Romania Sociala logo
Menu

Despre infracționalitate în contextul pandemiei COVID-19

autor:   8 April 2020  

Simona Mihaiu

Structurile internaționale din domeniul ordinii și securității publice, precum Organizația Națiunilor Unite (ONU), Organizația Internațională a Forțelor de Poliție (INTERPOL) și Oficiul European de Poliție (EUROPOL), semnalează faptul că în contextul pandemiei COVID-19, ne confruntăm cu noi forme de activități criminale, aflate în continuă creștere numerică. Suntem avertizați cu privire la faptul că grupările infracționale își adaptează constant capacitatea de a explora criza prin care trecem, profitând de starea generală de vulnerabilitate existentă la nivel social. Drept dovadă, în ultimele luni, la nivel mondial a devenit tot mai frecvent traficul de produse medicale și substanțe farmaceutice contrafăcute. Peste tot în lume sunt postate online diverse anunțuri publicitare privind vânzarea unor astfel de produse, care pot să fie extrem de periculoase pentru sănătatea noastră. Asupra acestei situații a intervenit INTERPOL, care a coordonat operațiunea Pangea XIII, desfășurată în luna martie, în 90 de state afectate de noul coronavirus. Au fost astfel închise peste 2.500 de pagini de internet care făceau publicitate pentru produse farmaceutice obținute ilegal şi au fost destructurate 37 de grupări infracționale. În cadrul acțiunii s-au identificat 600 de cazuri de trafic cu măști sanitare contrafăcute, fiind confiscate peste 34.000 de bucăți. Totodată, a fost retras de pe piața neagră clorochina, medicament folosit în tratarea malariei și studiat în prezent pentru o posibilă administrare bolnavilor de COVID-19. Reprezentanții INTERPOL subliniază faptul că riscurile utilizării medicamentelor contrafăcute sunt foarte mari, întrucât unele pot conţine o cantitate necorespunzătoare de substanţă activă (insuficientă sau prea multă), altele, posibil furate, sunt stocate în  condiţii necorespunzătoare ori au expirat. Valoarea de piață a produselor farmaceutice și medicale confiscate în cadrul acțiunii Pangea XIII este de aproximativ 12.7 milioane de euro. Într-o dezbatere pe tema acestor noi acte de criminalitate, Catherine De Bolle, directorul executiv EUROPOL, parte în operațiune, a precizat că „actuala situație este inacceptabilă. Astfel de activități infracționale în timpul unei crize de sănătate publică sunt deosebit de periculoase și pot avea urmări iremediabile pentru viața fiecăruia dintre noi”.

Pe lângă intervențiile de combatere a delictelor apărute în contextul pandemiei, organizațiile internaționale sunt preocupate de informarea populației cu privire la posibile riscuri sau situații nedorite. În acest sens, EUROPOL a publicat în luna martie un raport în cadrul căruia prezintă cele mai frecvente activități criminale față de care trebuie să fim extrem de precauți. Așadar, pe lângă traficul cu produse medicale și substanțe farmaceutice contrafăcute, grupările delincvente comit preponderent:

Furt din proprietate privată: unii infractori susțin că sunt cadre medicale care testează populația pentru noul coronavirus sau furnizează produse medicale și de igienizare; alții spun că lucrează în administrația locală ori în diverse organizații non-guvernamentale și distribuie alimente în rândul populației. Sub astfel de pretexte pătrund în locuință, de unde își însușesc diverse obiecte de valoare.

Criminalitate informatică (cybercrime): cei care fac parte din astfel de rețele creează pagini web, platforme de comerț electronic, conturi de rețele sociale și adrese de e-mail, pretinzând că distribuie produse medicale și farmaceutice utile în prevenirea și tratarea COVID-19. În unele cazuri, pentru a crește nivelul de credibilitate, utilizează în mod fraudulos denumirea și sigla unor companii de profil cunoscute publicului larg. Obțin astfel adrese de mail, parole de acces, date personale, informații despre contul bancar al utilizatorilor (pishing), pe care le folosesc în comiterea altor infracțiuni. De asemenea, în condițiile în care tot mai multe persoane lucrează de acasă, calculatoarele devin principalele surse de legătură între angajați și organizație. Grupările criminale profită frecvent de această situație, pentru a încărca în computere diverse programe (malware) ce acționează ulterior împotriva interesului utilizatorilor. Un caz recent este cel al Spitalului Universitar Brno din Cehia, închis după un atac cibernetic ce a avut loc la puțin timp după declararea pandemiei COVID-19. Acest atac a cauzat daune umane și financiare foarte mari pentru că intervențiile medicale, inclusiv operațiile chirurgicale urgente, au fost anulate, iar pacienții au fost transferați la alte unități medicale. În final, de o importanță deosebită este avertismentul specialiștilor din cadrul Biroului Cybercrime al ONU, care subliniază faptul că în prezent, riscurile de abuz și exploatare a copiilor în spațiul online este foarte ridicat. 

Înșelăciune prin telefon: infractorii susțin că sunt angajați ai unui spital în care se află o persoană apropiată victimei (rudă, prieten, vecin), tratată de noul coronavirus. În acest context, solicită o sumă de bani, necesară pentru achitarea costurilor tratamentului medical, respectiv pentru externarea pacientului. De regulă folosesc metoda transferului bancar, pentru a obține informații suplimentare despre victimă.

Contrabandă cu migranți: pe fondul restricțiilor actuale de călătorie, a crescut foarte mult numărul transporturilor clandestine cu migranți, care sunt introduși ilegal într-o anumită țară de destinație. În felul acesta sunt încălcate în mod deliberat măsurile legale privitoare la zădărnicirea combaterii bolilor, în cazul de față a virusului COVID-19, instituite în prezent în cele mai multe state ale lumii.

Având în vedere situațiile care pot să fie create în acest context de anomie socială, este oportun să respectăm recomandările organismelor abilitate, atât la nivel de societate, cât și la nivel individual. Așadar, potrivit specialiștilor din cadrul INTERPOL și EUROPOL, instituțiile naționale de profil trebuie să acorde o atenție sporită activităților criminale favorizate de pandemie; să informeze populația despre riscurile actuale și să transmită măsurile de siguranță adecvate. Deopotrivă, este recomandat ca fiecare dintre noi să fie precaut în comunicarea datelor personale și bancare și să evite tranzacții către companii apărute recent pe piață sau ale căror servicii nu le-a utilizat anterior crizei. Foarte important este să nu se achiziționeze produse medicale și substanțe farmaceutice de la distribuitori a căror situație legală ridică suspiciuni.  În plus, dat fiind faptul că multe dintre activitățile noastre se desfășoară actualmente în mediul online, este de dorit securizarea pe cât posibil a activităților copiilor pe internet; schimbarea constantă a parolelor de acces la conturi bancare sau sociale, respectiv evitarea accesării mesajelor suspecte sau însoțite de documente nerecunoscute. Specialiștii au semnalat că anumite programe sau aplicații pentru smartphone, realizate strict în contextul pandemiei pot să fie compromise cu malware, precum unele hărți ce prezintă date statistice și modalități de răspândire a virusului în lume. În final, suntem încurajați ca în orice situație pe care o percepem ca fiind periculoasă, să contactăm organele de ordine și siguranță.

__________________________________________________________________

Surse:

EUROPOL, disponibil online https://www.europol.europa.eu/general-terms/covid-19

INTERPOL, disponibil online https://www.interpol.int/News-and-Events/News/2020/Preventing-crime-and-protecting-police-INTERPOL-s-COVID-19-global-threat-assessment

ONU, https://www.unodc.org/unodc/en/cybercrime/global-programme-cybercrime.html



Facebook

Apariție editorială: Septimiu Chelcea, Psihologia Publicității. Despre reclamele vizuale

Septimiu Chelcea, Psihologia Publicității. Despre reclamele vizuale, București, Editura Pro Universitaria, 2021 (302 p. 44,20 lei) Motto-ul cărții: „Publicitatea este știință, tehnică, artă și conștiință”. Ne face o deosebită plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea. Structura cărții cuprinde două părți: I) ABC-ul publicității (123 de pagini); II) Abordarea psihosociologică a publicității ...

AȘA A FOST? AȘA ÎMI ADUC AMINTE (I)

Am participat la reinstituționalizarea învățămntului sociologic în comunism și la prefacerea lui în capitalism. Despre aceste evenimente și despre „amănuntul biografic” depun mărturie. Nu încerc să adun pietricele și fire de nisip pentru a-mi ridica un soclu. Am păcatele mele. Și nu puține. Îmi atribui, totuși, calitatea de a nu ...

Exerciții de gândire sociologică: oscilația mondial/național

Mulți se întrebă: cum s-ar putea realiza o lume mondializată ? Acum, lumea este compusă din ”țări”. Dar economia pare să devină tot mai mondializată. Cum va putea lumea să fie în aceste condiții ?  Problema este că economia, în realitate, nu e atât de mondializată cum s-a tot spus. Toate ...

Există distinct o paradigmă a sociologiei românești?

Mi-am amintit o banalitate despre poziția specială a sociologiei. Uneori însă banalitățile sunt importante de avut în minte. Sociologia este știința societății. Dar e nevoie de o precizare care explodează simplitatea definiției. În primul rând, sociologia, prin  vocația ei e ”universală”, o știință de oriunde și oricând. Există lucrări de ...

AȘA A FOST? AȘA ÎMI ADUC AMINTE (II)

Asistent universitar: nici student, nici profesor  Oricât ar fi de prozaic, mi-am cerut transferul la Universitate şi pentru că asistenţii stagiari primeau un salariu mai mare decât cercetătorii stagiari în institutele Academiei R.S.R. Prin Ordinul Nr. 1595 din 8.11.1968, semnat de Rectorul prof. dr. doc. Jean Livescu, am fost numit „în ...

Sociologii în comunism. Începuturile unei profesii fără statut*

Notă. Profesorul Septimiu Chelcea a avut bunăvoința de a-mi acorda acest interviu online pentru volumul în pregătire. Lucrarea reunește amintirile absolvenților din Promoția 1975. Sorin Mitulescu: Domnule profesor ați predat cursul de „Metode și tehnici de cercetare sociologică” la seria noastră. Cu toată stima, aș vrea să vă adresez câteva întrebări ...

Binele și infantilizarea

Libertatea de a gândi  Libertatea de a gândi a fost totdeauna un fel de boală. Iată-ne vindecați! Asta o spunea eseistul Philippe Muray în anii 1990. Zilele astea mi-am amintit de analiza psihanalitică a socialismului din România,  pe care o face Vasile Dem Vasilescu în cartea În căutarea sinelui (2014). El vorbește ...

Unde începe și unde se termină fericirea la actori – III

Experiența 5 Actorul B, creează liniștit în marile teatre din România și, mai mult decât atât, reușește să își aloce timp și pentru spectacole independente, turnee, filme, reclame ș.a.m.d. . Un actor complex, talentat, dedicat – o vedetă în adevăratul sens al cuvântului apreciat de public pentru munca și talentul său. ...