Romania Sociala logo
Menu

Inaugurarea Centrului cultural „Dimitrie Gusti” la Cornova, Republica Moldova

autor:   10 May 2019  

Septimiu Chelcea

Azi, 6 mai, la Cornova, în „cel mai cercetat sat de la Atlantic până la Pacific”, a fost inaugurat oficial noul Centru cultural ”Dimitrie Gusti”. Construcția lui a început pe timpul Guvernului Filat și s-a terminat acum două săptămâini, pe timpul Guvernului Filip. Finisarea acestui lăcaș cultural este una din reușitele zilelor noastre complicate din punct de vedere economic și financiar.

Cu finisarea Centrului a fost reabilitat și numele marelui sociolog român, Dimitrie Gusti, cel care acum 88 de ani a condus la Cornova cea mai mare cercetare monografică a unui sat românesc din perioada interbelică. Fostul cămin cultural inițiat de Dimitrie Gusti în perioada cercetării monografice, cămin care-i purta numele, a fost demolat în anul 1990 și iată că, după aproape trei decenii, în același loc, s-a ridicat unul nou-nouț, de toată frumusețea.

În același sediu a fost amplasată și noua bibliotecă comunală care urmează să fie completată cu cărți pe care le așteaptă cititorii cornoveni.  Peste o perioadă nu prea mare de timp în fața Centrului va fi amplasat monumentul Marelui Gusti din partea comunității cornovene, care nu uită de efortul echipei de monografiști conduse de Profesorul Gusti, care a făcut din Cornova cel mai cercetat sat de la Atlantic până la Pacific.

La inaugurare au participat oaspeți din Capitală, din centrul raional și din satele vecine. Printre oaspeți s-a aflat și deputata Maia Sandu.



Notă

  1. Sub conducerea profesorului Dimitrie Gusti, campania de cercetare în Cornova din Basarabia, la care au participat 55 de monografiști, s-a desfăşurat în perioada 25 iunie – 13 august 1931. În iulie 2017, patru dintre aceștia: Henri H. Stahl, Anton Golopenția, Mircea Vulcănescu și Iosif Berman au fost declarați post-mortem Cetățeni de onoare ai satului Cornova.
  2. Vasile Șoimaru(n. 30 aprilie1949Cornovaraionul Ungheni), om politic, economist, conferențiar universitar dr. la Academia de Studii Economice din Chișinău, membru al Uniunii scriitorilor din Republica Moldova, publicist și artist fotograf, fost deputat în parlamentul Republicii Moldova în legislaturile 1990-1994 și 1998-2001, este unul dintre cei 278 de semnatari ai „Declarației de Independență” a Republicii Moldova. A publicat numeroase articole, studii de specialitate în reviste din Chișinău, București, Cernăuți, Moscova, Toronto, Montreal, New York, din Germania, Franța, Ucraina, Kazahstan. Dintre volumele publicate amintsc: „Căderea premierilor: Enciclopedia minciunilor comuniste” (1999), „Cornova” (coord., 2000), „Neamul Șoimăreștilor” (coautor, 2003), „Poeme în imagini” (album foto, 2004), „Românii din jurul României în imagini” (2008), „Dimitrie Gusti și colaboratorii. Cornova 1931” (coord, 2011), „Cotul Donului 1942: Eroism, jertfă, trădare” (2012).
  3. Aflând despre inaugurarea Centrului cultural „Dimitire Gusti” din Cornova, mi se pare firesc să ne întrebăm în câte dintre satele și comunele din România de azi cercetate de echipele de monografiști sub conducerea Profesorului Dimitrie Gusti ființează centre culturale asemănătoare celui din Cornova. Nu ar fi normal ca „Muzeul țăranului român” din București să poarte numele ”Dimitrie Gusti”?


Facebook

Cum am vazut eu “la țară și în provincie” în Romania 2019. O privire de orășean, curioasă ca a unui sociolog

Un sat din România. Nimic mai simplu, aparent. Un sat din România, Oltenia, spre Târgu Jiu. Oltenia de sub munte, cum mi-a placut mie să dau o denumire zonei. De altfel, superbă. O zonă bogată, cu tot ce-i trebuie, aș putea spune: pășuni, păduri, ape, luncă, munți, obiective turistice spectaculoase, șosea, drumuri laterale ...

Independența va trebui recucerită ?

Contaminat de frenezia mass-media focalizată pe Summit-ul de la Sibiu, unde Guvernul a alocat toate sumele la concurenţa cererii de finanţare, am constatat că vechile mele temeri eurosceptice nu mai au nici un suport: România s-a europenizat complet, din moment ce, în numele pluralismului social postdecembrist, s-au diversificat şi nostalgicii, în nostalgici după sărbătorirea Independenţei ...

Restricţionarea publicării rezultatelor sondajelor preelectorale şi ale sondajelor la ieşirea de la urne: de ce?

La 26 mai a.c., electoratul din România este chemat la urne pentru alegerea europarlamentarilor. Tot la 26 mai, persoanele cu drept de vot au posibilitatea să se pronunţe dacă sunt de acord sau nu sunt de acord cu cele două întrebări ale referendumului:  1) Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni ...

Mărturii: Laboratorul de sociologie al Universităţii din Bucureşti

În anul 1970, eu şi Maria Voinea am fost repartizaţi la Laborator; comisia de repartiţii l-a avut ca preşedinte pe H. H. Stahl. Tot cu noi, în 1970, a venit la această unitate de cercetare, Ion Mihail Popescu, licenţiat în drept şi în filosofie, fost deţinut politic. El ne povestea, ...

Mass-media şi sondajele de opinie publică: derapaje

Profesorul de mass-media şi comunicare Jesper Strömbäck de la Mittuniversitet (Suedia) a puns o întrebare de interes teoretic: când publică rezultatele sondajelor de opinie publică, mass-media reflectă sau influenţează opinia publică? Analizând numeroase studii din literatura de specialitate, Jesper Strömbäck a ajuns la următoarele concluzii: 1) Termenul de „opinie publică”, fiind un concept ...

România: marea dezbinare

Sunt dezbinați românii sau oamenii politici? Circulă ideea că trăim într-o societate paranoică: nu mai putem discuta raţional şi cu o anumită detaşare; preferăm invective în locul argumentelor. Se spune tot mai insistent: noi românii suntem dezbinaţi. Aceasta e marea noastră problemă. Deci, românii sunt scindaţi în două „jumătăţi” între care ...

Un film nu despre România

Week-end. Aleg să mă uit la un film. Din întâmplare: Ziarul. O atmosferă de redacţie. Un ziar independent, pe cât se poate. Redactori de toate felurile. Unii vor să-şi facă meseria. Alţii au afacerile lor. Dar toţi beau de sting. Femeile întrec pe bărbaţi. Explodează o afacere. Implicat un mare om de afaceri, un tip ...

Conferința „Secularizare, pluralism religios și modernitate socială”

[embed]https://www.youtube.com/watch?v=FSocd-MyN1c[/embed] Pe data de 6 mai Institutul de Cercetare a Calității Vieții a găzduit un seminar pe tema: „Secularizare, pluralism religios și modernitate socială”. Conferința a fost susținută de distinsul profesor Lucian Turcescu, (Montreal, Canada), specialist în creștinism timpuriu, ecumenism și politică. Una dintre ideile sale prezentate este că democrațiile funcționale ...