Romania Sociala logo
Menu

Egalitatea de gen din perspectiva Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă

autor:   6 February 2023  

Prin implementarea obiectivului de dezvoltare durabilă (ODD) 5 din Agenda 2030 se doreşte îmbunătățirea calității vieții femeilor prin eliminarea oricărei forme de discriminare între femei şi bărbaţi (economică, socială, politică, culturală), reducerea disparităţilor socieconomice în funcţie de gen, întărirea instituţiilor şi promovarea de politici active pentru prevenirea şi combaterea violenţei asupra femeilor şi fetelor, facilitatea accesului femeilor la educaţie, integrare și afirmare socioprofesională, reducerea diferenţelor de salarizare între bărbaţi şi femei.

Începând cu 1 ianuarie 2016, obiectivele de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030 au intrat în vigoare, iar statele membre ONU au trecut la elaborarea de strategii, politici şi măsuri efective de punere în aplicare a acestora. Eurostat şi institutele de statistică din ţările membre ale UE s-au angajat să elaboreze metodologia de măsurare şi evaluare a progreselor înregistrate în implementarea ODD-urilor prin raportarea acestora la ţintele şi indicatorii alocaţi, aşa cum au fost stabiliţi de Comisia de Statistică a ONU în martie 2016.

Cu prilejul celei de a 48-a reuniune a Comisiei de Statistică a Naţiunilor Unite din martie 2017, pentru a monitoriza aplicarea celor 17 ODD, s-a aprobat o listă globală ce cuprinde 169 de ţinte de realizat și un număr de 244 indicatori. În momentul de față, datele sunt disponibile pentru aproximativ 1/3 din indicatori. Uniunea Europeană este regiunea cea mai avansată în implementarea Agendei 2030 privind monitorizarea și evaluarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și țintelor asociate acestora prin intermediul Eurostat și institutele de statistică ale statelor membre. Tabelul următor sintetizează țintele și indicatorii statistici pentru ODD 5 – egalitate de gen care în esență vizează îmbunătățirea calității vieții femeilor.

ODD 5 – ținte și indicatori statistici

Ținte propuseIndicatori pentru monitorizare și evaluare
5.1. Eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva tuturor femeilor și fetelor de pretutindeni5.1.1 Dacă există sau nu cadre legale în vigoare să promoveze, să aplice și să monitorizeze egalitatea și nediscriminarea pe criterii de sex.
5.2. Eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor, în sferele publice și private, inclusiv a traficului, exploatării sexuale și a altor tipuri de exploatare.5.2.1 Proporția femeilor și fetelor în vârstă de 15 ani și peste care au fost subiectul unor agresiuni fizice, sexuale sau violență psihologică din partea partenerului în ultimele 12 luni, după tipurile de violență și vârstă 5.2.2 Proporția femeilor și fetelor în vârstă de 15 ani și peste supuse violenței sexuale de către alte persoane decât un partener intim în ultimele 12 luni, după vârstă și locul producerii
5.3. Eliminarea tuturor practicilor dăunătoare, precum căsătoriile cu copii, timpurii și forțate, cât și mutilarea genitală a femeilor5.3.1 Proporția femeilor cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de ani care au fost căsătorite sau aflate într-o uniune înainte de 15 ani și înainte de 18 ani 5.3.2 Proporția fetelor și femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani care au suferit mutilări/tăieri genitale feminine, după vârstă
5.4. Recunoașterea și aprecierea îngrijirii neremunerate și a muncii casnice prin furnizarea de servicii publice, infrastructură și politici de protecție socială și promovarea responsabilității partajate în gospodărie și familie, după caz la nivel național5.4.1 Proporția timpului petrecut în muncă casnică și de îngrijire neremunerată, în funcție de sex, vârstă și locație
5.5. Asigurarea participării depline și eficiente a femeilor și a egalității de șanse la ocuparea de posturi de conducere la toate nivelurile de luare a deciziilor în viața politică, economică și publică5.5.1 Proporția de locuri deținute de femei în (a) parlamentele naționale și (b) administrațiile locale 5.5.2 Proporția femeilor în funcții de conducere
5.6. Asigurarea accesului universal la sănătatea sexuală și reproductivă și a drepturilor reproductive, în conformitate cu prevederile Programului de acțiuni al Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare și ale Platformei de acțiune de la Beijing și a documentelor finale ale conferințelor de revizuire ale acestora.5.6.1 Proporția femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani care iau propriile decizii în cunoștință de cauză cu privire la relațiile sexuale, utilizarea contraceptivelor și îngrijirea sănătății reproductive 5.6.2 Numărul de țări cu legi și reglementări care garantează accesul egal al femeilor și bărbaților de 15 ani și peste la servicii de îngrijire și sănătate reproductivă, la educație și informare

Sursa: Global indicator framawork for SDG and targets for 2030 Agenda: https://unstats.un.org/sdgs/indicators/indicatorslist/

Comisia Europeană a dispus ca, sub coordonarea Eurostat, să se elaboreze un set de indicatori statistici (EU SDG Indicator Set) în vederea monitorizării şi evaluării stadiului implementării ODD din Agenda 2030. În conformitate cu prvederile pentru o mai bună legiferare al Comisiei, indicatorii UE selectaţi pentru monitorizarea ODD îndeplinesc condiţiile „RACER”: relevanță, acceptabilitate, credibilitate, ușor de monitorizat și robusteţe împotriva interpretărilor tendenţioase sau eronate. Setul de indicatori propus de UE este structurat pe cele 17 ODD și include 100 de indicatori diferiți, experienţa practică dovedind că acest număr de indicatori este unul rezonabil pentru analiza şi comunicarea către publicul interesat. Fiecare ODD este acoperit de un număr de 6 indicatori statistici, excepţie făcând ODD 14 şi ODD 17, fiecare obiectiv având alocat un număr de 5 indicatori. Din setul de 100 de indicatori statistici, 41 de indicatori sunt multi-obiectiv care, deşi au fost proiectaţi pentru monitorizarea unui anume obiectiv, pot fi utilizaţi şi pentru analizarea stadiului implementării altor ODD. Conform Eurostat, fiecare ODD poate fi monitoriazat şi evaluat prin 5-12 indicatori statistici. Din setul de 100 de indicatori stabiliţi de Eurostat, 88 de indicatori sunt actualizaţi anual, 12 indicatori cu o frecvenţă mai redusă; 69 de indicatori provenind din statistica oficială a UE, 31 din alte surse; 51 de indicatori din setul de o sută sunt comuni Eurostat şi Comisiei de Statistică a Națiunilor Unite.

Eurostat a publicat pe 22 iunie 2020 un raport intitulat „Dezvoltarea durabilă în Uniunea Europeană – raport de monitorizare privind progresele înregistrate în direcţia îndeplinirii ODD în contextul UE – ediţia 2020”, care o oferă o perspectivă statistică a progreselor înregistrate în direcţia îndeplinirii celor 17 obiective de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030 în Uniunea Europeană. Raportul Eurostat prezintă prograse semnificative în ceea ce priveşte obiectivele „Fără sărăcie”, „Sănătate și bunăstare”, „Fără foamete” și „Condiții de muncă decente și creștere economică”. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește realizarea de „Orașe și comunități durabile”, „Educație de calitate”, „Parteneriate pentru obiective”, „Consum și producție responsabile”, „Energie accesibilă ca preț și curată”, „Reducerea inegalităților”, „Viața terestră” și „Industrie, inovare și infrastructură”. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a atinge ODD în materie de „Politici climatice” și „Egalitate de gen”.

În România, la nivel central, funcţionează Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES). În coordonarea ANES îşi desfăşoară activitatea Comisia Națională în Domeniul Egalității de Șanse între Femei și Bărbați (CONES) care este un grup de lucru interministerial cu scopul de a identifica cele mai bune soluții pentru dezvoltarea și implementarea politicilor publice pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați în toate domeniile vieții publice. CONESeste alcătuită din reprezentanţi ai ministerelor şi ai altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului sau ai autorităţilor administrative autonome, ai organizaţiilor sindicale şi ai asociaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, precum şi din reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, cu activitate recunoscută în domeniu, desemnaţi prin consens de acestea. ANES elaborează rapoarte anuale privind participarea femeilor și bărbaților la alegeri, situația femeilor și bărbaților în poziție de decizie în administrația publică centrală, poziționarea României în baza de date online a Institutului European pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, situația la nivel național privind violența domestică.

Din evaluarea efectuată de ANES pe baza candidaturilor depuse pe listele electorale la alegerile pentru Senatul României din anul 2020 a rezultat că s-au înscris 2477 persoane (din cadrul formațiunilor politice, minorităților și independenților), din care 764 (30,84%) femei și 1713 (69,16%) bărbați. În urma scrutinului, au fost aleși 136 senatori, din care 25 (18,38%) femei și 111 (81,62%) bărbați. Pe listele electorale pentru Camera Deputaților s-au înscris 4657 persoane (din cadrul formațiunilor politice, minorităților și independenților), din care 1341 (28,80%) femei și 3316 (71,20%) bărbați. În urma scrutinului, au fost aleși 330 deputați, din care 60 (18,18%) femei și 270 (81,82%) bărbați (ANES, 2020).

În anul 2020, în administrația publică centrală existau 693 posturi de conducere (grad decizional 1: secretar general, secretar general adjunct, director general, director general adjunct și grad decizional 2: director, director adjunct), din care 122 posturi vacante, rata de ocupare a posturilor fiind de 82,4% (571 posturi ocupate). Din totalul posturilor ocupate, 310 (54,3%) le-au revenit femeilor și 261 (45,7%) bărbaților. Comparativ cu anul 2019, procentajul feminin a crescut cu 0,8 puncte procentuale (de la 53,5% în anul 2019 la 54,3% în anul 2020). În ceea ce privește evoluția procentajelor feminine, în perioada 2016-2020, se poate observa că în anul 2018 procentajul a fost la cel mai scăzut nivel (49,6%) iar în anul 2020 acesta a fost cel mai mare, respectiv 54,3%. De asemenea, în anii 2016, 2017 și 2019 procentajul feminin a fost de peste 50%. România înregistrează un procentaj feminin net superior mediei europene. (ANES, 2020).

Un studiu național privind violența domestică realizat de ANES arată că, în semestrul I al anul 2019, au fost raportate un număr de 6.731 victime ale violenței în familie, din care 4.167 (61,91%) de sex feminin și 2.564 (38,09%) de sex masculin. Distribuția agresorilor familiali, la nivel național, pe sexe și mediu de rezidență se prezintă în felul următor:  4143 agresori familiali, din care 1.555 (37,53%) de sex feminin și 2.588 (62,47%) de sex masculin. Prevalența violenței domestice cu victime femei este mai mare în mediul rural unde s-a înregistrat un număr de 2.291 victime femei (54,98%), în timp ce un număr de 1.876 victime femei (45,02%) sunt din mediul urban. Din totalul de 6.731 victime ale violenței în familie, au fost raportate un număr de 5.343 victime minore (79,38%), din care 2.852 (53,38%) fete și 2.491 (46,62%) băieți. La nivel național, județele cu cel mai mare număr de femei victime ale violenței domestice sunt Constanţa (488 victime femei), Galaţi (454 victime femei), Timiş (236 victime femei), Gorj (226 victime femei), Maramureş (193 victime femei).  (ANES, 2020).

Pe data de 28 octombrie 2021, European Institute for Gender Equality a lansat ultimul raport Gender Equality Index. Indicele este un instrument de măsurare a progresului egalității de gen în UE cu scopul de sprijini factorii de decizie politică să elaboreze măsuri mai eficiente de egalitate de gen. Per ansamblu, UE obține 68 de puncte din 100 în Indicele egalității de gen, o creștere microscopică de doar 0,6 puncte față de ediția de anul trecut. Cu acest prilej, directorul EIGE Carlien Scheele a afirmat că Europa a înregistrat un progres lent în ceea ce privește egalitatea de gen, în contextul pandemiei de COVID-19. Cel mai bun scor privind egalitate de gen este obținut de Suedia (83,9 puncte), iar cel mai slab scor este deținut de Grecia (52,5 puncte). Raportat la media europeană de 68 de puncte, România obține un scor modest de 54,5 puncte. Din analiza detaliată a scorurilor obținute de România pe domeniile principale de activitate (muncă, bani, cunoaștere, timp, putere și sănătate), rezultă că femeile din țara noastră au probleme în ceea ce privește acomodarea timpului de lucru cu activitățile prestate în gospodăria proprie, cu veniturile obținute, cu participarea în programe de educație formală și informală, durata scăzută în câmpul muncii, accesul la serviciile de sănătate și altele (EIGE, 2021).

Progresele privind realizarea țintelor asociate ODD 5 din Agenda 2030 sunt raportate de Departametul de Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României pe baza indicatorilor statistici furnizați de Institutul Național de Statistică. La un an de la declanşarea pandemiei COVID-19, Departamentul de Dezvoltare Durabilă a organizat în parteneriat cu Institutul Naţional de Statistică conferinţa cu tema „Indicatori naţionali pentru dezvoltare durabilă”, în cadrul proiectului „România durabilă – Dezvoltarea cadrului strategic şi instituţional pentru implementarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a României 2030”. Raportul prezentat cu acest prilej cuprinde statistici relevante pentru luarea deciziilor la nivel naţional şi ilustrează evoluţia unui număr de 98 de indicatori unici asociaţi unui număr de 60 de ţinte, corespunzător celor 17 obiective de dezvoltare durabilă pentru Orizonul 2020.

În raportul mai sus menționat se precizează că pandemia de COVID-19 a accentuat inegalitățile dintre femei și bărbați în toate sferele de activitate. Femeile sunt nevoite să dedice mai mult timp pentru educarea a copiilor și îngrijirea persoanelor vârstnice concomitent cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Ținând cont de restricțiile sanitare, femeile petrec mai mult timp în gospodărie, fapt care amplifică tensiunile din familie/ cuplu, inclusiv violența domestică. Femeile sunt majoritare în domeniul sănătății și asistenței sociale, având o expunere mult mai mare decât bărbații la noul coronavirus.

În România, inactivitatea afectează într-o măsură mai mare femeile cu vârsta cuprinsă între 20-64 de ani în comparație cu bărbații din același segment de vârstă ca urmare a îndeplinirii responsabilităților familiale, fiind amplificată mai ales în mediul rural. Legiferarea concediului parental și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor a însemnat un pas înainte pentru asigurarea egalității de tratament și de șanse între femei și bărbați. În România, femeile continuă să fie subreprezentate în Parlament și Guvern, precum și în alte funcții de demnitate de la nivel național și județean.

În ceea ce privește numărul femeilor cu funcții de conducere în companiile cu capital străin și/ sau românesc, România se află printre primele locuri în Uniunea Europeană. Femeile sunt mai afectate de sărăcie decât bărbații, în special femeile din mediul rural, femeile vârstnice, femeile din gospodării cu intensitate scăzute a muncii. Cea mai gravă problemă cu care se confruntă femeile în România este violența sub toate formele. Potrivit raportului amintit, maximul perioadei monitorizate (2008-2019) a fost atins în anul 2018 când au fost înregistrate 1087 infracțiuni de viol, din care 200 de infracțiuni asupra minorilor.

Notă: această lucrare a fost prezentată la Comisia pentru egalitate de șanse între bărbați și femei – județul Iași (16 noiembrie 2022) fiind o secvență din articolul C. Iftimoaei & V.-R. Gabor, „Identity and Gender Equality in Romania. A Quantitative Assessment from the Perspective of 2030 Agenda for Sustainable Development”, Scientific Annals of “Alexandru Ioan Cuza” University of Iasi. (New Series) Sociology and Social Work Section – XV-th Volume, No.2/2021.



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...