Romania Sociala logo
Menu

E cazul ca România să fie îngrijorată de viitorul ei?

autor:   30 November 2022  

Am ales ca profesie sociologia pentru că realitatea social ”văzută” pe fereastră e foare parțială. Am nevoie să văd realitate mult mai  mult decât ”văd la fereastră”. Sociologia este un mare producător de ”fapte”. Ea oferă o descriere diferită a realității, cu mijloace proprii: fapte obiective și subiective obținute prin interviuri, chestionare, statisica social-economică. Ce văd pe fereastră e înlocuit cu tabele și grafice.

Dar am avut și dezamăgiri. Obținute cu mari eforturi, datele din marile noastre tabele nu spun mare lucru. 3,45.. și 3,70 și… Adică ? Ei și ? E mult sau puțin ? Noi, sociologii, avem o problemă. Luăm datele pe care le producem ca ”date” și nu ne îngrijorăm dacă este cazul. Să realizăm că, în sine, faptele nu vorbesc încă. Ele nu spun clar ce semificație au. De abia acum vine partea a doua a analizei sociologice: după culegerea de date, să faci datele să vorbească, dar nu orice, ci lucruri interesante. Ați avut și voi o asemenea dezamăgire în fața datelor ?      

De la începutul ”tranziției” noastre mă obsedează întrebarea: țările foste socialiste angajate într-un process de schimbare au adoptat ele aceeași strategie ?

Dacă da, ne așteptăm să aibă rezultate similare.

Datele disponibile au sugerat că țările fost socialiste au avut opțiuni de politică socială destul de diferite[1].

Care este rezultatul acestei diferențe de orienare politică ? De exemplu, cum arată harta europeană a sărăciei ? Sărăcia este efect al gradului de creștere economică, la care se adaugă și opțiunile politice.

Consult câțiva colegi sociologi. Imaginea lor, ca de altfel și a mea, poate fi rezumată astel: țările nordice, traditional cu o orientare socialist-democrată  (Suedia în primul rând, dar și Finlanda), au nivelul de sărăcie cel mai scăzut; urmează, la o anumită distanță, țările europene occidentale dezvoltate; la o diferență semnificativă și mai mare țările foste socialsite care încearcă să se apropie de standardele europene, cu nivelul sărăciei mult mai accentuat. ”Costul social al tranziției” încă se plătește.   

Am în față unele date despe starea actuală a societății europene: un indicator al UE, Riscul de sărăcie or excluziune.

Reproduc un graphic oferit de Eurostat.

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/images/thumb/0/0a/SILC_2022-01.jpg/1166px-SILC_2022-01.jpg

Datele prezentate de EUROSTAT sunt șocante.

În primul rând situația României în 2021 este absolut îngijorătoare:  34,4% români sunt ”săraci orexcluși”.Enorm. Când pe baza cercetării noastre în 1993-94, o perioadă critică a tranziției noastre, am estimate că gradul de sărăcie în România era de 37% am fost criticat că exagerez. După 30 de ani e tot cam atât. E drept găsesc și alte date: sărăcia e mai scăzută cam pe la 25%. E cam greu de crezut că mulți excluși nu sunt și săraci. Eu cred că sărăcia și excluziunea sunt situații complemntare, nu alternative. Poate sunt unele excepții, unii excluși nu sunt săraci, dar foarte puțini. E o chesitiune de metodologie. Teoretic lucrurile sunt insuficient de clarificate. Îngrijorător este, în această situație, ce vom afla curând că a fost situația în acest an, 2022. Cu siguranță, sărăcia și excluziunea au depăși senibil 40%. Și situația nu poate să fie mai bună nici în 2024.

Țara cu cel mai ridicat nivel de sărăcie/ excluziune în UE,  România, este urmată la o oarecare distanță de Bulgaria. Suprinzător, dar și ea la distană, urmează Grecia, recent ieșită dintr-o criză care a șocat întreaga Europă.

Dacă situația României ne îngreijorează pe noi, situația socială a Europei este ciudată. Nivelul cel mai scăzut al sărăciei și excluziunii nu sunt țările occidentale dezvoltate, așa cum am crezut, ci două țări fost socialsite, Cehia (10,4%, de peste trei ori mai scăzut decât România, și la jumătate din mediat europeană, 21,7%), urmată de Slovenia. Finlanda pe locul 3, dar surprinzător, pe locul 4 Slovacia și pe locul 6 Polonia. Suedia, țara rcunoscută mult timp ca un model de vârf, se plasează de abia pe locul 8 (!). Cele mai multe țări europene occidentale dezvoltate prezintă un nivel de sărăcie relativ ridicat, unele plasae apropiat de media europeană (21,7, enorm !). Unele țări, Portugalia, Spania, Italia, prezintă o stare de sărăcie peste media europeană. În acest grup, peste media de sărăcie a UE, se plaseză și cele 3 țări baltice.

Câteva concluzii politice.

După 32 de ani, mulți coleg consider că am ieșit de mult din ”tranziție”. Și au dreptate, dar lucrurile trebuie privite și din altă perspectivă. Politica noastră a tranziției a produs o societate subdezvoltată. Și riscăm să continuăm aceiași strategie păguboasă care ne consolidează starea de subdezvoltare. Dacă vrem să ieșim din subdezvoltare e nevoie de o schimbare de viziune.

Surprinzător este că prietenii noștri, liderii politic, nu par a fi deloc îngrijorați de situația actuală a țării. România și-a consolidat poziția de cea mai slabă țară a Uniunii Europene. Și nu sunt interesați să exploreze posibilitățile de depășie a acestei situații.

E clar, aceste date aruncă în aer imaginea pe care cu toții (nu numai noi românii) o aveam despre ”tranziția” în Europa. Nimeni nu mai poate susține obsesia ideologică: tranziția s-a ralizat pe baza unei strategii commune; ci a existat o largă diferență de politici ale tranziței, cu rezultate foare diferite.

Stimați colegi sociologi. Vă solicit din inimă ca împeună să fim îngrijorați și să propunem conducerii noastre politice o nouă viziune politică. Problema politică critică actuală a României este, cred, lipsa totală de preocupări pentru viitorul țării. 


[1]              În alte studii am argumentat că în România politica socială a avut cea mai scăzută finanțare din UE, inclusive față de celelte foste țări socialiste. O sinteză a acestor analize poate fi găsită în Istoria social a României.



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...