Romania Sociala logo
Menu

Două tranziții ale țărilor europene?

autor:   24 January 2022  

În articolul anterior ( Care e cauza subdezvoltării României: I, 20 ianuarie) s-a argumentat teoretic ipoteza că în Europa sunt două modele de tranziție: un model apropiat ca profil de orientarea vestului european, cristalizat în perioada 1945-1970 și model bazat pe filozofia neo-liberală promovată de instituțiile economice mondiale (FMI și Banca Mondială). Aici voi supune ipoteza unui test empiric: ipotez a două modele de tranziție este susținută de datele empirice ? 

Modelul țărilor europene occidentale au fost cristalizate în anii 1945-70. Ieșirea din criza generată de cel de al doilea război mondial a avut ca obiectiv reconstrucția social-economică a țărilor. Acest model a fost modificat în timp, dar structura lui fundamentală nu a fost modificată: Franța, Germania, Olanda, Suedia….

Modelul tranziției, bazat pe viziunea neoliberală, a fost promovat la început de instituțiile mondiale care au preluat responsabilitatea de a coordona procesul de tranziție.

Toate țările europene în tranziție au fost de la început bazate pe modelul tranziției neoliberală. Situația actuală țărilor în tranziție s-a diferențiat pe parcurs. Un grup de 8 țări în tranziție, Republica Cehă, Polonia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Lituania, Letonia, Estonia, influențate la început și ele de modelul neo-liberal, destul de repede au adoptat mai mult modelul vest-european. Și un grup de 2 țări, România și Bulgaria, a căror tranziție a fost ghidată de instituțiile mondiale chiar până în prezent. Nu voi analiza aici cauzele alegerii unei strategii sau a alteia, ci efectele acestor opțiuni. Între cele două grupuri de țări sunt diferențe finale substanțiale[1].

Sunt comparate trei grupe de țări europene: țările ”vest-europene” cu tradiție (EU 16,17/ 18), Germania, Franța, Olanda, Suedia…, țările în tranziție mai apropiate de modelul Vest-european (UE 8) și România și Bulgaria (UE2). Aici mă voi opri doar asupra situației României în raport cu celelalte țări europene.

Performanța economică a tranziției românești comparativ cu alte țări în tranziție: primii 10 ani de tranziție

Diferențele dintre cele două grupuri de țări în tranziție sunt clare încă din primii zece ani, 1990-1999.

 PoloniaR. CehăUngariaBulgariaRomânia
PIB în 1999 ca %  din 1989   247,7%   225,6%   203,5%  114,3%  79,9%

            Important este anul în care s-a atins nivelul din 1989.

Polonia, Republica Cehă, Ungaria                         1993
Slovenia                         1994
Bulgaria                         1998
România                         2004

            Venitul disponibil median pe persoană (adult echivalent), la paritatea puterii de cumpărare, 2018

EU 1517 256 EURO
EU 8  7 450
România  2 942

Est interesant de comparat performanțele economice ale României în cele două procese de ”tranziție”, cea comunistă și cea capitalistă: PIB după 17 ani ale celor două tranziții. Dacă obiectivul ”tranziției” socialiste a fost dezvoltarea economiei în structurile socialiste, ”tranziția actuală” a fost doar schimbarea structurii sociale a economiei, considerând că, de la sine, noua structură capitalistă va produce ea însăși creșterea economică.

Tranziția comunistă: 1945 = 100                 1972 = 1 006,1%
Tranziția capitalistă:   1989 = 100                 2006 =    147,1%

Rolul statului: Statul mic

Statul este variabila cheie între diferența dintre strategia vest-europeană 45-70 (rol important al statului) și strategia promovată de neoliberalism (stat mic).

Rolul statul exprimat prin cheltuielile publice ca % din PIB.

        2018
UE15      46,6%
UE28     46,1%
Bulgaria     36,9%
România     35,2%

Alt indicator al rolului statului: numărul de angajați în sistemul public la un milion de populație (2019).

Suedia168
Germania136
Franța124
Lituania114
UE27109
Ungaria102
R. Cehă  94
Bulgaria  80
România  62

În România, în ultimul timp s-a exprimat chiar intenția politică de a se diminua numărul de angajați în sistemul public.

Rolul mic al statului se exprimă și prin gradul polarizării sociale: Indexul GINI al României este în 2016 cel mai ridicat în UE.

EU28                            30,8

România ‘89                24

România 2016 34,7

Distribuția valorii nou create exprimă și ea diferențierea clară: în România proporția profitului în totalul valorii nou create este cea mai mare în UE (semestrul 4, 2014):

EU15               40,9%

EU 8                39

România         62,2%

Efectul social al strategiei tranziției adoptate în România, sărăcia, este foarte accentuată în România (EUROSTAT 2015):

Deprivarea materială severă

EU15                 7,2%

EU8                 10,3%

România         23,8%

Cheltuielile publice de protecție socială (2016).

UE28               19,1%

 UE8                 14  %

România         11,6%

 Starea de spirit a populației

Românii au vrut schimbarea în direcția modelului occidental, dar modul în care ea a fost realizată este foarte nemulțumitoare. 

Cum estimează românii în 2010 schimbările după 1989

  • Mai bune                     13%
  • Mai proaste    54%

Cum estimează românii direcția în care țara merge ? (2019)

  • Bună                18,5%
  • Proastă            76,4%

Sunt românii satisfăcuți cu viața lor (2015) ?

Satisfăcuți

  • UE 18  83%     
  • UE 8         76%
  • România   59%[2]  

După 32 ani, România, alături de Bulgaria, este net mai depărtată de standardele vest-europene la cei mai importanți indicatori de performanță a tranziției. Celelalte 8 țări în tranziție sunt mai apropiate de standardele vest-europene.


[1] Datele vor fi preluate dintr-un studiu în care analizele sunt mai ample. Cătălin Zamfir, HOW GOOD OR BAD WAS THE ROMANIAN STRATEGY OF TRANSITION, în Revista Sociologie românească, nr. 2/2021. Prezentarea datelor statistice sunt prezentate într-o formă simplificată. Cine este interesat mai mult le pot găsi în lucrarea menționată mai sus. Trebuie însă să menționez că toate datele utilizate aici sunt preluate din statistica europeană și cea românească.  

[2] O stare ”bună” a stării populației se exprimă printr-un indicator de ”satisfacție cu viața” printr-o proporție de în jur de 83%. Faptul că Românii se consideră satisfăcuși cu viața lor de 63% indică o stare dură de criză. A se vedea Cătălin Zamfir Structura distribuției indicatorilor de calitate a vieții Revista Calitatea vieții, 3/ 2021



Facebook

De la taxi la Uber. O mărturie personală

Ceea ce numim cunoaștere sociologică implică adesea premize teoretice, care se vor validate. Sau teme de cercetare impuse pe hârtie. Și dacă am inversa demersul? Este fascinant să pleci într-o plimbare pe stradă și să descoperi o tematică sociologică la care nici nu te-ai gândit. În fața căreia nu ai ...

Trans-știința

Se pare că realitatea pe care nu numai că o percepem astăzi, dar chiar o creăm în măsură semnificativă, a devenit mai complexă decât orientările științifice dominante. Ceea ce numim astăzi cunoaștere științifică pare să nu ne mai ajute în înțelegerea complexității, atât a realității obiective, cât și a subiectivității. ...

Sociologii români și problematica romilor[1]

Discuția declanșată de Institutul de istorie m-a pus pe gânduri. Rezultatul este un eseu mai larg decât mă așteptam. Dezrobirea. Institutul de istorie al Academiei a prezentat 5 comunicări despre una dintre schimbările sociale importante ale istoriei României: abandonare ”robiei”. Un proces social-politic și cultural extrem de important care a avut ...

Interviu cu Emanuel Copilaș – “Integrarea României în sfera de influență sovietică (1944-1947) perspective internaționale și locale”

Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum? Inițiativa volumului s-a conturat pornind de la un capitol de carte, publicat în cadrul volumului colectiv intitulat Panorama comunismului în România. Volumul, coordonat de către scriitoarea Liliana Corobca, a apărut la editura Polirom în ...

Elevarea spirituală

În general, se crede că omul are trei nevoi elementare, fără de care nu are nici o șansă de supraviețuire: hrană, adăpost și îmbrăcăminte. Desfășurarea vieții umane, ne dezvăluie că niciuna dintre ele nu se satisface, adecvat naturii sale, prin oferta directă a mediului său natural de viață. În condiția ...

Manifestare științifică organizată de Agenția Națională pentru Romi „Dezrobirea romilor şi semnificaţia sa pentru minoritatea romă şi societatea românească”

În data de 20.02.2024, a fost organizat evenimentul „Dezrobirea romilor şi semnificaţia sa pentru minoritatea romă şi societatea românească”, Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române. Manifestarea științifică a fost organizată de Agenția Națională pentru Romi, sub egida Academiei Române și a fost ocazionată de Ziua Dezrobicrii Romilor din ...

Interviu cu Emanuel Copilaș – “Educaţie pentru societate : in memoriam Robert Reisz”

Silviu Rogobete și Emanuel Copilaș (coordonatori) (2023) Educaţie pentru societate : in memoriam Robert Reisz, Editura Universității de Vest, Timișoara Felicitări pentru publicarea volumului! Pentru început vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre personalitatea științifică a Profesorului Robert Reisz! Robert Reisz a fost, în primul rând, o persoană curioasă, înțelegătoare ...

NOUA LEGE A PENSIEI: un moment al SPERNȚELOR sau al ADEVĂRULUI?

Ieri, la Realitatea a fost o nouă discuție pe tema pensiilor. De 3 ani, aproape zilnic, sunt discuții pe metodologia calcului pensiilor. Concluzia discuțiilor din ultimii ani de dezbatere a fost că pensiile sunt foarte scăzute și, desigur, e necesar o creștere a lor. În plus, sistemul este plin de ...