O mulțime de cifre și informații ne stau la îndemână, dar sub presiunea permanentă a momentului – mereu fiind confruntați cu câte o criză mai mică sau mai mare – nu prea ne alocăm timp pentru a le privi și înțelege cu adevărat.
Constatăm și cam atât. Nu ne facem niciun plan, nu încercăm să prevenim, deși strategii avem cam în fiecare sertar.
Să aruncăm o privire asupra unor date interesante:
2020 – 2023 Evoluția numărului de pensionari (pilon I, asigurări de stat plus agricultori)
2020[1] | |||||||||||
ianuarie | februarie | martie | aprilie | mai | iunie | iulie | august | septembrie | octombrie | noiembrie | decembrie |
4.952.823 | 4.946.530 | 4.943.754 | 4.944.366 | 4.947.334 | 4.943.460 | 4.938.343 | 4.936.339 | 4.933.832 | 4.933.381 | 4.933.943 | 4.931.368 |
2021[2] | |||||||||||
ianuarie | februarie | martie | aprilie | mai | iunie | iulie | august | septembrie | octombrie | noiembrie | decembrie |
4.913.526 | 4.908.071 | 4.902.657 | 4.897.216 | 4.890.491 | 4.882.192 | 4.878.383 | 4.876.276 | 4.874.700 | 4.872.948 | 4.860.896 | 4.844.072 |
2022[3] | |||||||||||
ianuarie | februarie | martie | aprilie | mai | iunie | iulie | august | septembrie | octombrie | noiembrie | decembrie |
4.829.858 | 4.826.239 | 4.813.753 | 4.805.711 | 4.800.784 | 4.796.359 | 4.794.670 | 4.794.524 | 4.790.807 | 4.787.737 | 4.788.214 | 4.787.920 |
2023[4] | |||||||||||
ianuarie | februarie | martie | aprilie | mai | iunie | iulie | august | septembrie | octombrie | noiembrie | decembrie |
4.781.124 | 4.775.758 | 4.772.544 | 4.770.937 | 4.767.492 | 4.766.578 | 4.766.244 | 4.766.378 | 4.765.133 | 4.764.828 | 4.765.843 | 4.767.424 |
Notele de subsol vorbesc de la sine.
2020 – 2023 Sporul natural
2020: -92.698 |
2021: -142.336 |
2022[5]: -94.720 |
2023: n/a |
Deci, în doar trei ani (2020-2022), populația României a scăzut cu 329.754 de persoane.
Se observă un vârf al evoluției negative în anul 2021, al doilea an de pandemie.
Tot în 2021, dar și în 2022, se observă o scădere semnificativă a numărului de pensionari aflați în plată. Chiar dacă nu putem realiza o corespondență directă între pandemie și numărul de pensionari în plată în scădere rapidă, totuși există cu siguranță o legătură între cele două. Foarte probabil, scăderea numărului de pensionari aflați în plată va continua, dar nu și după anul 2027, când primii ‘decreței’[6] vor începe să iasă la pensie.
Estimările pentru 2023 indică un spor natural negativ de circa 95.000 de persoane, ceea ce înseamnă că, în 4 ani, populația rezidentă a României a scăzut cu circa 425.000 de persoane (mă refer doar la cetățenii români).
Unul dintre scenariile pesimiste vehiculate indică România cu o populație de circa 15 milioane de oameni în 2050[7]. Dacă însă se menține acest spor natural negativ de circa 100.000 persoane pe an, foarte probabil că acest scenariu nu va fi foarte departe de adevăr.
Dar până atunci mai e timp.
2020 – 2023 Evoluția numărului de contracte individuale de muncă active (total)
2020 | |||||||||||
ianuarie | februarie | martie | aprilie | mai | iunie | iulie | august | septembrie | octombrie | noiembrie | decembrie |
6.461.921 | 6.522.802 | 6.501.163 | 6.452.130 | 6.434.210 | 6.373.324 | 6.380.808 | 6.352.773 | 6.412.373 | 6.465.765 | 6.504.122 | 6.461.266 |
2021 | |||||||||||
ianuarie | februarie | martie | aprilie | mai | iunie | iulie | august | septembrie | octombrie | noiembrie | decembrie |
6.448.094 | 6.475.720 | 6.523.663 | 6.547.747 | 6.564.133 | 6.540.007 | 6.536.320 | 6.498.773 | 6.557.745 | 6.613.677 | 6.631.695 | 6.586.452 |
2022 | |||||||||||
ianuarie | februarie | martie | aprilie | mai | iunie | iulie | august | septembrie | octombrie | noiembrie | decembrie |
6.587.119 | 6.622.769 | 6.644.443 | 6.652.431 | 6.682.826 | 6.640.947 | 6.623.733 | 6.543.712 | 6.601.488 | 6.643.582 | 6.671.041 | 6.678.071 |
Datele de mai sus reflectă numărul de contracte individuale de muncă (durată nedeterminată și durată determinată, normă întreagă sau parțială). Sigur că numărul persoanelor care au un contract individual de muncă este mai mic de-atât, dat fiind faptul că unii oameni au nevoie de mai multe locuri de muncă pentru a face față costului vieții.
Mai sunt și alte categorii de oameni care se adaugă celor cu contract individual de muncă; ex.: funcționarii publici, cei care prestează activitate pe drepturi de autor, cei care lucrează în agricultura de subzistență (formă de muncă informală, neremunerată) ș.a. Numărul celor care muncesc formal este deocamdată mai mare decât al pensionarilor și pare să aibă o tendință de ușoară creștere. Chiar și așa, există deficit de forță de muncă, deficit care este acoperit prin import de forță de muncă extra-comunitară (muncitori din Sri Lanka, Nepal, India, Bangladesh, diverse țări africane). In ultimii trei ani, numărul permiselor de ședere în scop de muncă emise de Inspectoratul General pentru Imigrări a crescut de la circa 41.000 în 2022 la peste 140.000 în 2024.
Sau poate că numărul de oameni cu contract individual de muncă este în creștere tocmai datorită importului de forță de muncă, refugiaților ș.a. De văzut, de explorat. În timpul ăsta, rata de inactivitate rămâne nepermis de mare.
Din 2027, ieșirea la pensie a ‘decrețeilor’ va determina scăderea numărului de contracte individuale de muncă și deci și a ratei ocupării. Automat, va crește și deficitul de forță de muncă și deci nevoia de importuri de muncitori, nu toate/ toți de VAB (valoare adaugată brută) redusă.
Deci, cam din 2027 începând ne vom confrunta cu o situație din ce în ce mai greu de tratat. Importuri mai mari de forță de muncă, pensionari tot mai mulți (ale căror pensii vor trebui susținute din ce în ce mai mult de muncitori extra-comunitari, de unde și posibila dorință de a-i fideliza/ naturaliza pe unii dintre ei).
Peisajul multi-cultural va fi o realitate cotidiană, co-existența etnică și confesională va cunoaște noi valențe. Ceea ce întâlnim acum în Dobrogea – și aici mă refer la modul în care co-există pașnic de sute de ani 17 (după alții 19) etnii – va deveni, sper, un lucru obișnuit în cam toată țara. În scurt timp, vom trăi într-o Românie profund diferită de cea pe care o știam. O lume nouă, o realitate diferită și în permanentă schimbare. Ar trebui să ne pregătim pentru asta.
Vom reacționa, ca de obicei, deși am putea începe să acționăm încă de acum.
[1] In 2020, numărul pensionarilor din sistemul asigurărilor de stat a fluctuat puțin, înregistrând o creștere cu 8.511; în același timp însă, numărul pensionarilor provenind din agricultură a scăzut cu circa 29.966, ducând la o scădere a numărului de pensionari în plată cu 21.455 (decembrie față de ianuarie).
Numărul mediu de pensionari (cumulat) a fost de 4.940.457. Primul an de pandemie.
[2] In 2021, numărul pensionarilor în plată (cumulat) a înregistrat o scădere cu 69.454 (decembrie față de ianuarie), de circa 3 ori mai mare decât în anul anterior.
Numărul mediu de pensionari (cumulat) a fost de 4.883.453, în scădere cu 57.004 față de anul anterior. Al doilea an de pandemie.
[3] In 2022, numărul pensionarilor în plată (cumulat) a înregistrat o scădere cu 41.938 (decembrie față de ianuarie).
Numărul mediu de pensionari (cumulat) a fost de 4.801.382, în scădere cu 82.071 față de anul anterior. Primul an de război în Ucraina.
[4] In 2023, numărul pensionarilor în plată (cumulat) a înregistrat o scădere cu 13.700 (decembrie față de ianuarie).
Numărul mediu de pensionari (cumulat) a fost de 4.769.191, în scădere cu 32.191 față de anul anterior. Al doilea an de război în Ucraina.
[5] În decembrie 2021, recensământul populației și locuințelor indica un număr de 19.053.815 de persoane. Astăzi suntem cam cu 200.000 mai puțini.
[6] Persoane născute după intrarea în vigoare, în 1966, a decretului privind interzicerea avortului la cerere în Romania.
[7] Declarație făcută de profesorul universitar Dumitru Sandu, de la Facultatea de Sociologie, în cadrul dezbaterii „15 milioane de români în 2050. Ce șanse mai are România să evite implozia demografică”, organizată de Sierra Quadrant.
