Romania Sociala logo
Menu

Dezbatere despre secularizare și religiozitate contemporană

autor:   13 June 2022  

La Institutul de Cercetare a Calității Vieții din București (ICCV) a avut loc vineri, 10 iunie 2022, dezbaterea „Secularizare și religiozitate contemporană”. La eveniment au participat cercetători, profesori și specialiști de la diferite institute din cadrul Academiei Române și al Universității din București. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Centrul de studii și documentare „Societate, Drept, Religie”.

În cadrul dezbaterii, trei specialiști au susținut câte o prelegere, urmată de o serie de întrebări pe baza subiectelor abordate. Primul referent a fost dr. Mirel Bănică, cercetător științific în cadrul Institutului de Istoria Religiilor al Academiei Române, care a prezentat tema „Există un specific românesc al secularizării?”. Cel de‑al doilea invitat a fost prof. dr. András Máté‑Tóth de la Universitatea din Szeged, Ungaria, cu tema „Identitate colectivă rănită” (Wounded collective identity), urmat de lect. dr. Laurențiu Tănase, cercetător științific la ICCV și cadru didactic al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, care a susținut prelegerea „Pandemie, secularizare și religiozitate contemporană”.

Evenimentul din Capitală a fost organizat și moderat de sociologul Laurențiu Tănase, care a subliniat importanța organizării unui astfel de eveniment în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române, pentru că religia este o componentă fundamentală a calității vieții umane, inclusiv în societatea de astăzi. „Preocuparea mea a fost să evidențiez faptul că religiozitatea contemporană, fie de tip confesional, fie de tip spiritualitate, reprezintă un element definitoriu al structurii omului contemporan, inclusiv pentru aceia care nu au nici o religiozitate, dar au un militantism împotriva religiozității altora. Mă refer la curentele de timp secular, ateist, pe care le vedem manifestându‑se din ce în ce mai des în societatea noastră. Structura acestei discuții a fost de tip masă rotundă, tocmai pentru că ne aflăm într‑o zonă dedicată cercetării dintr‑o perspectivă neutră privind confesionalitatea sau interpretarea fenomenului religios, și și‑a propus oferirea instrumentelor de măsură, acele concepte capabile să explice forme ale comportamentului religios contemporan, care sunt deseori scoase din context și privite acuzator de persoane rău intenționate sau interpretate într‑o manieră mult diferită și mult îndepărtată de originea în care s‑au produs. În discuțiile de astăzi s‑a făcut o distincție clară între tradiție, ritual religios și religiozitate instituțională, relația dintre Stat și Biserică. Noi dorim să le punem pe toate acestea în comun, astfel încât să putem avea o privire de ansamblu”, a declarat lect. dr. Laurențiu Tănase.





Facebook

Sociologia literaturii în anii `80. O discuție cu Mihai Dinu Gheorghiu.

1. În prefața la Economia bunurilor simbolice a lui Bourdieu pe care ați tradus-o și publicat-o în 1986 (la editura Meridiane)  erați deja preocupat de receptarea discursului sociologic în sfera culturii „artistice”. Era o atitudine generată de situația din cultura românească a epocii sau un ecou al scrierilor lui Bourdieu ...

Alegeri haotice : noiembrie 2024. Nevroze și anomalii colective

Între normalitate și patologie  Și dacă am încerca să brodăm o serie de lecturi posibile despre turul întâi din campania electorală/noiembrie 2024 ? Ne-am gândit la o lectură comunicațională, în care să interpelăm interacțiuni și iritante în comunicare, în contextul de campanie electorală.  Și începem cu contextul. El a fost taxat de analiști ...

O discuție cu profesor Zoltan Rostas: incursiune „optzecistă” în lumea sociologilor interbelici

1. Domnule profesor, astăzi sunteți recunoscut ca autor de succes a numeroase cărți de istorie orală. Cum a ajuns să vă preocupe, în anii ’80, acest domeniu? Am invocat deseori momentul Congresul Internațional de Științe Istorice din 1980, dar rădăcinile le găsesc în apariția neîncrederii în sociologia cantitativistă, care a ajuns ...

Discuție cu un sociolog al științei din România anilor ` 80, profesorul american  Vasile Pirău[1]

1.       Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?  Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi ...

DEZBATERE DE CARTE – Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023.

DEZBATERE DE CARTE Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023. Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane 31 octombrie 2024 Dezbatere România în crizăDownload

Detectarea egoismului propriu și a egoismului altora

Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău. Abraham Maslow Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar opusul său, altruismul, ca o virtute. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. În acord cu rezultatele cercetărilor moderne din ...

Nostalgia, o emoție dulce-amăruie

Nostalgia consolidează relațiile sociale. Tim Wildschut Ne este dor de cineva drag ce nu mai este printre noi, ne este dor de părinții care s-au stins, de prietenii care nu mai sunt, de iubita sau iubitul care ne-a părăsit, sau de anii tinereții, de un eveniment fericit din trecut. Psihologii numesc o ...

Interviu cu Tudorel-Constantin Rusu, autorul volumului „Ethos, Pathos și Logos. Resurse ale oratoriei clasice în discursul pastoral”

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este unul din cele opt centre de orientare în cariera de cercetător înființate la nivelul celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României și susținute prin programul PNRR. Acesta deservește Regiunea de ...