Romania Sociala logo
Menu

Disputa dintre ”globaliști” și ”suveraniști”

autor:   27 January 2023  

Paradigma globalistă s-a dezvoltat în contextul ideologiei neoliberale. În centrul acestei ideologii stă un model de economie. Economia de piață depășește rapid granițele naționale, devenind o economie mondială. Națiunile/grupurile etnice își pierd rapid consistența, făcând loc unei societăți globale. Diferențele dintre actualele țări se estompează. Desigur, diferențe vor exista, dar ele nu sunt între țări, ci între actorii economici, în funcție de capacitatea și motivarea lor pentru performanță.

Acum trei ani, un student care nu susținea această viziune nu avea șanse să ia o notă de trecere. Dar dacă el ar da examen azi? Nu există o singură lume, ci mai multe lumi, cristalizate în jurul marilor puteri, chiar aflate în competiție politică și economică, chiar pe pragul conflictelor militare.

Paradigma suveranistă se fundează pe o evidență empirică: țările sunt purtătoare ale intereselor economice și politice ale comunităților lor. Actorii economici au o coloratură națională vizibilă. Statele, cu instrumentele lor politice, susțin economia lor, iar actorii economici, chiar dacă nu au o ideologie “naționalistă”, clar mizează pe suportul politic.

Uniunea Europeană ne oferă un caz excelent pentru clarificarea acestei dileme. De la începutul înființării sale, UE a avut obiectivul promovării a ceea ce eu aș numi o “globalizare locală”, europeană. Era evident că “mica” Europă, divizată în multitudinea țărilor sale, nu avea șanse competitive în lumea actuală.

Când Uniunea Europeană s-a înființat, lumea era divizată în două mari lumi, lumea capitalistă și lumea socialistă. Rapid, mulțimea celorlalte țări “în dezvoltare” nu se recunoșteau politic și economic în cele două lumi aflate în conflict, și au căutat coagularea într-o lume a lor, “lumea a treia”. Modelul celor trei lumi, capitalism, socialism și lumea a treia (sau, cum se mai defineau ele, țările “neangajate”) a dispărut în 1989 odată cu căderea sistemului socialist. A existat o nouă lume globalizată? Evident, nu. Uniunea Europeană a avut o mare grijă de a clarifica granițele și de a ține la închiderea sa. Lumea continuă însă să fie divizată. Istoria post-1989 a confirmat această temere. În ultimul an, divizarea lumii a ajuns chiar la marginea unui nou război mondial. Lumea actuală este departe de a fi globală: lumea Occidentală, centrată pe marea putere americană, Rusia și China. Dar restul lumii? Vechea “lume a treia” a fost, trei decenii, confuză, dar pare că își caută și ea o nouă identitate. Dacă șocul Ucrainei se va încheia nu printr-un război mondial, lumea post-Ucraina nu va fi o nouă lume omogenă, ci o lume puternic divizată.

Să ne întoarcem la cazul UE. Cele trei decenii post-1989 UE au fost dominate de visul unei globalizări locale: o Europă în curs rapid de globalizare prin omogenizare. O Europă a națiunilor, dar primul pas este omogenizarea ei economică și politică. Bruxelles-ul a devenit centrul politic al UE. Criza economică actuală a trezit însă Europa din visul ei care s-a dovedit cam naiv: după 30 de ani, Europa riscă să meargă spre o nouă divizare internă. Cazul României și Bulgariei este clar: politica integrării europene riscă să fixeze cel puțin aceste două țări în subdezvoltare. Cazul Shengen, o problemă care părea minoră, a trezit conflictele de interese. A apărut primul caz de conflict între țări în Uniunea Europeană. Austria promovează o politică anti-România șocantă. E doar un caz ciudat? Ei bine, Olanda a devenit clar că și ea are ceva cu România. Marile țări europene, Germania și Franța, nu par să susțină România în acest conflict. Și Suedia, care conduce în această perioadă Uniunea Europeană, face un pas înapoi. E doar o neînțelegere politică? România se trezește și constată că în noua Europă, ea este supusă unor noi forme de exploatare. Austria vrea pădurile, Olanda vrea porturile, iar România mai are încă multe alte oportunități tentante. Vă rog, poftiți! Visul unei Uniuni Europene omogene, din țări în curs de topire prin co-dezvoltare, se confruntă cu explozia de interese naționale.

Era de așteptat să apară și o criză a procesului de integrare de tip Bruxelles. Noua birocrație s-a dovedit a avea o legitimitate discutabilă, care prezintă și ea corupții uluitoare, cu efecte dezastroase pentru țări ca România.

România a făcut timp de 33 de ani o eroare pe care o plătim acum. A avut iluzia că am intrat într-o Uniune Europeană binevoitoare și suportivă. Interesele naționale au fost tratate ca o reminiscență a trecutului. Să sperăm că ne-am trezit. Lumea actuală este un spațiu în care țările, beneficiind firește de oportunitățile de cooperare, își promovează interesele lor și trebuie să înțelegem că dacă nu ne susținem interesele noastre, nimeni nu o va face.



Facebook

Lansarea cărții ”Violența domestică în România în contextul pandemiei. Riscuri și politici de suport”

Vă invităm la lansarea cărții "Violența domestică în România în contextul pandemiei. Riscuri și politici de suport” coordonatori: Elena Zamfir, Simona Ilie, Sebastian Fitzek, Editura PROUNIVERSITARIA care va avea loc în data de 27.03.2023, ora 10:00, în Amfiteaterul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române, Calea Victoriei, nr.125. Cu considerație, Prof. univ. dr. Elena ...

O Poveste de neadormit copiii

Era început de ianuarie 2005. Calea Victoriei de la Ateneu la Ministerul Economiei, fostul CSP, de la intersecția cu Griviței era atât de lipsita de orice prezență omenească, încât, văzând o ființă venind dinspre Bulevardul Dacia, m-am simțit mai puțin apăsat de pustietatea nefirească din jur. Dar, omul care venea ...

Cum să nu ratăm și a ”doua tranziție” ? Avem nevoie doar ”punguța cu bani”?

Tema conferinței organizată la BNR este ”(Re)Deșteptarea României: un plan de țară acum!”,. O inițiativă excelentă. Este absolut nevoie de ea. Cristian Grosu face o introducere foarte precisă: ”NU e economia cu care putem intra în viitor: ea se bazează pe consumul de import finanțat prin credite guvernamentale...” ”O țară bogată care a pornit-o prost și șovăielnic ...

Cutremurele și reziliența comunitară

Dezastrele cutremurelor se produc în câteva secunde, dar urmările lor se văd după câteva luni, ani sau zeci de ani. Pierderile umane și materiale sunt adesea imense, greu de măsurat. Seismul cu magnitudinea 7,8 grade pe scara Richter (gradată de la 1 la 9) a lovit în noaptea de 6 ...

CRISTIAN PREDA ȘI NICOLAE LOTREANU DESPRE MATTEI DOGAN

Cristian Preda: Cum ați descoperit opera lui M. Dogan? Nicolae Lotreanu: La sfârșitul lui ianuarie 1990, nu mai țin minte data exactă, Cătălin Zamfir mi-a spus că Henri Stahl l-ar fi rugat să recomande un sociolog cu care  Mattei Dogan, fostul său student, ar dori să colaboreze pentru a-și face cunoscută ...

Oboselile noastre

Cu toții anxioși ? Cu toții ipohondrii ? În ultimii trei ani le-am avut pe toate. Am resimțit un crescendo al amenințărilor vieții, al unei vieți amenințate. Pandemie coronavirus, teama de boală și moarte, război la frontieră, amenințarea cu un război mondial, poate chiar nuclear. Apoi scumpiri, inflație și sărăcire. Și ...

Limba ROMÂNĂ. Revistă de știință și cultură. Nr. 1-2 (279-280), ianuarie-februarie 2023

Revista Limba Română apare din anul 1991 la Chișinău, sub egida Academiei Române. Din păcate, este prea puțin cunoscută în România, deși în paginile ei, număr de număr, își aduc contribuția personalități de primă mărime ale filozofiei, științei și culturii de pe ambele maluri ale Prutului. Numărul dublu al revistei ...

Mistreţul cu colţi de argint

Un prinţ din Levant îndrăgind vânătoarea prin inimă neagră de codru trecea. Croindu-şi cu greu prin hăţişuri cărarea, cânta dintr-un flaut de os şi zicea: - Veniţi să vânăm în păduri nepătrunse mistreţul cu colţi de argint, fioros, ce zilnic îşi schimbă în scorburi ascunse copita şi blana şi ochiul sticlos... - Stăpâne, ziceau servitorii cu goarne, mistreţul acela ...