Romania Sociala logo
Menu

Inaugurarea Centrului cultural „Dimitrie Gusti” la Cornova, Republica Moldova

autor:   10 May 2019  

Azi, 6 mai, la Cornova, în „cel mai cercetat sat de la Atlantic până la Pacific”, a fost inaugurat oficial noul Centru cultural ”Dimitrie Gusti”. Construcția lui a început pe timpul Guvernului Filat și s-a terminat acum două săptămâini, pe timpul Guvernului Filip. Finisarea acestui lăcaș cultural este una din reușitele zilelor noastre complicate din punct de vedere economic și financiar.

Cu finisarea Centrului a fost reabilitat și numele marelui sociolog român, Dimitrie Gusti, cel care acum 88 de ani a condus la Cornova cea mai mare cercetare monografică a unui sat românesc din perioada interbelică. Fostul cămin cultural inițiat de Dimitrie Gusti în perioada cercetării monografice, cămin care-i purta numele, a fost demolat în anul 1990 și iată că, după aproape trei decenii, în același loc, s-a ridicat unul nou-nouț, de toată frumusețea.

În același sediu a fost amplasată și noua bibliotecă comunală care urmează să fie completată cu cărți pe care le așteaptă cititorii cornoveni.  Peste o perioadă nu prea mare de timp în fața Centrului va fi amplasat monumentul Marelui Gusti din partea comunității cornovene, care nu uită de efortul echipei de monografiști conduse de Profesorul Gusti, care a făcut din Cornova cel mai cercetat sat de la Atlantic până la Pacific.

La inaugurare au participat oaspeți din Capitală, din centrul raional și din satele vecine. Printre oaspeți s-a aflat și deputata Maia Sandu.



Notă

  1. Sub conducerea profesorului Dimitrie Gusti, campania de cercetare în Cornova din Basarabia, la care au participat 55 de monografiști, s-a desfăşurat în perioada 25 iunie – 13 august 1931. În iulie 2017, patru dintre aceștia: Henri H. Stahl, Anton Golopenția, Mircea Vulcănescu și Iosif Berman au fost declarați post-mortem Cetățeni de onoare ai satului Cornova.
  2. Vasile Șoimaru(n. 30 aprilie1949Cornovaraionul Ungheni), om politic, economist, conferențiar universitar dr. la Academia de Studii Economice din Chișinău, membru al Uniunii scriitorilor din Republica Moldova, publicist și artist fotograf, fost deputat în parlamentul Republicii Moldova în legislaturile 1990-1994 și 1998-2001, este unul dintre cei 278 de semnatari ai „Declarației de Independență” a Republicii Moldova. A publicat numeroase articole, studii de specialitate în reviste din Chișinău, București, Cernăuți, Moscova, Toronto, Montreal, New York, din Germania, Franța, Ucraina, Kazahstan. Dintre volumele publicate amintsc: „Căderea premierilor: Enciclopedia minciunilor comuniste” (1999), „Cornova” (coord., 2000), „Neamul Șoimăreștilor” (coautor, 2003), „Poeme în imagini” (album foto, 2004), „Românii din jurul României în imagini” (2008), „Dimitrie Gusti și colaboratorii. Cornova 1931” (coord, 2011), „Cotul Donului 1942: Eroism, jertfă, trădare” (2012).
  3. Aflând despre inaugurarea Centrului cultural „Dimitire Gusti” din Cornova, mi se pare firesc să ne întrebăm în câte dintre satele și comunele din România de azi cercetate de echipele de monografiști sub conducerea Profesorului Dimitrie Gusti ființează centre culturale asemănătoare celui din Cornova. Nu ar fi normal ca „Muzeul țăranului român” din București să poarte numele ”Dimitrie Gusti”?


Facebook

România în criză

Tema crizei sociale a izbucnit în gândirea actuală. Deși timid, criza Covid și apoi criza Ucrainei, s-au extins rapid. Cum este tratată în sociologie? Surpriză, în enciclopediile și dicționarele sociologice occidentale pe care le am la îndemână aproape că nu există. Primul capitol al acestei cărți este dedicat acestei întrebări: există o paradigmă ...

De ce să omorâm viitorul?

În zorii actualelor tehnologii, visătorii au fost entuziasmați de ideea că ele vor putea fi utilizate în schimbarea radicală a condiției umane. S-au gândit imediat la eliminarea sărăciei din viața oamenilor, la universalizarea informației și comunicării, la atingerea, peste tot în lume, a unui  grad de cunoaștere eliberator, la eliminarea ...

O propunere naivă. Ce putem învăța de la președinții de până acum

Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. ...

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) în contextul crizei actuale

Dacă vrem să evaluăm activitatea unui institut de cercetare, cum este Institutul de Cercetare a Calității Vieții, e necesar mai întâi să limpezim două probleme epistemologice care domină discuțiile actuale. Ambele afectează direct funcționarea institutului nostru.     Sociologia ca știință universalistă sau a ”locului” Adesea, discutând cu colegi din diferite domenii alei  ...

Pilulele fericirii și lanțul medicalizării

Painkiller : Scăpați de durere, atingeți plăcerea! În august 2023, a fost mediatizat episodul de la Vama veche, când un tânar, conducea mașina în stare avansată de consum de drog, și a accidentat mortal alți doi tineri în plină stațiune de vacanța. S-a aflat astfel că grupuri de tineri aflați în ...

Curajul de a cuvânta într-o lume globală

Teama de a nu fi judecat, ostracizat sau sancționat datorită opiniilor personale afectează dezvoltarea individuală. Atunci când individul este forțat să se conformeze unor standarde artificial impuse din exterior și să poarte cu el o mască pentru a fi acceptat, are loc o fractură la nivelul societății dar și a ...

Compasiunea de sine

Iubește-te pe tine însuți, pentru a putea să-l iubești pe aproapele tău. Avem compasiune pentru persoanele aflate în dificultate, care au suferit o pierdere sau au eșuat într-o acțiune onorabilă. Compasiunea este un veritabil liant social: a nu rămâne indiferent față de suferința altora, a fi gata să îi ajuți consolidează coeziunea ...

Septimiu Chelcea, Emoțiile morale în viața de zi cu zi, București, Editura Pro Universitaria, 2023

  Eseurile din acest volum oferă cititorilor repere pentru înțelegerea emoțiilor pe care le trăim într-un context social sau altul. Aceste repere sunt, în fapt, rezultatele cercetărilor psihosociologice, care de multe ori contrazic prejuecățile sau care completează și depășesc în mod fericit cunoașterea la nivelul simțului comun. În primul rând, sunt ...