Romania Sociala logo
Menu

Imigrația în UE și percepția românilor

autor:   26 August 2016  foto „Refugiații” de artistul vizual sirian Nizar Ali Badr

Septimiu Chelcea

Cu ocazia ”Zilei Mondiale a Refugiatului” (20 iunie), Agenţia ONU pentru Refugiaţi a anunțat că în fiecare minut 24 de oameni își părăsesc locuinţele și că în fiecare zi 34 000 de copii, femei și bărbați fug din calea războaielor. Nivelul strămutării globale în 2015 este cel mai mare pe care l-am înregistrat vreodată de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. La sfârşitul anului 2015, aveam 65,3 milioane de persoane strămutate global, persoane afectate de conflicte, de război. Este pentru prima dată când s-a depăşit pragul de 60 de milioanea declarat purtătoarea de cuvânt a Agenției ONU pentru Refugiați. În 2015, la nivel global, au emigrat peste 12 milioane de persoane, cele mai multe (aproximativ 50%) provenind din Siria, Afganistan și Somalia. În Europa a ajuns doar o mică parte dintre aceștia (circa 17%). Totuși, cetățenii UE consideră că imigrația constituie cea mai importantă problemă cu care se confruntă țările din Uniunea Europeană.

Percepția cetățenilor UE despre imigrație

Mai mult decât oricare altă problemă socială (terorism, declin economic, șomaj etc.), cetățenii din UE sunt îngrijorați de imigrație. Datele celui mai recent Eurobarometru (Standard Eurobarometer 85 – Wave EB85.2), publicate la sfârșitul lunii iulie (29.07.2016), arată că 48% din totalul persoanelor intervievate în perioada 21-31 mai a.c., în cele 28 de state membre UE (inclusiv Marea Britanie), plasează problema imigrației pe primul loc. În opinia cetățenilor UE, problema terorismului constituie cea de-a doua importantă problemă a Uniunii Europene (39% dintre cei intervievați au indicat-o). Cu excepția cetățenilor din Portugalia (pentru portughezi, cele mai importante probleme sunt finanțele publice și șomajul), în toate celelalte țări UE, imigrația este văzută ca fiind cea mai importantă problemă a Uniunii Europene.

Față de media de 48% la nivelul UE, frecvențele cele mai ridicate s-au înregistrat în Estonia (73%), Danemarca (71%), în Republica Cehă, Lituania și Ungaria (67% fiecare). În România, 42% dintre concetățenii noștri (cu 6 puncte procentuale mai puțin decât media UE) considerau că imigrația este problema cea mai importantă. Frecvența cea mai scăzută s-a înregistrat în Portugalia, unde doar 17% dintre persoanele intervievate au menționat imigrația pe primul loc în evantaiul problemelor UE puse în discuție în eurobarometru.

Urmărind datele din eurobarometrele realizate din 2010 până în prezent, constatăm că din 2012 îngrijorarea cetățenilor UE față de imigrație a crescut constant până în 2015. Trebuie să avem în vedere că în 2011 a izbucnit conflictul sângeros din Siria. Cea mai semnificativă creștere s-a înregistrat în intervalul 2014-2015. După acea dată, îngrijorarea cetățenilor UE față de problema imigrației a scăzut cu zece puncte procentuale (de la 58% la 48%).

Imigrație în UE da, dar nu în propria țară

Standard Eurobarometer 85 – Wave EB85.2 (Primăvara 2016) a pus în evidență atitudinea favorabilă a cetățenilor din UE față de libertatea de mișcare a persoanelor din interiorul Uniunii Europene. Circa șase din zece persoane intervievate s-au declarat de acord cu posibilitatea ca cetățenii din orice țară din UE să trăiască și să muncească oriunde în spațiul Uniunii Europene. Față de Eurobarometrul din toamna anului 2015, în 18 țări proporția respondenților care sunt de acord cu imigrarea persoanelor din alte țări membre ale UE a crescut, cel mai mult în Grecia (55%, +7 puncte procentuale), Irlanda (77%, +6) și Austria (60%, +6)

Atitudinea cetățenilor din UE față de libertatea de mișcare în spațiul Uniunii Europene a persoanelor din afara UE se schimbă: 58% dintre cei intervievați au o atitudine negativă, 34% atitudine pozitivă și 8% declară „Nu știu”. În 24 de state, mai mult de 50% dintre respondenți au o atitudine negativă față de imigrarea persoanelor din țări din afara UE. În Lituania, Slovacia și Ungaria, proporția acestora depășește 80%. Față de Eurobarometrul din 2015 (toamnă), în opt

state din UE proporția persoanelor intervievate care se declară împotriva imigrării în UE a persoanelor din alte state decât din cele ale UE a crescut: cel mai mult în România (64%, +10 puncte procentuale) și Suedia (36%, +9).

ariciAtitudinea negativă a românilor față de imigrarea celor din țări din afara UE îmi aduce aminte de o glumă tristă, de care ne amuzam copios în perioada comunistă:

– Cum se stă cu fundul gol [scuzați expresia – n.n.] pe un arici?

– Foarte simplu. Sunt trei posibilități:

1) bărbierești ariciul;

2) stai cu fundul altuia;

3) dacă e sarcină de partid, nu se discută.

Actualizată și aplicată problemei imigrării, gluma ar fi la fel de tristă, dar nu ar mai amuza pe nimeni:

– Cum credeți că se poate rezolva problema imigrației în UE a persoanelor din țări din afara UE?

– Foarte simplu. Sunt trei posibilități:

1) fiecare țară să-și selecteze imigranții;

2) să fie primiți în oricare altă țară, dar nu în țara noastră;

3) dacă de la Bruxelles sunt stabilite cotele de imigranți pentru fiecare țară, nu se discută.

 

Percepția românilor despre imigrația în UE

 

Deși au fost date publicității numai primele rezultate ale Eurobarometrului din primăvara anului 2016, cred că putem să formulăm câteva concluzii privind percepția românilor despre problema imigrației. Pentru a vedea în ce măsură percepția românilor se abate de la media UE, să ne uităm la ultima coloană a tabelului. (Tabelul 1).

Tabelul 1. Distribuția răspunsurilor la întrebarea „Care credeţi că sunt cele mai importante două probleme cu care se confruntă UE în prezent?” (UE vs. RO).

Tabelul 1. Distribuția răspunsurilor la întrebarea „Care credeţi că sunt cele mai importante două probleme cu care se confruntă UE în prezent?” (UE vs. RO).

Referitor la îngrijorarea românilor privind imigrația, ne plasăm cu 6 puncte procentuale sub media UE (48%) și cu 31 de puncte procentuale mai puțin decât Estonia (73%), țara cu cel mai mare procent din populație care percepe imigrația ca fiind cea mai importantă problemă a UE. Afluxul de imigranți spre România este nesemnificativ, comparativ cu Marea Britanie, Germania, Olanda sau Danemarca. În aceste țări, procentul celor care consideră că imigrația reprezintă problema numărul unu a UE este semnificativ mai mare decât în România (42%): în Marea Britanie (51%), Germania (52%), Olanda (62%), Danemarca (71%). Sunt însă și țări în care numărul imigranților este mic și totuși problema imigrației se situează pe primul loc în percepția populației. Ungaria a ridicat prima garduri de sârmă pentru a stăvili imigrația. În această situație, 67% dintre maghiari apreciază că imigrația este cea mai importantă problemă a UE. Și în Republica Cehă 67% dintre respondenți evaluează imigrația ca fiind prima problemă a UE. La fel stau lucrurile și în Lituania. Grecii, care se confruntă cu valuri zilnice de imigranți, consideră într-o proporție mai mică decât românii că imigrația reprezintă principala problemă a UE (Grecia, 40%; România, 42%); la fel, Estonia (34%), Franța (35%), Belgia (41%).

 

*

 

Pe teritoriul Turciei trăiesc peste 2,5 milioane de refugiați. Ce se va întâmpla dacă acordurile dintre UE și Turcia vor fi anulate, așa cum amenința, la 4 august 2016, Recep Tayyip Erdoğan: „Nu Turcia are nevoie de UE, ci UE are nevoie de Turcia”? La 15 august a.c., Mevlut Cavasoglu, ministrul de externe al Turciei, a dat pur și simplu un ultimatum Uniunii Europene: dacă până la 1 octombrie cetățenii turci nu vor primi dreptul de a călători fără viză în țările UE, Turcia va denunța tratatul privind refugiații. Cum vor percepe cetățenii UE situația, dacă „scenariul cel mai sumbru” despre care vorbea ministrul turc va deveni realitate?

 

Bibliografie

Standard Eurobarometer 85 – Wave EB85.2 (29 iulie 2016).

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/ONU+Criza+refugiatilor+atinge+cifre+record



Facebook

In memoriam profesor Achim Mihu

A plecat dintre noi profesorul Achim Mihu (n.1931), sociolog, antropolog, dar și filozof. Prin cărțile sale, Sociometrie (1965), Sociologia americană a grupurilor mici (1970) și ABC-ul investigației sociologice (1971) Achim Mihu a deschis relansarea sociologiei românească în condițiile dificile ale comunismului, având un efect liberator asupra tinerei generații de sociologie de atunci. A continuat publicarea unor cărți și studii valoroase în sociologie ...

Concluzia şedinţei Parlamentului European: Europa trebuie să înveţe de la România ce înseamnă democraţia

Nu sunt doar şocat, ci, mult mai mult, profund îngrijorat. Ce s-a întâmplat astăzi în Parlamentul European (PE) impune o reformă profundă a acestei instituţii. În primul rând, din câte ştiam, în Parlamentul European se exprimă opinii politice şi, eventual, se adoptă legi pentru funcţionarea UE. Un parlamentar european, cred eu, ...

Despre capitalism, numai de bine. Fragmentul V: De la CAER la UE

Refuzul sovieticilor de a accepta Acordul de la Bretton Woods reprezintă principala cauză care a determinat izbucnirea războiului rece în 1946. (17) Iar după aceea au apărut NATO, CAER şi Tratatului de la Varşovia. Această confruntare fără menajamente dintre capitalism şi socialism a durat până în 1990, atunci când CAER ...

Ca sociolog, voi răspunde DA la referendum

Mulți colegi m-au întrebat ce voi vota la actualul referendum. Spre surprinderea multora am răspuns DA. E nevoie de o explicație. Ca sociolog sunt convins că în viitor, cu siguranță, se vor schimba multe lucruri pe care acum nici nu ni le putem imagina. Într-un secol, două sau trei familia ar ...

România deleuziană: fragmentul XXVI, despre cum ajung oamenii să sfârșească în stradă

Câteva precizări tehnice: despre cărțile funciare și numerele top. La mijlocul secolului al XIX-lea (în Imperiul Habsburgic), orașul Brașov se parcelează, iar parcelele capătă numere topografice. Se constituie astfel câteva hărți topografice ale orașului Brașov în diferite perioade. Cele mai vechi, cu valoare istorică, sunt la Arhivele Naționale-Serviciul Județean Brașov. ...

Statul paralel: care stat va câștiga?

În ultimul timp, opinia publică a fost dominată de tema statului paralel. Termenul este complet nou, dar problema este nouă ?  Eu cred că da. Dar nu este încă clar ce este de fapt statul paralel. E vital să ne clarificăm aici pentru că satul paralel pare să fie o ...

DESPRE ÎMPĂRAȚI, REPUBLICI ȘI ICEBERGURI

Acest articol[1] a fost provocat de lectura eseului acad. Cătălin Zamfir intitulat “De ce împărații nu sunt aleși de popor?”, publicat pe 22 iulie de revista România Socială. Apreciez foarte mult politica editorială a revistei de a prezenta simplu, clar și pe înțelesul tuturor esențialul realităților sociale și politice românești. ...

Prof.Univ.Dr.Emerit, Eugen BLAGA: “Cel din urmă genial. Gheorghe Zamfir”, Editura Europrint

Cu puțin timp înainte de marele concert din Piața Constituției (21 septembrie), unul din cele mai mari concerte ale artistului din toate timpurile, am reușit, după mai multe luni, să finalizez cea mai recentă carte a noastră. (Eugen, Blaga „ Cel din urmă genial. Gheorghe Zamfir”, Editura Europrint, Oradea, 2018, ...