La Institutul de Cercetare a Calității Vieții din București (ICCV) a avut loc vineri, 10 iunie 2022, dezbaterea „Secularizare și religiozitate contemporană”. La eveniment au participat cercetători, profesori și specialiști de la diferite institute din cadrul Academiei Române și al Universității din București. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Centrul de studii și documentare „Societate, Drept, Religie”.

În cadrul dezbaterii, trei specialiști au susținut câte o prelegere, urmată de o serie de întrebări pe baza subiectelor abordate. Primul referent a fost dr. Mirel Bănică, cercetător științific în cadrul Institutului de Istoria Religiilor al Academiei Române, care a prezentat tema „Există un specific românesc al secularizării?”. Cel de‑al doilea invitat a fost prof. dr. András Máté‑Tóth de la Universitatea din Szeged, Ungaria, cu tema „Identitate colectivă rănită” (Wounded collective identity), urmat de lect. dr. Laurențiu Tănase, cercetător științific la ICCV și cadru didactic al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, care a susținut prelegerea „Pandemie, secularizare și religiozitate contemporană”.

Evenimentul din Capitală a fost organizat și moderat de sociologul Laurențiu Tănase, care a subliniat importanța organizării unui astfel de eveniment în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române, pentru că religia este o componentă fundamentală a calității vieții umane, inclusiv în societatea de astăzi. „Preocuparea mea a fost să evidențiez faptul că religiozitatea contemporană, fie de tip confesional, fie de tip spiritualitate, reprezintă un element definitoriu al structurii omului contemporan, inclusiv pentru aceia care nu au nici o religiozitate, dar au un militantism împotriva religiozității altora. Mă refer la curentele de timp secular, ateist, pe care le vedem manifestându‑se din ce în ce mai des în societatea noastră. Structura acestei discuții a fost de tip masă rotundă, tocmai pentru că ne aflăm într‑o zonă dedicată cercetării dintr‑o perspectivă neutră privind confesionalitatea sau interpretarea fenomenului religios, și și‑a propus oferirea instrumentelor de măsură, acele concepte capabile să explice forme ale comportamentului religios contemporan, care sunt deseori scoase din context și privite acuzator de persoane rău intenționate sau interpretate într‑o manieră mult diferită și mult îndepărtată de originea în care s‑au produs. În discuțiile de astăzi s‑a făcut o distincție clară între tradiție, ritual religios și religiozitate instituțională, relația dintre Stat și Biserică. Noi dorim să le punem pe toate acestea în comun, astfel încât să putem avea o privire de ansamblu”, a declarat lect. dr. Laurențiu Tănase.