Romania Sociala logo
Menu

ICCV 30 de ani de cercetare în beneficiul societății românești

autor:   3 February 2020   

Malina Voicu

Pe 29 ianuarie Aula Academiei a fost neîncăpătoare. Evenimentul prilejuit de împlinirea a 30 de ani de la înființarea Institutului de Cercetare a Calității Vieții a adus împreună personalități marcante ale vieții politice și academice, actuali și foști angajați și colaboratori, reprezentanți ai mass-mediei și ai diferitelor organizații naționale și internaționale care au fost parteneri ai ICCV în cele trei decenii de activitate. A fost unul dintre momentele în care barierele de idei dispar și disputele intelectuale se șterg, iar cei prezenți deapănă înapoi în timp firul rememorând etape, momente și realizări care au marcat cei 30 de ani de cercetare științifică de înalt prestigiu academic. 

Academicianul Cătălin Zamfir, personalitate marcantă a sociologiei, de numele căruia se leagă înființarea institutului și conducerea acestuia pe parcursul celor trei decenii, a deschis seria luărilor de cuvânt prezentând succint realizările ICCV și felul în care institutul a contribuit la dezvoltarea societății românești într-o perioadă de tranziție, către o lume nouă ale cărei contururi erau destul de vagi la începutul anilor 90 și la creionarea căreia cercetarea realizată în institut a contribuit activ. 

Luările de cuvânt au trecut în revistă fațetele multiple ale activității ICCV și ale contribuției institutului la dezvoltarea societății românești. Academicienii Victor Voicu și Bogdan Simionescu au prezentat locul și rolul ICCV în constelația cercetării interdisciplinare din Academia Română. Președintele României Emil Constantinescu (1996 – 2000) și Primii Miniștri Petre Roman (1990 – 1991) și Adrian Năstase (2000 – 2004) au vorbit despre rolul pe care cercetările realizate în institut le-au avut în elaborarea politicilor publice și în dezvoltarea sistemului de protecție socială. Invitații din partea secției de științe economice, juridice și de sociologie a Academiei Române, Profesorii Valeriu Ioan Franc și Ilie Bădescu, membrii corespondenți ai Academiei Române, au reliefat rolul ICCV în producerea de cunoaștere academică de valoare, caracterul inovator și impactul științific al acesteia. Imaginea a fost întregită Profesor Universitar Dr. Luminița Chivu, Director General al Institutului Național de Cercetări Economice Costin Chirițescu, institut din structura căruia face parte ICCV. Profesor dr. Ioan Mărginean, director adjunct al ICCV (1990 – 2015) și cercetătoarele Iuliana Precupețul (Cercetător Științific I) și Simona Stănescu (Cercetător Științific I) au vorbit despre ICCV școala de sociologie, incubator de idei și de cunoaștere științifică, locul unde s-au născut un număr mare de idei inovatoare, precum și locul unde au început multe cariere de succes în știință, administrație sau politică.

Au fost alături de institut la sărbătorirea celor 30 de ani și personalități precum Pavel Abraham, Dorel Abraham, Mariana Câmpeanu, Paul Dobrescu, Dumitru Otovescu, Aurel Papahari, Dan Mircea Popescu. 

La mulți ani ICCV și fie ca următorii 30 de ani să fie cel puțin la fel de rodnici ca primii 30!




Facebook

Apariție editorială: Septimiu Chelcea – OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare

Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini). Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă ...

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist ...

Sociologia românească și sociologia occidentală

România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental. Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, ...

O boală veche : filoxenia

În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de ...

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023. Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum ...

Opțiuni politice în fața alegerilor din decembrie

Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ? România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. ...

Starea socială a României: tranziție și post-tranziție

Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție. Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte ...

Cozile de azi și cozile de ieri

Coada ca microsocietate Coada sau rândul sunt forme concentrate de microsocietate, a căror menire este ordonarea și raționalizarea spațiului și a timpului de așteptare. Ele sunt forme de relaționare socială, dar și de control social; ele funcționează după reguli impuse, controlate, sau sunt autoreglate de cei care își așteaptă rândul. Nerespectarea ...