Buna ziua și felicitări pentru publicarea lucrării. Vă rugăm să ne spuneți care a fost motivația alegerii temei?
Motivația alegerii temei a venit din sfera preocupărilor profesionale. Îmi desfășor activitatea ca polițist de penitenciare și sunt preocupat nu doar de perspectiva asigurării pazei persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate ci și de respectarea drepturilor omului, îmbunătățirea tratamentului deținuților. În mod clar nu putem să facem acest lucru fără a analiza bunele practici internaționale, doar limitându-ne la situația noastră, fără a avea un reper transfrontalier.
Ce elemente de noutate aduce cartea dumneavoastră față de literatura existentă în domeniu?
Am vrut să văd dacă există o conexiune între calitatea serviciilor de care beneficiază deținuții, condițiile de detenție, modalitatea de acordare a serviciilor medicale, pe de o parte, și comportamentul acestora, pe de altă parte.
Folosindu-mă de experiența profesională și studiile în acest domeniu, am vrut să aduc un plus de cunoaștere și să îmbunătățesc lucrurile, mai ales că nu avem foarte multe cercetări în România pe domeniul acesta. Există cercetări internaționale, desigur, dar în România, cercetările mai în detaliu, venite din interiorul sistemului, sunt aproape inexistente.
În lucrarea mea, am discutat despre justiția procedurală, un subiect neabordat până în prezent, mai ales pe linia de penitenciare, cu referire la standardele privind protecția drepturilor omului și comportamentul deținuților. Am abordat reformele sistemului penitenciar, aspecte legate de problemele structurale, de aglomerare, și de acordarea tratamentului medical deținuților, precum și pregătirea personalului. Impactul legii recursului compensatoriu a fost un alt subiect abordat. În final, un alt element de noutate, care cel puțin pe mine m-a afectat negativ, a fost impactul pandemiei COVID-19 asupra sistemul penitenciar.
Care au fost cele mai mari provocări întâmpinate în realizarea lucrării?
Cercetarea a debutat în perioada pre-pandemie, în Penitenciarul Slobozia, însă odată ce criza a izbucnit, accesul în alte unități sau în penitenciarele din străinătate a fost limitat. Din această cauză a trebuit să-mi și reformulez atât ipotezele de cercetare cât și scopul cercetării mele.
Pentru mine a fost relativ ușor să interacționez cu subiecții datorită specificului muncii, dar pentru cineva care este din afara sistemului, sau pentru cineva care nu lucrează în mod direct cu deținuții, este un demers destul de dificil. A trebuit să explic foarte clar scopul cercetării, să subliniez că nu va fi afectată ordinea și siguranța în penitenciar, că rezultatele cercetării vor fi anonimizate, scopul fiind îmbunătățirea condițiilor de detenție și a tratamentului și că nu va fi afectată imaginea penitenciarului.
Ce rezultate de cercetare v-au suprins cel mai mult?
Când am analizat legea recursului compensatoriu și rezultatele, am observat că, într-adevăr, aceasta a contribuit la reducerea gradului de supraaglomerare și am văzut că, din rândul celor care au fost puși în libertate, un număr destul de mic au recidivat.
Definirea recidivei este dificilă și diferă de la țară la țară dar, din datele pe care le-am obținut, am remarcat un grad redus de recidivă a celor care au fost puși în libertate în baza legii recursului compensatoriu. Dacă considerăm că a fost un moment de succes faptul că au fost puși în libertate, puțini dintre ei recidivând și ne uităm la gradul de supraaglomerare actual, poate ar trebui să ne întrebăm dacă n-ar fi cazul să se adopte o nouă lege similară.
Chiar dacă condițiile din penitenciarele românești nu sunt ideale, avem un număr relativ redus de evenimente negative, iar deținuții au o bună colaborare cu personalul prin prisma perceperii tratamentului ca fiind unul corect.
Cui se adresează lucrarea dumneavoastră?
Lucrarea se adresează publicului larg, factorilor de decizie politică, personalului din penitenciare, comunității academice, ONG-urilor, societății civile, astfel încât să se poată îmbunătăți condițiile de detenție din penitenciarele românești și respectarea drepturilor omului. Prin analiza făcută asupra sistemul legislativ românesc în materie de penitenciare, rezultatele lucrării ar putea fi folosite de cei implicați în procesul legislativ .
Ce mesaj ați dori să adresați cititorilor interesați de această carte?
Lucrarea accentuează rolul esențial pe care respectarea drepturilor omului în penitenciare îl joacă, provocările cu care se confruntă sistemul penitenciar românesc în respectarea drepturilor omului și analizează oportunitățile de reformă bazându-se pe bunele practici internaționale. Accentuez rolul societății și al comunității în susținerea acestor reforme. De asemenea, utilizarea digitalizării și a inteligenței artificiale reprezintă un factor de sprijin în activitățile curente care deschide ușa unor posibilități infinite.
Aveti planuri de viitor privind tema abordată? Intenționați să continuați cercetarea subiectului?
Aș dori să continui demersul de cercetare care a fost influențat de pandemie, să am o cercetare extinsă în mai multe penitenciare, inclusiv în străinătate. De asemenea, mi-aș dori să contribui la crearea unui proiect prin care să folosesc feedback-ul oferit de către deținuți pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor oferite de personal.
Vă mulțumim pentru timpul acordat!
Mai multe detalii privind cartea sunt disponibile la adresa:
