Romania Sociala logo
Menu

Iancu Filipescu, Mărturii și mărturisiri, 2019 (Plachetă omagială, 41 p.)

autor:   30 July 2019  

Septimiu Chelcea

Am strâns laolaltă interviurile cu profesorul Iancu Filipescu, publicate în revista „România Socială” în intervalul 4 aprilie – 18 mai a.c. (ziua de naștere a autorului), la care am adăugat amintirile sale despre activitatea Laboratorului de Sociologie al Universității din București, unde Iancu Filipescu, absolvent al primei promoții de sociologi (1966-1970), și-a desfășurat activitatea ca cercetător din 1971 până în 1976, când Laboratorul a fost desființat. Și aceste amintiri-mărturie au apărut tot în România socială”, la 9 mai a.c. Astfel, îmi place să cred, memoria autobiografică dobândește un plus de relevanță.

Ca martor și actor al avatarurilor sociologiei românești timp de aproape o jumătate de secol, profesorul Iancu Filipescu, originar din Scheii Brașovului – fapt cu care se mândrește –, este depozitarul unor informații ce ar putea fi repere pentru istoria orală a sociologiei românești de la reinstituționalizarea ei în învățămțntul superior până în prezent (după ieșirea la pensie de la Universitatea „Politehnica” din București, Iancu Filipescu a fost colaborator la Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții până în urmă cu doi ani).

Selectez câteva din mărturiile sale: deschiderea anului universitar al celei dintâi Secții de Sociologie din învățământul universitar din țara noastră, examenul de absolvire al primei promoții,  practica de cercetare științifică a studenților de la sociologie, evenimentele din 1968, vizita Președintelui Franței, Generalului Charles de Gaulle, la Universitatea din București, desființarea Laboratorului de Sociologie după moartea lui Miron Constantinescu.

Mărturisirile lui Iancu Filipescu sunt la fel de interesante pentru reconstituirea climatului în care s-a format ca sociolog și și-a desfășurat activitatea ca cercetător științific, apoi în calitate de cadru didactic. Spicuiesc dintre ele: reacția față de provocatori, reamintirea afectuoasă despre unii profesori din Facultatea de Filosofie a Universității din București (Henri H. Stahl, Tudor Bugnariu, Miron Constantinescu ș.a.), evocarea nostalgică a activității din cadrul Laboratorului de Sociologie.

Recomand colegilor sociologi, fie ei foarte tineri sau foarte experimentați, această plachetă omagială, din care răzbate luciditatea și seninătatea gândului unui sociolog-cărturar.



Facebook

„Femei în noapte”. Lumea în care am intrat

Ieri am văzut un film serial, Women in Night. De regulă filmele mă relaxează și aproape le uit. Acesta a fost o excepție. M-a tulburat cum rar mi se întâmplă. La terminarea filmului m-am simțit bolnav. Fragmente ale filmului m-au obsedat toată noaptea.  O agenție olandeză: se aranja participarea unui grup ...

Avem o problemă: ce facem cu creșterea perioadei de viață?

Crizele creează probleme noi, dar și pune în centrul atenției problemele latente.   Eram puști și mă pasionau cărțile științifico-fantastice. Am citit o carte despre conflictul mașinilor cu oamenii. Stăteam sub un pom și în minte îmi compuneam și eu o poveste pe această temă. „Povestea” mea mi-o aduc aminte. O hală imensă ...

Sensibilitatea sociologică. În timp ce…

În stare de urgență sanitară (pandemia cu coronavirus obligă), focul actualității pune la încercare sensibilitatea sociologică. Sociologul încearcă să practice gîndirea vie și să descifreze jocul de umbră și lumină a «anormalității». Sau  poate a unei «noi normalități », care ar putea fi prelungită.  Ce se simte, ce se vede ...

COVID 19 și ce va fi după: Digitalizarea

Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții ...

Să reînvățăm alfabetul empatiei

În plină euforie a globalizării cotată, deja, ca ”mișcare istorică ireversibilă” coronavirus a trimis la coșul de gunoi al prognozelor toate așteptările globaliștilor: o anonimă epidemie a evoluat, fulgerător, către stadiul de pandemie, sfidând vremelnicele alcătuiri ale limitelor de decizie ale tuturor autorităților de pe toate continentele! După cum se știe, Globalizarea, ca proiect, și-a propus ...

Drepturi și responsabilități în contextul pandemiei COVID-19

La data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în decembrie 2019 la Wuhan - China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență pentru sănătatea publică: „gripa porcină” ...

Recenzie: Vlad Ovidiu Cioacă, Viața cotidiană în România comunistă, Ed. Beladi & Sitech, Craiova, 2019

Prof.univ.dr. Stefan Buzărnescu; Asist.univ.dr. Liliana Gabriela Ilie Schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, dincolo de controversele inevitabile, a generat scrieri de factură impresionistă și continuă să genereze și astăzi, după trei decenii, scrieri de profiluri foarte deosebite: de la mărturii ale participanților nemijlociți la Eveniment, la pretinse analize ”obiective” ale ...

Profesiune de credință. Să stai acasă nu e chiar așa de rău!

Restez chez vous! Stay at home! State a casa! Quedata en casa!  Trăim timpuri excepționale. Neliniște, uimire, siderație. În situația asta de criză sanitară mondială,  produsă de pandemia cu coronavirus, ni se spune în toate limbile: Stați acasă. Asta pentru că  virusul se mișcă odată cu noi, și riscăm să-l infectăm ...