Romania Sociala logo
Menu

ICCV 30 de ani de cercetare în beneficiul societății românești

autor:   3 February 2020   

Malina Voicu

Pe 29 ianuarie Aula Academiei a fost neîncăpătoare. Evenimentul prilejuit de împlinirea a 30 de ani de la înființarea Institutului de Cercetare a Calității Vieții a adus împreună personalități marcante ale vieții politice și academice, actuali și foști angajați și colaboratori, reprezentanți ai mass-mediei și ai diferitelor organizații naționale și internaționale care au fost parteneri ai ICCV în cele trei decenii de activitate. A fost unul dintre momentele în care barierele de idei dispar și disputele intelectuale se șterg, iar cei prezenți deapănă înapoi în timp firul rememorând etape, momente și realizări care au marcat cei 30 de ani de cercetare științifică de înalt prestigiu academic. 

Academicianul Cătălin Zamfir, personalitate marcantă a sociologiei, de numele căruia se leagă înființarea institutului și conducerea acestuia pe parcursul celor trei decenii, a deschis seria luărilor de cuvânt prezentând succint realizările ICCV și felul în care institutul a contribuit la dezvoltarea societății românești într-o perioadă de tranziție, către o lume nouă ale cărei contururi erau destul de vagi la începutul anilor 90 și la creionarea căreia cercetarea realizată în institut a contribuit activ. 

Luările de cuvânt au trecut în revistă fațetele multiple ale activității ICCV și ale contribuției institutului la dezvoltarea societății românești. Academicienii Victor Voicu și Bogdan Simionescu au prezentat locul și rolul ICCV în constelația cercetării interdisciplinare din Academia Română. Președintele României Emil Constantinescu (1996 – 2000) și Primii Miniștri Petre Roman (1990 – 1991) și Adrian Năstase (2000 – 2004) au vorbit despre rolul pe care cercetările realizate în institut le-au avut în elaborarea politicilor publice și în dezvoltarea sistemului de protecție socială. Invitații din partea secției de științe economice, juridice și de sociologie a Academiei Române, Profesorii Valeriu Ioan Franc și Ilie Bădescu, membrii corespondenți ai Academiei Române, au reliefat rolul ICCV în producerea de cunoaștere academică de valoare, caracterul inovator și impactul științific al acesteia. Imaginea a fost întregită Profesor Universitar Dr. Luminița Chivu, Director General al Institutului Național de Cercetări Economice Costin Chirițescu, institut din structura căruia face parte ICCV. Profesor dr. Ioan Mărginean, director adjunct al ICCV (1990 – 2015) și cercetătoarele Iuliana Precupețul (Cercetător Științific I) și Simona Stănescu (Cercetător Științific I) au vorbit despre ICCV școala de sociologie, incubator de idei și de cunoaștere științifică, locul unde s-au născut un număr mare de idei inovatoare, precum și locul unde au început multe cariere de succes în știință, administrație sau politică.

Au fost alături de institut la sărbătorirea celor 30 de ani și personalități precum Pavel Abraham, Dorel Abraham, Mariana Câmpeanu, Paul Dobrescu, Dumitru Otovescu, Aurel Papahari, Dan Mircea Popescu. 

La mulți ani ICCV și fie ca următorii 30 de ani să fie cel puțin la fel de rodnici ca primii 30!




Facebook

Despre infracționalitate în contextul pandemiei COVID-19

Structurile internaționale din domeniul ordinii și securității publice, precum Organizația Națiunilor Unite (ONU), Organizația Internațională a Forțelor de Poliție (INTERPOL) și Oficiul European de Poliție (EUROPOL), semnalează faptul că în contextul pandemiei COVID-19, ne confruntăm cu noi forme de activități criminale, aflate în continuă creștere numerică. Suntem avertizați cu privire la faptul că grupările infracționale ...

Recenzie: Vlad Ovidiu Cioacă, Viața cotidiană în România comunistă, Ed. Beladi & Sitech, Craiova, 2019

Prof.univ.dr. Stefan Buzărnescu; Asist.univ.dr. Liliana Gabriela Ilie Schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, dincolo de controversele inevitabile, a generat scrieri de factură impresionistă și continuă să genereze și astăzi, după trei decenii, scrieri de profiluri foarte deosebite: de la mărturii ale participanților nemijlociți la Eveniment, la pretinse analize ”obiective” ale ...

„Femei în noapte”. Lumea în care am intrat

Ieri am văzut un film serial, Women in Night. De regulă filmele mă relaxează și aproape le uit. Acesta a fost o excepție. M-a tulburat cum rar mi se întâmplă. La terminarea filmului m-am simțit bolnav. Fragmente ale filmului m-au obsedat toată noaptea.  O agenție olandeză: se aranja participarea unui grup ...

Avem o problemă: ce facem cu creșterea perioadei de viață?

Crizele creează probleme noi, dar și pune în centrul atenției problemele latente.   Eram puști și mă pasionau cărțile științifico-fantastice. Am citit o carte despre conflictul mașinilor cu oamenii. Stăteam sub un pom și în minte îmi compuneam și eu o poveste pe această temă. „Povestea” mea mi-o aduc aminte. O hală imensă ...

Sensibilitatea sociologică. În timp ce…

În stare de urgență sanitară (pandemia cu coronavirus obligă), focul actualității pune la încercare sensibilitatea sociologică. Sociologul încearcă să practice gîndirea vie și să descifreze jocul de umbră și lumină a «anormalității». Sau  poate a unei «noi normalități », care ar putea fi prelungită.  Ce se simte, ce se vede ...

COVID 19 și ce va fi după: Digitalizarea

Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții ...

Să reînvățăm alfabetul empatiei

În plină euforie a globalizării cotată, deja, ca ”mișcare istorică ireversibilă” coronavirus a trimis la coșul de gunoi al prognozelor toate așteptările globaliștilor: o anonimă epidemie a evoluat, fulgerător, către stadiul de pandemie, sfidând vremelnicele alcătuiri ale limitelor de decizie ale tuturor autorităților de pe toate continentele! După cum se știe, Globalizarea, ca proiect, și-a propus ...

Drepturi și responsabilități în contextul pandemiei COVID-19

La data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în decembrie 2019 la Wuhan - China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență pentru sănătatea publică: „gripa porcină” ...