Romania Sociala logo
Menu

Inaugurarea Centrului cultural „Dimitrie Gusti” la Cornova, Republica Moldova

autor:   10 May 2019  

Septimiu Chelcea

Azi, 6 mai, la Cornova, în „cel mai cercetat sat de la Atlantic până la Pacific”, a fost inaugurat oficial noul Centru cultural ”Dimitrie Gusti”. Construcția lui a început pe timpul Guvernului Filat și s-a terminat acum două săptămâini, pe timpul Guvernului Filip. Finisarea acestui lăcaș cultural este una din reușitele zilelor noastre complicate din punct de vedere economic și financiar.

Cu finisarea Centrului a fost reabilitat și numele marelui sociolog român, Dimitrie Gusti, cel care acum 88 de ani a condus la Cornova cea mai mare cercetare monografică a unui sat românesc din perioada interbelică. Fostul cămin cultural inițiat de Dimitrie Gusti în perioada cercetării monografice, cămin care-i purta numele, a fost demolat în anul 1990 și iată că, după aproape trei decenii, în același loc, s-a ridicat unul nou-nouț, de toată frumusețea.

În același sediu a fost amplasată și noua bibliotecă comunală care urmează să fie completată cu cărți pe care le așteaptă cititorii cornoveni.  Peste o perioadă nu prea mare de timp în fața Centrului va fi amplasat monumentul Marelui Gusti din partea comunității cornovene, care nu uită de efortul echipei de monografiști conduse de Profesorul Gusti, care a făcut din Cornova cel mai cercetat sat de la Atlantic până la Pacific.

La inaugurare au participat oaspeți din Capitală, din centrul raional și din satele vecine. Printre oaspeți s-a aflat și deputata Maia Sandu.



Notă

  1. Sub conducerea profesorului Dimitrie Gusti, campania de cercetare în Cornova din Basarabia, la care au participat 55 de monografiști, s-a desfăşurat în perioada 25 iunie – 13 august 1931. În iulie 2017, patru dintre aceștia: Henri H. Stahl, Anton Golopenția, Mircea Vulcănescu și Iosif Berman au fost declarați post-mortem Cetățeni de onoare ai satului Cornova.
  2. Vasile Șoimaru(n. 30 aprilie1949Cornovaraionul Ungheni), om politic, economist, conferențiar universitar dr. la Academia de Studii Economice din Chișinău, membru al Uniunii scriitorilor din Republica Moldova, publicist și artist fotograf, fost deputat în parlamentul Republicii Moldova în legislaturile 1990-1994 și 1998-2001, este unul dintre cei 278 de semnatari ai „Declarației de Independență” a Republicii Moldova. A publicat numeroase articole, studii de specialitate în reviste din Chișinău, București, Cernăuți, Moscova, Toronto, Montreal, New York, din Germania, Franța, Ucraina, Kazahstan. Dintre volumele publicate amintsc: „Căderea premierilor: Enciclopedia minciunilor comuniste” (1999), „Cornova” (coord., 2000), „Neamul Șoimăreștilor” (coautor, 2003), „Poeme în imagini” (album foto, 2004), „Românii din jurul României în imagini” (2008), „Dimitrie Gusti și colaboratorii. Cornova 1931” (coord, 2011), „Cotul Donului 1942: Eroism, jertfă, trădare” (2012).
  3. Aflând despre inaugurarea Centrului cultural „Dimitire Gusti” din Cornova, mi se pare firesc să ne întrebăm în câte dintre satele și comunele din România de azi cercetate de echipele de monografiști sub conducerea Profesorului Dimitrie Gusti ființează centre culturale asemănătoare celui din Cornova. Nu ar fi normal ca „Muzeul țăranului român” din București să poarte numele ”Dimitrie Gusti”?


Facebook

Familia în destinul european. Un proiect creştin de redefinire a relaţiilor dintre familie şi stat

Papa Francisc a subliniat în enciclica sa „Laudato Si” că societatea actuală are o urgentă nevoie de „un umanism capabil să aducă împreună diferitele căi ale cunoaşterii, incluzând economia, în serviciul unei viziuni integrale” (LS 141). Altfel spus, acţiunea de a săvârşi binele presupune un efort comun şi nu dispersat, pentru că Domnul acţionează ...

Ce fel de democrație promovează Parlamentul european?

Am intrat în Uniunea Europeană. E cazul să ne asumăm responsabilitatea: ea va fi așa cum o vom construi noi cu toții Integrarea României în UE intră într-o nouă fază. Am fot cu toții entuziaști. Din întreaga Europă românii aveau cea mai ridicată încredere în noua alianță. Acum începem să vedem și problemele și ...

Indiferent ce se va întâmpla, să nu uităm că suntem profund datori Sorinei

În 24 iunie, în România socială, concludeam la o scurtă reflecţie asupra scandalului SORINA: ”Poate, în final, Sorina va fi ”luată”. Dar atunci noi românii ne-am simţi înfrânţi de o justiţie care nu mai este a noastră, ci capabilă de orice nedreptăţi în numele independenţei ei. Impactul moral va fi dezastros. Singura speranţă: nu ...

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.La mulți ani ROMÂNIA! La mulți ani cetățeni ai României care respectați acest simbol sfânt, oriunde v-ați afla!

Mass-media şi construirea opiniei publice

În prezent, sunt revizuite nu numai teoriile clasice ale comunicării (spirala tăcerii, stabilirea ordinii de zi, paza la intrare, fluxul comunicării în două trepte ş.a) în acord cu tehnologia digitală, ci şi ipotezele despre relaţia dintre mass-media şi opinia publică. Este repusă în discuţie chiar problema de fond: influenţează mass-media construirea opiniei publice? Marco Dohle ...

O justiţie absolut incorectă dar definitivă este mai importantă decât soarta unui copil?

Sorina, o fetiță de 8 ani, este târâtă cu brutalitate în văzul multor martori, de o doamnă procuror și băgată cu forța într-o mașină neagră. Sorina țipă disperată: Mami, nu mă lăsa. Evenimentul este filmat și, la televizor, milioane de români sunt șocați și indignați. Asistăm la un eveniment care probabil ...

Gatekeeping: controlul informaţiilor mass-media

Teoria numită metaforic „Paza la intrare” (Gatekeeping) a fost prefigurată încă din primele decenii ale secolului trecut, a fost extinsă considerabil în numeroase cercetări de teren în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi a fost revizuită recent, în acord cu noilemedia. Repere Pentru prima dată, termenul de „gate keeper” a fost folosit ...

De ce România nu are un Proiect de Ţară?

Am citi cu mult interes studiile lui Vladimir Pasti şi Iulian Stănescu[1]. Ei constată că, după întreaga perioadă postcomunistă, nu avem o Agendă socială de dezvoltare. Eu aş spune mai apăsat: România nu are un PROIECT DE ȚARĂ. Sunt şi eu nemulţumit că partidele politice în disputele electorale nu luptă cu programe de dezvoltare social-economică ...