Romania Sociala logo
Menu

Interviu cu Alexandru Petre – “Respectarea drepturilor omului în sistemul penitenciar românesc. Bune practici în sistemele penitenciare la nivel internațional”

autor:   2 April 2024  

Buna ziua și felicitări pentru publicarea lucrării. Vă rugăm să ne spuneți care a fost motivația alegerii temei?

Motivația alegerii temei a venit din sfera preocupărilor profesionale. Îmi desfășor activitatea ca polițist de penitenciare și sunt preocupat nu doar de perspectiva asigurării pazei persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate ci și de respectarea drepturilor omului, îmbunătățirea tratamentului deținuților.  În mod clar nu putem să facem acest lucru fără a analiza bunele practici internaționale,  doar limitându-ne la situația noastră, fără a avea un reper transfrontalier.

Ce elemente de noutate aduce cartea dumneavoastră față de literatura existentă în domeniu?

Am vrut să văd dacă există o conexiune între calitatea serviciilor de care beneficiază deținuții, condițiile de detenție, modalitatea de acordare a serviciilor medicale, pe de o parte, și comportamentul acestora, pe de altă parte.

Folosindu-mă de experiența profesională și studiile în acest domeniu, am vrut să aduc un plus de cunoaștere și să îmbunătățesc lucrurile, mai ales că nu avem foarte multe cercetări în România pe domeniul acesta. Există cercetări internaționale, desigur, dar în România, cercetările mai în detaliu, venite din interiorul sistemului, sunt aproape inexistente.

În lucrarea mea, am discutat despre justiția procedurală, un subiect neabordat până în prezent, mai ales pe linia de penitenciare, cu referire la standardele privind protecția drepturilor omului și comportamentul deținuților. Am abordat reformele sistemului penitenciar, aspecte legate de problemele structurale, de aglomerare, și  de acordarea tratamentului medical deținuților, precum și pregătirea personalului. Impactul legii recursului compensatoriu a fost un alt subiect abordat. În final, un alt element de noutate, care cel puțin pe mine m-a afectat negativ,  a fost impactul pandemiei COVID-19  asupra sistemul penitenciar. 

Care au fost cele mai mari provocări întâmpinate în realizarea lucrării?

Cercetarea a debutat în perioada pre-pandemie, în Penitenciarul Slobozia, însă odată ce criza a izbucnit, accesul în alte unități sau în penitenciarele din străinătate a fost limitat.  Din această cauză a trebuit să-mi și reformulez atât ipotezele de cercetare cât și scopul cercetării mele.  

Pentru mine a fost relativ ușor să interacționez cu subiecții datorită specificului muncii, dar pentru cineva care este din afara sistemului, sau pentru cineva care nu lucrează în mod direct cu deținuții, este un demers destul de dificil. A trebuit să explic foarte clar scopul cercetării, să subliniez că nu va fi afectată ordinea și siguranța în penitenciar, că rezultatele cercetării vor fi anonimizate, scopul fiind îmbunătățirea condițiilor de detenție și a tratamentului și că nu va fi afectată imaginea penitenciarului.

Ce rezultate de cercetare v-au suprins cel mai mult?

Când am analizat legea recursului compensatoriu și rezultatele, am observat că, într-adevăr, aceasta a contribuit la reducerea gradului de supraaglomerare și am văzut că, din rândul celor care au fost puși în libertate, un număr destul de mic au recidivat.

 Definirea recidivei este dificilă și diferă de la țară la țară dar, din datele pe care le-am obținut, am remarcat un grad redus  de recidivă a celor care au fost puși în libertate în baza legii recursului compensatoriu. Dacă considerăm că a fost un moment de succes faptul că au fost puși în libertate, puțini dintre ei recidivând și  ne uităm la gradul de supraaglomerare actual, poate ar trebui să ne întrebăm dacă n-ar fi cazul să se adopte o nouă lege similară.

Chiar dacă condițiile din penitenciarele românești nu sunt ideale, avem un număr relativ redus de evenimente negative, iar deținuții au o bună colaborare cu personalul prin prisma perceperii tratamentului ca fiind unul corect.

Cui se adresează lucrarea dumneavoastră?

Lucrarea se adresează publicului larg, factorilor de decizie politică, personalului din penitenciare,  comunității academice,  ONG-urilor,  societății civile,  astfel încât să se poată îmbunătăți condițiile de detenție din penitenciarele românești și respectarea drepturilor omului. Prin analiza făcută asupra sistemul legislativ românesc în materie de penitenciare,  rezultatele lucrării ar putea fi folosite de cei implicați în procesul legislativ .

 Ce mesaj ați dori să adresați cititorilor interesați de această carte?

Lucrarea accentuează rolul esențial pe care respectarea drepturilor omului în penitenciare îl joacă, provocările cu care se confruntă sistemul penitenciar românesc în respectarea drepturilor omului  și analizează oportunitățile de reformă bazându-se pe bunele practici internaționale. Accentuez  rolul societății și al comunității în susținerea acestor reforme. De asemenea, utilizarea digitalizării și a inteligenței artificiale reprezintă un factor de sprijin în activitățile curente care deschide ușa unor posibilități infinite.

Aveti planuri de viitor privind tema abordată? Intenționați să continuați cercetarea subiectului?

Aș dori să continui demersul de cercetare care a fost influențat de pandemie,  să am o cercetare extinsă în mai multe penitenciare, inclusiv în străinătate. De asemenea, mi-aș dori să contribui la crearea unui proiect prin care să folosesc feedback-ul oferit de către deținuți pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor oferite de personal.

Vă mulțumim pentru timpul acordat!

Mai multe detalii privind cartea sunt disponibile la adresa:

Alexandru Petre – Respectarea drepturilor omului în sistemul penitenciar românesc. Bune practici în sistemele penitenciare la nivel internațional , Editura Universitară, București, 2024



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...