Romania Sociala logo
Menu

Două tranziții ale țărilor europene?

autor:   24 January 2022  

În articolul anterior ( Care e cauza subdezvoltării României: I, 20 ianuarie) s-a argumentat teoretic ipoteza că în Europa sunt două modele de tranziție: un model apropiat ca profil de orientarea vestului european, cristalizat în perioada 1945-1970 și model bazat pe filozofia neo-liberală promovată de instituțiile economice mondiale (FMI și Banca Mondială). Aici voi supune ipoteza unui test empiric: ipotez a două modele de tranziție este susținută de datele empirice ? 

Modelul țărilor europene occidentale au fost cristalizate în anii 1945-70. Ieșirea din criza generată de cel de al doilea război mondial a avut ca obiectiv reconstrucția social-economică a țărilor. Acest model a fost modificat în timp, dar structura lui fundamentală nu a fost modificată: Franța, Germania, Olanda, Suedia….

Modelul tranziției, bazat pe viziunea neoliberală, a fost promovat la început de instituțiile mondiale care au preluat responsabilitatea de a coordona procesul de tranziție.

Toate țările europene în tranziție au fost de la început bazate pe modelul tranziției neoliberală. Situația actuală țărilor în tranziție s-a diferențiat pe parcurs. Un grup de 8 țări în tranziție, Republica Cehă, Polonia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Lituania, Letonia, Estonia, influențate la început și ele de modelul neo-liberal, destul de repede au adoptat mai mult modelul vest-european. Și un grup de 2 țări, România și Bulgaria, a căror tranziție a fost ghidată de instituțiile mondiale chiar până în prezent. Nu voi analiza aici cauzele alegerii unei strategii sau a alteia, ci efectele acestor opțiuni. Între cele două grupuri de țări sunt diferențe finale substanțiale[1].

Sunt comparate trei grupe de țări europene: țările ”vest-europene” cu tradiție (EU 16,17/ 18), Germania, Franța, Olanda, Suedia…, țările în tranziție mai apropiate de modelul Vest-european (UE 8) și România și Bulgaria (UE2). Aici mă voi opri doar asupra situației României în raport cu celelalte țări europene.

Performanța economică a tranziției românești comparativ cu alte țări în tranziție: primii 10 ani de tranziție

Diferențele dintre cele două grupuri de țări în tranziție sunt clare încă din primii zece ani, 1990-1999.

 PoloniaR. CehăUngariaBulgariaRomânia
PIB în 1999 ca %  din 1989   247,7%   225,6%   203,5%  114,3%  79,9%

            Important este anul în care s-a atins nivelul din 1989.

Polonia, Republica Cehă, Ungaria                         1993
Slovenia                         1994
Bulgaria                         1998
România                         2004

            Venitul disponibil median pe persoană (adult echivalent), la paritatea puterii de cumpărare, 2018

EU 1517 256 EURO
EU 8  7 450
România  2 942

Est interesant de comparat performanțele economice ale României în cele două procese de ”tranziție”, cea comunistă și cea capitalistă: PIB după 17 ani ale celor două tranziții. Dacă obiectivul ”tranziției” socialiste a fost dezvoltarea economiei în structurile socialiste, ”tranziția actuală” a fost doar schimbarea structurii sociale a economiei, considerând că, de la sine, noua structură capitalistă va produce ea însăși creșterea economică.

Tranziția comunistă: 1945 = 100                 1972 = 1 006,1%
Tranziția capitalistă:   1989 = 100                 2006 =    147,1%

Rolul statului: Statul mic

Statul este variabila cheie între diferența dintre strategia vest-europeană 45-70 (rol important al statului) și strategia promovată de neoliberalism (stat mic).

Rolul statul exprimat prin cheltuielile publice ca % din PIB.

        2018
UE15      46,6%
UE28     46,1%
Bulgaria     36,9%
România     35,2%

Alt indicator al rolului statului: numărul de angajați în sistemul public la un milion de populație (2019).

Suedia168
Germania136
Franța124
Lituania114
UE27109
Ungaria102
R. Cehă  94
Bulgaria  80
România  62

În România, în ultimul timp s-a exprimat chiar intenția politică de a se diminua numărul de angajați în sistemul public.

Rolul mic al statului se exprimă și prin gradul polarizării sociale: Indexul GINI al României este în 2016 cel mai ridicat în UE.

EU28                            30,8

România ‘89                24

România 2016 34,7

Distribuția valorii nou create exprimă și ea diferențierea clară: în România proporția profitului în totalul valorii nou create este cea mai mare în UE (semestrul 4, 2014):

EU15               40,9%

EU 8                39

România         62,2%

Efectul social al strategiei tranziției adoptate în România, sărăcia, este foarte accentuată în România (EUROSTAT 2015):

Deprivarea materială severă

EU15                 7,2%

EU8                 10,3%

România         23,8%

Cheltuielile publice de protecție socială (2016).

UE28               19,1%

 UE8                 14  %

România         11,6%

 Starea de spirit a populației

Românii au vrut schimbarea în direcția modelului occidental, dar modul în care ea a fost realizată este foarte nemulțumitoare. 

Cum estimează românii în 2010 schimbările după 1989

  • Mai bune                     13%
  • Mai proaste    54%

Cum estimează românii direcția în care țara merge ? (2019)

  • Bună                18,5%
  • Proastă            76,4%

Sunt românii satisfăcuți cu viața lor (2015) ?

Satisfăcuți

  • UE 18  83%     
  • UE 8         76%
  • România   59%[2]  

După 32 ani, România, alături de Bulgaria, este net mai depărtată de standardele vest-europene la cei mai importanți indicatori de performanță a tranziției. Celelalte 8 țări în tranziție sunt mai apropiate de standardele vest-europene.


[1] Datele vor fi preluate dintr-un studiu în care analizele sunt mai ample. Cătălin Zamfir, HOW GOOD OR BAD WAS THE ROMANIAN STRATEGY OF TRANSITION, în Revista Sociologie românească, nr. 2/2021. Prezentarea datelor statistice sunt prezentate într-o formă simplificată. Cine este interesat mai mult le pot găsi în lucrarea menționată mai sus. Trebuie însă să menționez că toate datele utilizate aici sunt preluate din statistica europeană și cea românească.  

[2] O stare ”bună” a stării populației se exprimă printr-un indicator de ”satisfacție cu viața” printr-o proporție de în jur de 83%. Faptul că Românii se consideră satisfăcuși cu viața lor de 63% indică o stare dură de criză. A se vedea Cătălin Zamfir Structura distribuției indicatorilor de calitate a vieții Revista Calitatea vieții, 3/ 2021



Facebook

Interviu cu Anemari-Helen Nițu, autoarea volumului „Jurnalul unei mame. Secvențe urbane cu copii, trafic, părinți, teme si altele”

Stimată doamnă Anemari-Helen Nițu, felicitări pentru volumul „Jurnalul unei mame. Secvențe urbane cu copii, trafic, părinți, teme si altele”, Editura CARTEX, 2020, p. 336. Vă rugăm să ne spuneți cum a luat naștere ideea unui asemenea volum? Scrisul este terapeutic pentru mine. Ca și vorbitul. Dar, atunci când vorbim despre lucrurile cu ...

„Căderea unui dictator. Război hibrid și dezinformare în Dosarul Revoluției din 1989″

Semnalăm că astăzi, în data de 26 septembrie 2022, la ora 10.00, în cadrul Amfiteatrului „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române, a avut loc lansarea volumului „Căderea unui dictator. Război hibrid și dezinformare în Dosarul Revoluției din 1989 ”. Acest volum a fost elaborat sub coordonarea lui Andrei Ursu și ...

„Criminalitatea violenta: semnificatii si implicatii sociale”

Vă semnalăm disponbilitatea online a volumui Simona Mihaiu (2021) „Criminalitatea violenta: semnificatii si implicatii sociale”, Editura ProUniversitaria in cadrul Bibliotecii Virtuale de Sociologie Mihaiu, Simona. (2021). Criminalitatea violentă: semnificații și implicații sociale. București: Pro Universitaria. - Biblioteca Virtuală de Sociologie Recenzia cartii semmnata de Prof. Univ. Dr. Dan Banciu este disponibila in revista ...

Despre salariul minim în România

O poveste și-o povață Am alimentat recent la o benzinărie, la oră târzie, tocmai când casele erau blocate pentru raportul contabil. Lamentările mele, că în felul acesta, compania își reduce încasările și pierde clienți, au primit un răspuns pe măsură de la angajatul benzinăriei: Pierdem... ce să pierdem!? Că pe noi tot ...

Interviu cu Sorin Mitulescu, coordonatorul volumului „Sociologi în comunism. Inceputurile unei profesii fără statut”

Stimate domnule Sorin Mitulescu, felicitări pentru volumul coordonat de dumneavoastră „Sociologi în comunism. Inceputurile unei profesii fără statut”, Editura Tritonic, 2021. Vă rugăm să ne spuneți cum a luat naștere ideea unui asemenea volum? Cartea se datorează într-o primă instanță pandemiei. În 2020 ar fi trebuit să organizăm o întâlnire a promoției ...

Uneori e bine să te ferești de ideile frumoase

Animalele sunt orientate de necesități. Când le satisfac sunt satisfăcute. Nu știu dacă ele au și starea de fericire.  Omul a creat o lume a idealului.  Ideile frumoase nu se referă la realitate, ci la ceva care nu există, dar ar fi bine dacă ar fi. Ideile frumoase pot deveni idealuri ...

Cum distorsionăm orientarea cercetătorilor

Evaluarea rezultatelor cercetării noastre este vitală pentru noi. Desigur, facem eforturi de a ”descoperi adevărul”. Da, dar cine-l știe? Noi avem o procedură mai practică. Care este impactul ideilor noastre: le receptează ceilalți colegi? le utilizează în activitatea lor?  ei le apreciază? Prestigiul științific este rezultatul produselor noastre. Voi lua cazul ...

Trans-identitarii

O identitate fluidă : Disforie de gen și euforie transgen În pragul începerii unui nou an școlar, am dori să evocăm aici  ideologia trans-identitară și trans-sexuală, o nouă dimensiune a «revoluției neoprogresiste». Ideologia neoprogresistă intervine în favoarea identității de gen. Identitatea de gen presupune că o persoană poate trece de la o ...