Romania Sociala logo
Menu

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV): la 30 de ani. Un institut unic în lume?

autor:   15 January 2020  

Împlinirea unei vârste este un moment emoționant. Oamenii și instituțiile construite de ei sunt sisteme vii. Se marchează momentul „nașterii” și o trecere în revistă a ce au făcut în viața lor ființele vii. Nașterea lor este un moment important, dar doar ca o virtualitate. Viața cuiva este umplută cu ce a făcut, faptele care îi definesc existența. Celebrarea datei nașterii marchează intrarea în ființă, dar și cum a fost umplută viața și ce noi oportunități sunt pentru viitor.

ICCV este o ființă vie. A fost una dintre noile instituții românești înființate după Revoluția Română. Surpriza a fost că noua instituție avea, de la naștere, un titlu neobișnuit: calitatea vieții

Preistoria ICCV. Orice ființă „vie” nu apare din neant. Există mereu un context care a pregătit-o și a produs-o.

În conștiința colectivă, termenul calitate a vieții începuse să fie utilizat în anii 60, exprimând sintetic punctul central al unei noi cute a istoriei. În Occident explozia economică post-război promitea intrarea într-o nouă fază: raritatea este în curs de depășire. Economia se va apropia, în fine, de nivelul nevoilor. Este momentul să gândești ce faci cu prosperitatea, cum o convertești într-o calitate a vieții. Un grup de sociologi americani, la începutul anilor 70, au asimilat tema calității vieții în sociologie: ce înseamnă calitatea vieții ca stare socială, structura sa și mai ales ce metodologie de măsură trebuie utilizată.

Promisiunea ca noua temă să ocupe un loc central în gândirea epocii nu s-a îndeplinit. Lumea dezvoltată nu a intrat într-o nouă epocă de post-prosperitate. Creșterea economică a fost rapidă, dar părea că nu este, cum se credea, suficientă. Noua fază a istoriei, neoliberalismul, a fost dominată nu de întrebarea cum utilizezi prosperitatea, ci cum continui creșterea ei. Economicul a continuat să fie obiectivul prioritar. Tema calității vieții nu a ocupat centrul preocupărilor, ci a fost împinsă spre margine. În anii 80 ea a fost privită mai mult ca o ciudățenie. În sociologia americană interesul pentru această temă s-a subțiat. În sociologia europeană, termenul nu a prins deloc.

Paradigma socialistă nu a asimilat noua temă: avem un termen al nostru, mai bun: modul de viață socialist.

România a fost o excepție: termenul de calitate a vieții nu a fost respins ideologic, ci chiar acceptat ca legitim. La început, ca expresie a politicii de independență a României, s-a instaurat o toleranță față de inițiativa filozofilor și apoi a sociologilor de a introduce tema calității vieții. S-au publicat studii și, mai mult, s-au făcut cercetări empirice sociologice pe tema calității vieții.

În anii 70-80 sistemul ceaușist a intrat însă progresiv într-o fază de criză cronică. Confuzie ideologică și creșterea atitudinii negative față de știință. În 1977, sociologia este practic din nou desființată. Universitățile și instituțiile de cercetare nu mai fac cercetări sociologice empirice. În acest context confuz s-a lansat de către sociologi programul românesc de calitatea vieții. Cercetări empirice pe diferite aspecte ale calității vieții, surprinzător, au fost realizate  la sfârșitului anilor 70, când cercetări sociologice academice nu au mai fost realizate. Ele au fost însă realizate din inițiative particulare, dar tolerate politic.[1]

În anii 70-80, surprinzător, în România tema calității vieții a primit o atenție mai accentuată decât în Occidentul neoliberal. Ea a fost promovată drept criteriu de performanță pe care programul comunist îl promisese. Un alt tip de critică a sistemului. S-au publicat studii, cărți. S-au făcut cercetări empirice, utilizând variante ale metodologiei americane. Confuzia ideologică și încurajarea tacită a unei gândiri independente a fost un context favorizant. Cercetările empirice pe temea calității vieții s-au bucurat de un suport social impresionant. Secretarul cu propaganda de atunci al centrului universitar București, Livia Clătici, a dat girul politic aplicării chestionarului controversat pe tema calității vieții. Cercetările empirice au fost susținute de o atitudine pozitivă nu numai a celor care au participat la interviuri, dar și de factorii de decizie din instituțiile în care cercetările s-au realizat. Cercetarea s-a făcut fără nicio resursă financiară: conducerea diferitelor instituții a asigurat multiplicarea chestionarelor, a aprobat realizarea de interviuri în instituțiile lor, prelucrarea pe calculator a datelor. Cutii de carton cu carduri de informații și multe ore de prelucrare a datelor pe uriașelor calculatoare existente pe atunci.

Cartea sintetică pe calitatea vieții, Indicatori și surse de variație a calității vieții, a fost definitivată în 1980-81. Dar publicarea ei s-a izbit de o altă problemă. În noul context politic, nicio editură nu a fost tentată să publice o asemenea carte. Eram convins că proiectul este încheiat, iar manuscrisul cărții avea să se piardă într-un sertar. Șansa de publicare în noul context politic părea să fie zero. Cartea va trece în uitarea colectivă prin nepublicare.

Dar pot interveni factori personali neprevăzuți: profesorul Tudorel Postolache, un economist cu mare deschidere științifică, beneficiind de un prestigiu politic consolidat. I-a plăcut programul calității vieții. Când soarta cărții părea pecetluită, profesorul Postolache merge cu manuscrisul la o persoană importantă în sistemul politic: rudă cu Ceaușescu. Cu siguranță, fără să înțeleagă semnificația cărții, dar din respect pentru profesorul Postolache a semnat acceptul pentru publicarea cărții. Cu prețioasa semnătura, cartea a fost publicată în 1984. Cartea de sociologie pe tema calității vieții a fost se pare a doua sau a treia carte sociologică din lume pe această temă.

Publicarea cărții Indicatori și surse de variație a calității vieții, însoțită de alte cărți și studii pe această temă, a fost fără îndoială un eveniment sociologic în România. A fost o probă că sociologia nu a murit.   

Nașterea ICCV. Revoluția din 1989. Starea de spirit s-a schimbat. O nouă oportunitate istorică: o reconstrucție a societății românești.

Al doilea act care a stat la baza construcției unui nou institut: profesorul Tudorel Postolache a mers la noul prim-ministru, Petre Roman, și l-a convins că e nevoie de o nouă instituție de cercetare pentru construcția noii societăți: Institutul de Cercetare a Calității Vieții. Petre Roman, încântat și el de această idee, a semnat pe 2 ianuarie 1990 actul de naștere al ICCV. 120 de posturi de cercetare, din care 84 de posturi finanțate imediat, urmând ca în următorii ani să se completeze la nivelul aprobat. S-a înființat și revista de Calitate a vieții. Revistă de politici sociale.

ICCV a fost primul și singurul mare institut de cercetare a calității vieții din lume. Tema supraviețuise în știința occidentală, dar mai mult ca o ciudățenie. Cercetări empirice de amploare nu se mai făceau, după cât știu, din anii 70. Cred că, și în prezent ICCV este institutul de cercetare pe această temă cel mai mare din lume.

De la început, Institutul a fost conceput ca fiind cu profil sociologic, dar multidisciplinar: economie, istorie, psihologie, antropologie, demografie. El trebuia să aibă o funcție esențială de a susține, cu mijloacele științei, procesul de schimbare socială declanșat de Revoluție. Să realizeze cercetări sociologice empirice, să monitorizeze și evalueze procesul de schimbare/ dezvoltare socială a României.

A fost un vis sau un program instituțional de cercetare realizat de cercetătorii din ICCV în acești 30 de ani? 

Tematica cercetării a ICCV:

* Calitatea vieții, standard e viață, venituri, consum, ocupare; stiluri de viață.

* Politicile socială: funcțiile sociale ale statului.

* Teoria și metodologia schimbării sociale proiectate.

* Analiza societății românești în tranziție.

* Problemele societății românești: sărăcie, inegalitate socială, situația romilor, egalitatea de șanse, copii și tineri, vârstnici …

Difuzarea rezultatelor științei:   

  1. Publicații:
    1. Cărți: 280
    2. Studii: 3 000
    3. Rapoarte sociale: 320. Multe dintre ele cu peste 1 000 cititori.
    4. Articole/eseuri în mass-media: câteva mii.
  2. Crearea de instituții de difuzare a rezultatelor cercetării:
    1. Revista Calitatea vieții: 4 numere pe an = 124 numere
    2. Sociologie românească (parteneriat): 4 numere pe an = 124 numere
    3. România socială din 2016: 345 articole; articolul cu cei mai mulți cititori: 18 365, cu peste 500 cititori ai fiecărui articol.
    4. Inovația socială, din 2009: 156 articole, cu 1 283 cititori în medie/ articol.   
  3. Biblioteca virtuală de sociologie: sunt puse la dispoziția publicului 120 cărți și mii de studii și articole
  4. Biblioteca ICCV: peste 5 000 cărți și studii

[1] Centrul de Cercetări pentru Problemele Tineretului a continuat să facă unele cercetări, dar cu alt profil și publicarea rezultatelor lor a fost restrânsă.



Facebook

Sociologia literaturii în anii `80. O discuție cu Mihai Dinu Gheorghiu.

1. În prefața la Economia bunurilor simbolice a lui Bourdieu pe care ați tradus-o și publicat-o în 1986 (la editura Meridiane)  erați deja preocupat de receptarea discursului sociologic în sfera culturii „artistice”. Era o atitudine generată de situația din cultura românească a epocii sau un ecou al scrierilor lui Bourdieu ...

Alegeri haotice : noiembrie 2024. Nevroze și anomalii colective

Între normalitate și patologie  Și dacă am încerca să brodăm o serie de lecturi posibile despre turul întâi din campania electorală/noiembrie 2024 ? Ne-am gândit la o lectură comunicațională, în care să interpelăm interacțiuni și iritante în comunicare, în contextul de campanie electorală.  Și începem cu contextul. El a fost taxat de analiști ...

O discuție cu profesor Zoltan Rostas: incursiune „optzecistă” în lumea sociologilor interbelici

1. Domnule profesor, astăzi sunteți recunoscut ca autor de succes a numeroase cărți de istorie orală. Cum a ajuns să vă preocupe, în anii ’80, acest domeniu? Am invocat deseori momentul Congresul Internațional de Științe Istorice din 1980, dar rădăcinile le găsesc în apariția neîncrederii în sociologia cantitativistă, care a ajuns ...

Discuție cu un sociolog al științei din România anilor ` 80, profesorul american  Vasile Pirău[1]

1.       Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?  Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi ...

DEZBATERE DE CARTE – Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023.

DEZBATERE DE CARTE Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023. Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane 31 octombrie 2024 Dezbatere România în crizăDownload

Detectarea egoismului propriu și a egoismului altora

Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău. Abraham Maslow Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar opusul său, altruismul, ca o virtute. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. În acord cu rezultatele cercetărilor moderne din ...

Nostalgia, o emoție dulce-amăruie

Nostalgia consolidează relațiile sociale. Tim Wildschut Ne este dor de cineva drag ce nu mai este printre noi, ne este dor de părinții care s-au stins, de prietenii care nu mai sunt, de iubita sau iubitul care ne-a părăsit, sau de anii tinereții, de un eveniment fericit din trecut. Psihologii numesc o ...

Interviu cu Tudorel-Constantin Rusu, autorul volumului „Ethos, Pathos și Logos. Resurse ale oratoriei clasice în discursul pastoral”

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este unul din cele opt centre de orientare în cariera de cercetător înființate la nivelul celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României și susținute prin programul PNRR. Acesta deservește Regiunea de ...