Romania Sociala logo
Menu

Despre infracționalitate în contextul pandemiei COVID-19

autor:   8 April 2020  

Simona Mihaiu

Structurile internaționale din domeniul ordinii și securității publice, precum Organizația Națiunilor Unite (ONU), Organizația Internațională a Forțelor de Poliție (INTERPOL) și Oficiul European de Poliție (EUROPOL), semnalează faptul că în contextul pandemiei COVID-19, ne confruntăm cu noi forme de activități criminale, aflate în continuă creștere numerică. Suntem avertizați cu privire la faptul că grupările infracționale își adaptează constant capacitatea de a explora criza prin care trecem, profitând de starea generală de vulnerabilitate existentă la nivel social. Drept dovadă, în ultimele luni, la nivel mondial a devenit tot mai frecvent traficul de produse medicale și substanțe farmaceutice contrafăcute. Peste tot în lume sunt postate online diverse anunțuri publicitare privind vânzarea unor astfel de produse, care pot să fie extrem de periculoase pentru sănătatea noastră. Asupra acestei situații a intervenit INTERPOL, care a coordonat operațiunea Pangea XIII, desfășurată în luna martie, în 90 de state afectate de noul coronavirus. Au fost astfel închise peste 2.500 de pagini de internet care făceau publicitate pentru produse farmaceutice obținute ilegal şi au fost destructurate 37 de grupări infracționale. În cadrul acțiunii s-au identificat 600 de cazuri de trafic cu măști sanitare contrafăcute, fiind confiscate peste 34.000 de bucăți. Totodată, a fost retras de pe piața neagră clorochina, medicament folosit în tratarea malariei și studiat în prezent pentru o posibilă administrare bolnavilor de COVID-19. Reprezentanții INTERPOL subliniază faptul că riscurile utilizării medicamentelor contrafăcute sunt foarte mari, întrucât unele pot conţine o cantitate necorespunzătoare de substanţă activă (insuficientă sau prea multă), altele, posibil furate, sunt stocate în  condiţii necorespunzătoare ori au expirat. Valoarea de piață a produselor farmaceutice și medicale confiscate în cadrul acțiunii Pangea XIII este de aproximativ 12.7 milioane de euro. Într-o dezbatere pe tema acestor noi acte de criminalitate, Catherine De Bolle, directorul executiv EUROPOL, parte în operațiune, a precizat că „actuala situație este inacceptabilă. Astfel de activități infracționale în timpul unei crize de sănătate publică sunt deosebit de periculoase și pot avea urmări iremediabile pentru viața fiecăruia dintre noi”.

Pe lângă intervențiile de combatere a delictelor apărute în contextul pandemiei, organizațiile internaționale sunt preocupate de informarea populației cu privire la posibile riscuri sau situații nedorite. În acest sens, EUROPOL a publicat în luna martie un raport în cadrul căruia prezintă cele mai frecvente activități criminale față de care trebuie să fim extrem de precauți. Așadar, pe lângă traficul cu produse medicale și substanțe farmaceutice contrafăcute, grupările delincvente comit preponderent:

Furt din proprietate privată: unii infractori susțin că sunt cadre medicale care testează populația pentru noul coronavirus sau furnizează produse medicale și de igienizare; alții spun că lucrează în administrația locală ori în diverse organizații non-guvernamentale și distribuie alimente în rândul populației. Sub astfel de pretexte pătrund în locuință, de unde își însușesc diverse obiecte de valoare.

Criminalitate informatică (cybercrime): cei care fac parte din astfel de rețele creează pagini web, platforme de comerț electronic, conturi de rețele sociale și adrese de e-mail, pretinzând că distribuie produse medicale și farmaceutice utile în prevenirea și tratarea COVID-19. În unele cazuri, pentru a crește nivelul de credibilitate, utilizează în mod fraudulos denumirea și sigla unor companii de profil cunoscute publicului larg. Obțin astfel adrese de mail, parole de acces, date personale, informații despre contul bancar al utilizatorilor (pishing), pe care le folosesc în comiterea altor infracțiuni. De asemenea, în condițiile în care tot mai multe persoane lucrează de acasă, calculatoarele devin principalele surse de legătură între angajați și organizație. Grupările criminale profită frecvent de această situație, pentru a încărca în computere diverse programe (malware) ce acționează ulterior împotriva interesului utilizatorilor. Un caz recent este cel al Spitalului Universitar Brno din Cehia, închis după un atac cibernetic ce a avut loc la puțin timp după declararea pandemiei COVID-19. Acest atac a cauzat daune umane și financiare foarte mari pentru că intervențiile medicale, inclusiv operațiile chirurgicale urgente, au fost anulate, iar pacienții au fost transferați la alte unități medicale. În final, de o importanță deosebită este avertismentul specialiștilor din cadrul Biroului Cybercrime al ONU, care subliniază faptul că în prezent, riscurile de abuz și exploatare a copiilor în spațiul online este foarte ridicat. 

Înșelăciune prin telefon: infractorii susțin că sunt angajați ai unui spital în care se află o persoană apropiată victimei (rudă, prieten, vecin), tratată de noul coronavirus. În acest context, solicită o sumă de bani, necesară pentru achitarea costurilor tratamentului medical, respectiv pentru externarea pacientului. De regulă folosesc metoda transferului bancar, pentru a obține informații suplimentare despre victimă.

Contrabandă cu migranți: pe fondul restricțiilor actuale de călătorie, a crescut foarte mult numărul transporturilor clandestine cu migranți, care sunt introduși ilegal într-o anumită țară de destinație. În felul acesta sunt încălcate în mod deliberat măsurile legale privitoare la zădărnicirea combaterii bolilor, în cazul de față a virusului COVID-19, instituite în prezent în cele mai multe state ale lumii.

Având în vedere situațiile care pot să fie create în acest context de anomie socială, este oportun să respectăm recomandările organismelor abilitate, atât la nivel de societate, cât și la nivel individual. Așadar, potrivit specialiștilor din cadrul INTERPOL și EUROPOL, instituțiile naționale de profil trebuie să acorde o atenție sporită activităților criminale favorizate de pandemie; să informeze populația despre riscurile actuale și să transmită măsurile de siguranță adecvate. Deopotrivă, este recomandat ca fiecare dintre noi să fie precaut în comunicarea datelor personale și bancare și să evite tranzacții către companii apărute recent pe piață sau ale căror servicii nu le-a utilizat anterior crizei. Foarte important este să nu se achiziționeze produse medicale și substanțe farmaceutice de la distribuitori a căror situație legală ridică suspiciuni.  În plus, dat fiind faptul că multe dintre activitățile noastre se desfășoară actualmente în mediul online, este de dorit securizarea pe cât posibil a activităților copiilor pe internet; schimbarea constantă a parolelor de acces la conturi bancare sau sociale, respectiv evitarea accesării mesajelor suspecte sau însoțite de documente nerecunoscute. Specialiștii au semnalat că anumite programe sau aplicații pentru smartphone, realizate strict în contextul pandemiei pot să fie compromise cu malware, precum unele hărți ce prezintă date statistice și modalități de răspândire a virusului în lume. În final, suntem încurajați ca în orice situație pe care o percepem ca fiind periculoasă, să contactăm organele de ordine și siguranță.

__________________________________________________________________

Surse:

EUROPOL, disponibil online https://www.europol.europa.eu/general-terms/covid-19

INTERPOL, disponibil online https://www.interpol.int/News-and-Events/News/2020/Preventing-crime-and-protecting-police-INTERPOL-s-COVID-19-global-threat-assessment

ONU, https://www.unodc.org/unodc/en/cybercrime/global-programme-cybercrime.html



Facebook

Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei (vol. XX), Iași, Editura Palatul Culurii, 2020, (614 pag.)

Anuarul apărut în primele zile ale începutului acestui an ar putea să intereseze comunitatea sociologică mai mult decât volumele publicate anterior, care oferă și ele informații extrem de utile pentru cunoașterea identității culturale a românilor. Spun acest lucru pentru că, alături de contribuțiile de strictă specialitate (muzeografie etnografică), sunt incluse ...

Ieri a fost 22 Decembrie 1989. Azi e 23 Decembrie 2020: ce a fost după?

Acest text este o parte dedicată perioadei post-decembriste. Într-o formă a fost publicat în Istoria socială a României. Revăzut textul este supus unei discuții colegiale pentru a fi introdus ca un capitol într-un posibil Volum de Istorie a României. Textul poate fi descărcat aici: romaniasociala.ro Din toată inima, sărbători fericite Cătălin Zamfir

Mai are socialismul un viitor?

Mulți au considerat că 1989 a fost anul înmormântării ideii de socialism. Statele din sistemul sovietic au renunțat zgomotos la socialism și au optat pentru capitalism. În occident, neoliberalismul a devenit dominant, inhibând asumarea deschisă a socialismului chiar și în statele europene nordice unde socialismul avea o tradiție consolidată. Socialismul suedez ...

România deleuziană. Fragmentul XXXIX despre milă (IV)

„Și învăța Iisus într-una din sinagogi sâmbăta. Și iată o femeie care avea de optsprezece ani un duh de neputință și care era gârbovă, de nu putea să se ridice în sus nicidecum. Iar Iisus, văzând-o, a chemat-o și i-a zis: Femeie, ești dezlegată de neputința ta. Și și-a pus ...

Apariție editorială: Septimiu Chelcea, Despre om și lume. Studii și reflecții psihosociologice

Apariție editorială: Septimiu Chelcea,Despre om și lume. Studii și reflecții psihosociologice, Suceava, Editura Alexandria Publishing House,2020 (215 de pagini) Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea. Cartea cuprinde două părți: I) Studii psihosociologice (152 pagini) și II) Reflecții psihosociologice (53 pagini). Prima parte include cinci studii actualizate, despre ...

„POLITICI SOCIALE ÎN ROMÂNIA DUPĂ 30 DE ANI. AŞTEPTĂRI ŞI RĂSPUNSURI”

Cum arată România după 30 de ani de democrație, o radiografie obiectivă a tranziției, construită din cele 16 studii de autor. Cele 16 lucrări așezate într-un volum coordonat de Elena Zamfir, Mălina Voicu și Simona Maria Stănescu, oferă o imagine de ansamblu a profilului general al politicilor publice în România ...

Interviu cu Flavius Mihalache – Mediul rural între 1990 și 2020. Transformări și decalaje

Flavius Mihalache, cercetător științific III în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții (Academia Română), doctor în sociologie din 2013 și expert în cercetarea mediului rural din România publică în anul 2020 cu volumul „Mediul Rural între 1990 şi 2020 Transformări şi Decalaje”. Cartea reprezintă una dintre cele mai elocvente lucrări ...

In memoriam Cornel Constantinescu 1953 – 2020

Simt un gol, un gol imens. Ca prieten, dar și în calitate de coleg în sociologie. Sociologia românească are azi, odată cu trecerea în neființă a lui Cornel Constantinescu, o pierdere grea. El a iubit de la început sociologia. Cu o liniște de invidiat și o discreție rară, în momentele ...