Romania Sociala logo
Menu

Evoluția demografică, una dintre marile capcane în care România se pregătește să cadă

autor:   28 March 2024  

O mulțime de cifre și informații ne stau la îndemână, dar sub presiunea permanentă a momentului – mereu fiind confruntați cu câte o criză mai mică sau mai mare – nu prea ne alocăm timp pentru a le privi și înțelege cu adevărat.

Constatăm și cam atât. Nu ne facem niciun plan, nu încercăm să prevenim, deși strategii avem cam în fiecare sertar.

Să aruncăm o privire asupra unor date interesante:

2020 – 2023 Evoluția numărului de pensionari (pilon I, asigurări de stat plus agricultori)

2020[1]
ianuariefebruariemartieapriliemaiiunieiulieaugustseptembrieoctombrienoiembriedecembrie
4.952.8234.946.5304.943.7544.944.3664.947.3344.943.4604.938.3434.936.3394.933.8324.933.3814.933.9434.931.368
2021[2]
ianuariefebruariemartieapriliemaiiunieiulieaugustseptembrieoctombrienoiembriedecembrie
4.913.5264.908.0714.902.6574.897.2164.890.4914.882.1924.878.3834.876.2764.874.7004.872.9484.860.8964.844.072
2022[3]
ianuariefebruariemartieapriliemaiiunieiulieaugustseptembrieoctombrienoiembriedecembrie
4.829.8584.826.2394.813.7534.805.7114.800.7844.796.3594.794.6704.794.5244.790.8074.787.7374.788.2144.787.920
2023[4]
ianuariefebruariemartieapriliemaiiunieiulieaugustseptembrieoctombrienoiembriedecembrie
4.781.1244.775.7584.772.5444.770.9374.767.4924.766.5784.766.2444.766.3784.765.1334.764.8284.765.8434.767.424
Sursa: Casa Națională de Pensii Publice

Notele de subsol vorbesc de la sine.

2020 – 2023 Sporul natural

2020: -92.698
2021: -142.336
2022[5]: -94.720
2023: n/a
Sursa: INSSE

Deci, în doar trei ani (2020-2022), populația României a scăzut cu 329.754 de persoane.

Se observă un vârf al evoluției negative în anul 2021, al doilea an de pandemie.

Tot în 2021, dar și în 2022, se observă o scădere semnificativă a numărului de pensionari aflați în plată. Chiar dacă nu putem realiza o corespondență directă între pandemie și numărul de pensionari în plată în scădere rapidă, totuși există cu siguranță o legătură între cele două. Foarte probabil, scăderea numărului de pensionari aflați în plată va continua, dar nu și după anul 2027, când primii ‘decreței’[6] vor începe să iasă la pensie.

Estimările pentru 2023 indică un spor natural negativ de circa 95.000 de persoane, ceea ce înseamnă că, în 4 ani, populația rezidentă a României a scăzut cu circa 425.000 de persoane (mă refer doar la cetățenii români).

Unul dintre scenariile pesimiste vehiculate indică România cu o populație de circa 15 milioane de oameni în 2050[7]. Dacă însă se menține acest spor natural negativ de circa 100.000 persoane pe an, foarte probabil că acest scenariu nu va fi foarte departe de adevăr.

Dar până atunci mai e timp.

2020 – 2023 Evoluția numărului de contracte individuale de muncă active (total)

2020
ianuariefebruariemartieapriliemaiiunieiulieaugustseptembrieoctombrienoiembriedecembrie
6.461.9216.522.8026.501.1636.452.1306.434.2106.373.3246.380.8086.352.7736.412.3736.465.7656.504.1226.461.266
2021
ianuariefebruariemartieapriliemaiiunieiulieaugustseptembrieoctombrienoiembriedecembrie
6.448.0946.475.7206.523.6636.547.7476.564.1336.540.0076.536.3206.498.7736.557.7456.613.6776.631.6956.586.452
2022
ianuariefebruariemartieapriliemaiiunieiulieaugustseptembrieoctombrienoiembriedecembrie
6.587.1196.622.7696.644.4436.652.4316.682.8266.640.9476.623.7336.543.7126.601.4886.643.5826.671.0416.678.071
Sursa: Inspecția Muncii

Datele de mai sus reflectă numărul de contracte individuale de muncă (durată nedeterminată și durată determinată, normă întreagă sau parțială). Sigur că numărul persoanelor care au un contract individual de muncă este mai mic de-atât, dat fiind faptul că unii oameni au nevoie de mai multe locuri de muncă pentru a face față costului vieții.

Mai sunt și alte categorii de oameni care se adaugă celor cu contract individual de muncă; ex.: funcționarii publici, cei care prestează activitate pe drepturi de autor, cei care lucrează în agricultura de subzistență (formă de muncă informală, neremunerată) ș.a. Numărul celor care muncesc formal este deocamdată mai mare decât al pensionarilor și pare să aibă o tendință de ușoară creștere. Chiar și așa, există deficit de forță de muncă, deficit care este acoperit prin import de forță de muncă extra-comunitară (muncitori din Sri Lanka, Nepal, India, Bangladesh, diverse țări africane). In ultimii trei ani, numărul permiselor de ședere în scop de muncă emise de Inspectoratul General pentru Imigrări a crescut de la circa 41.000 în 2022 la peste 140.000 în 2024.

Sau poate că numărul de oameni cu contract individual de muncă este în creștere tocmai datorită importului de forță de muncă, refugiaților ș.a. De văzut, de explorat. În timpul ăsta, rata de inactivitate rămâne nepermis de mare.

Din 2027, ieșirea la pensie a ‘decrețeilor’ va determina scăderea numărului de contracte individuale de muncă și deci și a ratei ocupării. Automat, va crește și deficitul de forță de muncă și deci nevoia de importuri de muncitori, nu toate/ toți de VAB (valoare adaugată brută) redusă.

Deci, cam din 2027 începând ne vom confrunta cu o situație din ce în ce mai greu de tratat. Importuri mai mari de forță de muncă, pensionari tot mai mulți (ale căror pensii vor trebui susținute din ce în ce mai mult de muncitori extra-comunitari, de unde și posibila dorință de a-i fideliza/ naturaliza pe unii dintre ei).

Peisajul multi-cultural va fi o realitate cotidiană, co-existența etnică și confesională va cunoaște noi valențe. Ceea ce întâlnim acum în Dobrogea – și aici mă refer la modul în care co-există pașnic de sute de ani 17 (după alții 19) etnii – va deveni, sper, un lucru obișnuit în cam toată țara. În scurt timp, vom trăi într-o Românie profund diferită de cea pe care o știam. O lume nouă, o realitate diferită și în permanentă schimbare. Ar trebui să ne pregătim pentru asta.

Vom reacționa, ca de obicei, deși am putea începe să acționăm încă de acum.


[1] In 2020, numărul pensionarilor din sistemul asigurărilor de stat a fluctuat puțin, înregistrând o creștere cu 8.511; în același timp însă, numărul pensionarilor provenind din agricultură a scăzut cu circa 29.966, ducând la o scădere a numărului de pensionari în plată cu 21.455 (decembrie față de ianuarie).

Numărul mediu de pensionari (cumulat) a fost de 4.940.457. Primul an de pandemie.

[2] In 2021, numărul pensionarilor în plată (cumulat) a înregistrat o scădere cu 69.454 (decembrie față de ianuarie), de circa 3 ori mai mare decât în anul anterior.

Numărul mediu de pensionari (cumulat) a fost de 4.883.453, în scădere cu 57.004 față de anul anterior. Al doilea an de pandemie.

[3] In 2022, numărul pensionarilor în plată (cumulat) a înregistrat o scădere cu 41.938 (decembrie față de ianuarie).

Numărul mediu de pensionari (cumulat) a fost de 4.801.382, în scădere cu 82.071 față de anul anterior. Primul an de război în Ucraina.

[4] In 2023, numărul pensionarilor în plată (cumulat) a înregistrat o scădere cu 13.700 (decembrie față de ianuarie).

Numărul mediu de pensionari (cumulat) a fost de 4.769.191, în scădere cu 32.191 față de anul anterior. Al doilea an de război în Ucraina.

[5] În decembrie 2021, recensământul populației și locuințelor indica un număr de 19.053.815 de persoane. Astăzi suntem cam cu 200.000 mai puțini.

[6] Persoane născute după intrarea în vigoare, în 1966, a decretului privind interzicerea avortului la cerere în Romania.

[7] Declarație făcută de profesorul universitar Dumitru Sandu, de la Facultatea de Sociologie, în cadrul dezbaterii „15 milioane de români în 2050. Ce șanse mai are România să evite implozia demografică”, organizată de Sierra Quadrant.



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...