Romania Sociala logo
Menu

Despre infracționalitate în contextul pandemiei COVID-19

autor:   8 April 2020  

Simona Mihaiu

Structurile internaționale din domeniul ordinii și securității publice, precum Organizația Națiunilor Unite (ONU), Organizația Internațională a Forțelor de Poliție (INTERPOL) și Oficiul European de Poliție (EUROPOL), semnalează faptul că în contextul pandemiei COVID-19, ne confruntăm cu noi forme de activități criminale, aflate în continuă creștere numerică. Suntem avertizați cu privire la faptul că grupările infracționale își adaptează constant capacitatea de a explora criza prin care trecem, profitând de starea generală de vulnerabilitate existentă la nivel social. Drept dovadă, în ultimele luni, la nivel mondial a devenit tot mai frecvent traficul de produse medicale și substanțe farmaceutice contrafăcute. Peste tot în lume sunt postate online diverse anunțuri publicitare privind vânzarea unor astfel de produse, care pot să fie extrem de periculoase pentru sănătatea noastră. Asupra acestei situații a intervenit INTERPOL, care a coordonat operațiunea Pangea XIII, desfășurată în luna martie, în 90 de state afectate de noul coronavirus. Au fost astfel închise peste 2.500 de pagini de internet care făceau publicitate pentru produse farmaceutice obținute ilegal şi au fost destructurate 37 de grupări infracționale. În cadrul acțiunii s-au identificat 600 de cazuri de trafic cu măști sanitare contrafăcute, fiind confiscate peste 34.000 de bucăți. Totodată, a fost retras de pe piața neagră clorochina, medicament folosit în tratarea malariei și studiat în prezent pentru o posibilă administrare bolnavilor de COVID-19. Reprezentanții INTERPOL subliniază faptul că riscurile utilizării medicamentelor contrafăcute sunt foarte mari, întrucât unele pot conţine o cantitate necorespunzătoare de substanţă activă (insuficientă sau prea multă), altele, posibil furate, sunt stocate în  condiţii necorespunzătoare ori au expirat. Valoarea de piață a produselor farmaceutice și medicale confiscate în cadrul acțiunii Pangea XIII este de aproximativ 12.7 milioane de euro. Într-o dezbatere pe tema acestor noi acte de criminalitate, Catherine De Bolle, directorul executiv EUROPOL, parte în operațiune, a precizat că „actuala situație este inacceptabilă. Astfel de activități infracționale în timpul unei crize de sănătate publică sunt deosebit de periculoase și pot avea urmări iremediabile pentru viața fiecăruia dintre noi”.

Pe lângă intervențiile de combatere a delictelor apărute în contextul pandemiei, organizațiile internaționale sunt preocupate de informarea populației cu privire la posibile riscuri sau situații nedorite. În acest sens, EUROPOL a publicat în luna martie un raport în cadrul căruia prezintă cele mai frecvente activități criminale față de care trebuie să fim extrem de precauți. Așadar, pe lângă traficul cu produse medicale și substanțe farmaceutice contrafăcute, grupările delincvente comit preponderent:

Furt din proprietate privată: unii infractori susțin că sunt cadre medicale care testează populația pentru noul coronavirus sau furnizează produse medicale și de igienizare; alții spun că lucrează în administrația locală ori în diverse organizații non-guvernamentale și distribuie alimente în rândul populației. Sub astfel de pretexte pătrund în locuință, de unde își însușesc diverse obiecte de valoare.

Criminalitate informatică (cybercrime): cei care fac parte din astfel de rețele creează pagini web, platforme de comerț electronic, conturi de rețele sociale și adrese de e-mail, pretinzând că distribuie produse medicale și farmaceutice utile în prevenirea și tratarea COVID-19. În unele cazuri, pentru a crește nivelul de credibilitate, utilizează în mod fraudulos denumirea și sigla unor companii de profil cunoscute publicului larg. Obțin astfel adrese de mail, parole de acces, date personale, informații despre contul bancar al utilizatorilor (pishing), pe care le folosesc în comiterea altor infracțiuni. De asemenea, în condițiile în care tot mai multe persoane lucrează de acasă, calculatoarele devin principalele surse de legătură între angajați și organizație. Grupările criminale profită frecvent de această situație, pentru a încărca în computere diverse programe (malware) ce acționează ulterior împotriva interesului utilizatorilor. Un caz recent este cel al Spitalului Universitar Brno din Cehia, închis după un atac cibernetic ce a avut loc la puțin timp după declararea pandemiei COVID-19. Acest atac a cauzat daune umane și financiare foarte mari pentru că intervențiile medicale, inclusiv operațiile chirurgicale urgente, au fost anulate, iar pacienții au fost transferați la alte unități medicale. În final, de o importanță deosebită este avertismentul specialiștilor din cadrul Biroului Cybercrime al ONU, care subliniază faptul că în prezent, riscurile de abuz și exploatare a copiilor în spațiul online este foarte ridicat. 

Înșelăciune prin telefon: infractorii susțin că sunt angajați ai unui spital în care se află o persoană apropiată victimei (rudă, prieten, vecin), tratată de noul coronavirus. În acest context, solicită o sumă de bani, necesară pentru achitarea costurilor tratamentului medical, respectiv pentru externarea pacientului. De regulă folosesc metoda transferului bancar, pentru a obține informații suplimentare despre victimă.

Contrabandă cu migranți: pe fondul restricțiilor actuale de călătorie, a crescut foarte mult numărul transporturilor clandestine cu migranți, care sunt introduși ilegal într-o anumită țară de destinație. În felul acesta sunt încălcate în mod deliberat măsurile legale privitoare la zădărnicirea combaterii bolilor, în cazul de față a virusului COVID-19, instituite în prezent în cele mai multe state ale lumii.

Având în vedere situațiile care pot să fie create în acest context de anomie socială, este oportun să respectăm recomandările organismelor abilitate, atât la nivel de societate, cât și la nivel individual. Așadar, potrivit specialiștilor din cadrul INTERPOL și EUROPOL, instituțiile naționale de profil trebuie să acorde o atenție sporită activităților criminale favorizate de pandemie; să informeze populația despre riscurile actuale și să transmită măsurile de siguranță adecvate. Deopotrivă, este recomandat ca fiecare dintre noi să fie precaut în comunicarea datelor personale și bancare și să evite tranzacții către companii apărute recent pe piață sau ale căror servicii nu le-a utilizat anterior crizei. Foarte important este să nu se achiziționeze produse medicale și substanțe farmaceutice de la distribuitori a căror situație legală ridică suspiciuni.  În plus, dat fiind faptul că multe dintre activitățile noastre se desfășoară actualmente în mediul online, este de dorit securizarea pe cât posibil a activităților copiilor pe internet; schimbarea constantă a parolelor de acces la conturi bancare sau sociale, respectiv evitarea accesării mesajelor suspecte sau însoțite de documente nerecunoscute. Specialiștii au semnalat că anumite programe sau aplicații pentru smartphone, realizate strict în contextul pandemiei pot să fie compromise cu malware, precum unele hărți ce prezintă date statistice și modalități de răspândire a virusului în lume. În final, suntem încurajați ca în orice situație pe care o percepem ca fiind periculoasă, să contactăm organele de ordine și siguranță.

__________________________________________________________________

Surse:

EUROPOL, disponibil online https://www.europol.europa.eu/general-terms/covid-19

INTERPOL, disponibil online https://www.interpol.int/News-and-Events/News/2020/Preventing-crime-and-protecting-police-INTERPOL-s-COVID-19-global-threat-assessment

ONU, https://www.unodc.org/unodc/en/cybercrime/global-programme-cybercrime.html



Facebook

1 iunie: cât de bolnavi suntem de COVID-19 și ce șanse avem în următoarele săptămâni?

Cei mai mulți specialiștii s-au reținut să formuleze în spațiul public ipoteze asupra dinamicii COVID-19. Efectul: spațiul public este dominat de confuzie; unde suntem și ce se va întâmpla în viitorul imediat ? Acum câteva zile a circulat o formulare îngrijorătoare: „criza medicală va mai dura încă aproximativ 6 luni, până la descoperirea unui ...

O societate fără vârstnici?! Un răspuns în cifre

Conform statisticilor, România ar fi țara cu cele mai multe familii de tip patriarhal, adică case în care locuiesc trei generații. De asemenea, în procent de 16,8% din tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani și  5.7% din segmentul 25 - 29 de ani nu ocupă un loc de muncă. Potrivit ...

Sprijin pentru persoanele vulnerabile in contextul epidemiei COVID-19

Ministerul Muncii a dat pulicitatii anuntul privind selectarea asistentilor sociali pentru derularea proiectului "Sprijin pentru persoanele vulnerabile in contextul epidemiei COVID-19". Proiectul va fi derulat la nivel national de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, in parteneriat cu ASSOC. Obiectivul general al proiectului este creșterea calității vieții și combaterea situațiilor de risc și ...

Raport social al ICCV – Pandemia COVID19 din perspectivă demografică

Un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române a realizat un raport social în care surprind din perspectivă demografică efectele pandemiei de coronavirus (Covid-19) asupra populaţiei. Raportul ICCV include analize şi propuneri de politici sociale, unele imediate, altele pe termen mediu şi lung. Autori: ...

Pandemia: să fim foarte îngrijorați pentru următoarele săptămâni?

Îngrijorările noastre sunt accentuate și de deficitul de cunoștințe. Dar dacă privim la statistica existentă vom avea o imagine mai clară. Poate vom fi mai liniștiți, dar vom avea și mari surprize. * Câți dintre noi ne vom îmbolnăvi până în final ? M-am speriat când mai mulți experți ne-au prezentat un calcul, ...

Revista Sociologie Românească nr. 2/2019

Vă semnalăm publicarea Revistei Sociologie Românească, vol. 17 Nr. 2 (2019). Din cuprinsul acesteia: Studii Politici sociale postmoderne în România: Între nevoie și schimbările așteptate ale sistemului de furnizare a bunăstării, Bogdan Voicu, pp. 9-36. Planificarea și evaluarea politicilor publice în domeniul asistenței sociale, Daniel Arpinte, pp. 37-59. Evoluția sistemului de protecție a copilului ...

Dilema Cataramă. Protestatar sau infractor?

În timpul crizei sanitare din primăvara 2020,  în România au apărut mai multe întrebări de ordin moral. Problema cu personalul medical trimis în rândul întîi, fără armele necesare (măști, mănuși, ventilatoare). Problema cu «morți acceptabile» (bătrînii și bolnavii). Problema cu trierea celor care au avut acces la reanimare. Problema cu ...

Sunt partidele politice pregătite să prezinte proiecte de dezvoltare social-economică a României?

România a intrat de mult într-o Criză, nu numai economică, dar și socială și politică. Pandemia Covid-19 a accentuat criza. Problema actuală a României nu este doar de a face față unui nou virus, ci de schimbări profunde economice și sociale. Ieșirea din criză se completează cu proiectarea dezvoltării social-economice ...