Romania Sociala logo
Menu

Inaugurarea Centrului cultural „Dimitrie Gusti” la Cornova, Republica Moldova

autor:   10 May 2019  

Septimiu Chelcea

Azi, 6 mai, la Cornova, în „cel mai cercetat sat de la Atlantic până la Pacific”, a fost inaugurat oficial noul Centru cultural ”Dimitrie Gusti”. Construcția lui a început pe timpul Guvernului Filat și s-a terminat acum două săptămâini, pe timpul Guvernului Filip. Finisarea acestui lăcaș cultural este una din reușitele zilelor noastre complicate din punct de vedere economic și financiar.

Cu finisarea Centrului a fost reabilitat și numele marelui sociolog român, Dimitrie Gusti, cel care acum 88 de ani a condus la Cornova cea mai mare cercetare monografică a unui sat românesc din perioada interbelică. Fostul cămin cultural inițiat de Dimitrie Gusti în perioada cercetării monografice, cămin care-i purta numele, a fost demolat în anul 1990 și iată că, după aproape trei decenii, în același loc, s-a ridicat unul nou-nouț, de toată frumusețea.

În același sediu a fost amplasată și noua bibliotecă comunală care urmează să fie completată cu cărți pe care le așteaptă cititorii cornoveni.  Peste o perioadă nu prea mare de timp în fața Centrului va fi amplasat monumentul Marelui Gusti din partea comunității cornovene, care nu uită de efortul echipei de monografiști conduse de Profesorul Gusti, care a făcut din Cornova cel mai cercetat sat de la Atlantic până la Pacific.

La inaugurare au participat oaspeți din Capitală, din centrul raional și din satele vecine. Printre oaspeți s-a aflat și deputata Maia Sandu.



Notă

  1. Sub conducerea profesorului Dimitrie Gusti, campania de cercetare în Cornova din Basarabia, la care au participat 55 de monografiști, s-a desfăşurat în perioada 25 iunie – 13 august 1931. În iulie 2017, patru dintre aceștia: Henri H. Stahl, Anton Golopenția, Mircea Vulcănescu și Iosif Berman au fost declarați post-mortem Cetățeni de onoare ai satului Cornova.
  2. Vasile Șoimaru(n. 30 aprilie1949Cornovaraionul Ungheni), om politic, economist, conferențiar universitar dr. la Academia de Studii Economice din Chișinău, membru al Uniunii scriitorilor din Republica Moldova, publicist și artist fotograf, fost deputat în parlamentul Republicii Moldova în legislaturile 1990-1994 și 1998-2001, este unul dintre cei 278 de semnatari ai „Declarației de Independență” a Republicii Moldova. A publicat numeroase articole, studii de specialitate în reviste din Chișinău, București, Cernăuți, Moscova, Toronto, Montreal, New York, din Germania, Franța, Ucraina, Kazahstan. Dintre volumele publicate amintsc: „Căderea premierilor: Enciclopedia minciunilor comuniste” (1999), „Cornova” (coord., 2000), „Neamul Șoimăreștilor” (coautor, 2003), „Poeme în imagini” (album foto, 2004), „Românii din jurul României în imagini” (2008), „Dimitrie Gusti și colaboratorii. Cornova 1931” (coord, 2011), „Cotul Donului 1942: Eroism, jertfă, trădare” (2012).
  3. Aflând despre inaugurarea Centrului cultural „Dimitire Gusti” din Cornova, mi se pare firesc să ne întrebăm în câte dintre satele și comunele din România de azi cercetate de echipele de monografiști sub conducerea Profesorului Dimitrie Gusti ființează centre culturale asemănătoare celui din Cornova. Nu ar fi normal ca „Muzeul țăranului român” din București să poarte numele ”Dimitrie Gusti”?


Facebook

Apariții editoriale: Filip Alexandrescu – Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană

După cartea de autor „The Midas Touch: Theoretical Essays in Environmental Sociology”[1] (2016), Filip Alexandrescu revine cu a doua carte de autor intitulată „Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană”[2] (2020). Apărută în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria, volumul aduce o perspectivă nouă ...

O nenorocire nu vine niciodată singură

În condiţiile în care presa autohtonă şi străină popularizează în mod obsesiv şi semidoct doar efectele nocive ale actualei pandemii, liderii politici, liderii de opinie şi ziariştii din ţara noastră par să nu conştientizeze două riscuri „colaterale” care vor afecta în mod dramatic viitorul României. În primul rând, nivelul datoriei guvernamentale ...

Invitație la dezbatere

Stimați colegi, Se pregătește publicarea Vol. X al Istoriei României dedicat perioadei de după al doilea Război Mondial, coordonat de Prof. Vasile Pușcaș. Volumul este dedicat perioadei socialiste și perioadei „tranziției”. Am fost solicitat să elaborez capitolele dedicate proceselor sociale din această perioadă. Capitolele utilizează contribuțiile mai multor colegi din ICCV.   Cu acceptul domnului Vasile ...

Stânga și gândirea critică

Nu abordăm aici social democrația din țările nordice, ca stat protectionist reper. Nu abordăm nici statutul PSD, Partidului Social Democrat din Romania, asociat de opoziție cu ciuma roșie, printr-o tactică de discreditare politică radicală. Ne întrebăm care sunt noile idei de stânga? Ce forme ia gândirea critică a intelectualului din ...

Interviu cu câștigătorul premiului Academiei Române „Henry H. Stahl” în sociologie 2019

Interviu cu Adrian Majuru, căștigătorul premiului Academiei Române, „Henri H. Stahl” în sociologie, pentru cartea „Francisc Iosif Rainer. Biografia unui proiect de viață (1874-1944), 2018, Editura Oscar Print. SS: Bună dimineața și felicitări pentru premiu! Ce înseamnă acest premiu pentru cariera dvs.? A.M.: Înseamnă obligația de a construi pozitiv și mai ales ...

Romii: între ONG-uri și Uniunea Europeană

Ieri a explodat o problemă gravă: șeful unui important clan mafiot a fost asasinat. Îngrijorarea vine din reacția predictibilă: se anunță un adevărat război între grupurile mafiote. Mafioți din diaspora declară că se vor întoarce în România pentru a participa la războiul dintre clanuri. Cele mai multe clanuri sunt ale ...

Explozia reacțiilor complotiste în 2020

Care sunt cele mai răspândite teorii ale complotului ? O anchetă de opinie efectuată de IFOP, pentru Fundația Jean-Jaurès și Conspiracy Watch, în primăvara 2020 și editată de l'Observatoire du conspirationnisme et des théories du complot (site fondat în 2007 de Rudy Reichstadt), a revelat că 26% dintre francezi cred despre ...

Cuvinte noi Ce ne spun ele despre epocă?

Noi și vocabularul Limba este un organism viu care se reinventează în contact cu realitatea ; ea semnifică și interpretează lumea în care trăim. Este fascinant să descoperim într-un dicționar, cum fiecare cuvînt își are propria sa poveste; fiecare cuvânt are o istorie și o arheologie cu straturi suprapuse de sensuri. ...