarmați  cu  postere  de  grădiniță,  în  violentă  contradicție cu maturitatea ”mâniei proletare” cu care ”înfierau” încercările actualei  formule guvernamentale (PSD+ALDE)  de scoatere a țării din momentul inerțial al sfertului de secol ”postrevoluționar”,  au trebuit să-și mai tempereze efervescența malefică la repetatele insistențe ale autorităților europene care moderau dezbaterea privitoare la starea justiției din România. Totuși, în virtutea drepturilor omului, respectivii vorbitori cu cetățenie românească au reușit o antologică facere de râs, proiectul lor de internaționalizare a propriilor frustrări partinice înregistrând un eșec lamentabil.

Ca ins neâncadrat politic, dar suferind în tăcere pentru țara mea, după circul logoreic al  desantului  de talibanism politic M 10, am reușit să înțeleg cine au fost, în realitate, regizorii protestelor de stradă și organizatorii reali ai mitingurilor neautorizate din februarie 2017. În plus am mai priceput și că M 10 nu înseamnă, pur și simplu,  10 megaminciuni PEDeListe, iar Europa a remarcat că nu există numai două tipuri de  minciuni — minciuni mici și minciuni mari, ci democrația oricinală (ginși?) a capitalismului românesc a produs și minciuni de tip Liiceanu ! Personajul în chestiune a citat    dintr-un document inexistent cu aerul unei  personae (pretins)  cucernice surprinsă tocmai la ieșirea pe ușa unui tripou… Insistențele sale de a continua să debiteze ”informații fără evenimente„ pe un aer doct, au reliefat   disperarea  unui propagandist felimentar în efortul de a susține că … ”laptele e negru!”. De data   aceasta antologica deviză alui Napoleon Bonaparte ”măgarii și filosofii, la mijloc!”, a devenit lipsită de orice referențial, dar în minte mi-a revenit eseul  ”Apel la lichele”.  Scris într-o exemplară criză de narcisism , i-a determinat pe unii cârcotași  să   spună că adevăratul autor al respectivei scrieri ar fi … Gargaragiul Liicheanu. Adică nimeni altul decât cel  care, în timpul guvernării comuniste a acceptat bursa Partidului  Comunist Român (aproximativ doi ai în Germania) în perioada în care mulți români nu aveau dreptul să dețină un pașaport, iar de valută nici nu se putea vorbi. Același personaj, după Decembrie 1989,  în calitate de elită FSN-istă (adică aparținând noii structuri de putere  neocomunistă de tip gorbaciovist) , a primit prin atribuire directă  Editura Politică a defunctului PCR, care a devenit actuala Editură  Humanitas unde numai drepta ideologică și simpatizanții acesteia au acces la editarea în condiții, de multe ori, bibliofile. Asta da,      privatizare !; dar în stilul epirgamistului Efim Tarlapan  : ”A strigat unul mai tare/Vrem cu toți  privatizare!/ Și ce-a fost a statului/Azi e-al deputatului !”.

Și uite-așa, filosoful suspectat de concubinajul cu ideile pure ale marilor gânditori ai patrimoniului universal al cogitațiunii, ni s-a înfățișat ca un profitor de ”minima  moralia ”(cum ar spune amicul Domniei Sale, Andrei Pleșu, care i-a și donat respectiva  Editură, în calitate de principal actor decizional al Ministerului Culturii post 1989) atât în conjuncturile comunismului bolșevic, cât și în noile condiții ale socialismului fesenist din anticamera  noului capitalism românesc.   Dincolo de aceste ispite, firești pentru sufletele  mici, eu personal pot înțelege că îmbogățindu-se, personajul în chestiune, se simte obligat să vocalizeze interesele noii burghezii compradore portocalii-gălbejite, aflate în umbra Marii burghezii alogene reprezentate de multinaționale. Totuși, Magistrul Domniei  Sale, Marele gânditor  Constantin Noica, deși a suferit în închisorile comuniste, nu a ezitat să lase posterității un studiu inegalabil despre ”sentimentul românesc al ființei ”; ceea ce noi , naivii, credeam că este un  discipol, se dovedește a fi un jalnic epigon … care, în plus nu simte  românește !

Păcat !

Stimatul europrăpădit, dar năpădit de răutate și contaminat de lecturi calibrate pe secvențe istorice revolute , s-a făcut de rușine ; indiscutabil ! Păcat că a făcut și România de rușine, adică țara noastră în care mai trăiesc și indivizi  care când nu știu ceva, aleg alternativa tăcerii cuvioase. Regret sincer că nici de data asta, nu am avut șansa să înțeleg ce este un filosof și la ce ar putea folosi el, în noul capitalism românesc, de la care românașii noștri așteaptă prosperitate, stabilitate și libertate.

Ca simplu păcătos care-și asumă paradigma  creștină știu că  minciuna și trufia sunt păcate mari, dar că ele devin și mai mari când sunt comise în zilele de Post…

Ați păcătuit în zilele Postului  Mare, domnule Liiceanu ! Bunul Dumnezeu să Vă ierte pe Dumneavoastră și pe întreaga ceată a lui Pițigoi !…

Aș fi vrut să închei aici, dar trecutul  ne ajunge din urmă…

Mi-am adus aminte că în calitate de  fesenist, ați candidat pentru funcții  înalte, dar rezultatele au fost modeste; acesta esta adevăratul rating al dvs.  prin care, în aritmetica oricărei democrații, nu puteți accede la Putere. Cerșind ajutor extern, plagiați pe vechii boieri  care mergeau , și ei, cu sute de ani în urmă, la  Inalta Poartă…

Mai aproape de noi, boieria fiind înlocuită de mondialită (sovietică sau americană, nu are importanță !), au apărut ”cozile de topor” , un termen pejorativ, dar cu efect  distructiv  garantat. Despre ce este vorba, este suficient să evoc finalul discuției dintre Hrușciov, care după o vânătoare încheiată cu o mare agapă tovărșească l-a asigurat pe Gheorghe  Gheorghiu Dej că acceptă să-și retragă efectivele militare din România, în următorii termeni :”Tovarășe Ghiță, brava armată sovietică  se va  retrage din România . Eu, personal, sunt convins ca nu mai sunt pericole pentru cuceririle socialismului din România. Dar să nu uiți : noi nu avem atâtea topoare la Moscova, câte cozi de topor aveți voi în România !”.

Fără nici un proces de intenție vă atragem atenția: domnule Liiceanu, ați greșit profund la  Bruxelles bârfind mahalagesc situația justiției din  România… Dacă tăceați, filosof rămâneați ! După jalnica prestație de politician mediocru, ne-am convins că nu puteți fi altceva decât un insignificant propagandist, disperat pentru decăderea unei ideologii indiscutabil falimentare.

Ăsta este adevărul : nu la toți ne pică părul…

[1] Este vorba de partidul doamnei Monica Macovei care a obtinut 9 voturi la recenta competiție  electorală…

A consemnat:

Un rob al lui Dumnezeu și al Sociologiei.

Pentru conformitate,

Ștefan    Buzărnescu

 



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...