Romania Sociala logo
Menu

Interviu cu Alexandru Petre – “Respectarea drepturilor omului în sistemul penitenciar românesc. Bune practici în sistemele penitenciare la nivel internațional”

autor:   2 April 2024  

Buna ziua și felicitări pentru publicarea lucrării. Vă rugăm să ne spuneți care a fost motivația alegerii temei?

Motivația alegerii temei a venit din sfera preocupărilor profesionale. Îmi desfășor activitatea ca polițist de penitenciare și sunt preocupat nu doar de perspectiva asigurării pazei persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate ci și de respectarea drepturilor omului, îmbunătățirea tratamentului deținuților.  În mod clar nu putem să facem acest lucru fără a analiza bunele practici internaționale,  doar limitându-ne la situația noastră, fără a avea un reper transfrontalier.

Ce elemente de noutate aduce cartea dumneavoastră față de literatura existentă în domeniu?

Am vrut să văd dacă există o conexiune între calitatea serviciilor de care beneficiază deținuții, condițiile de detenție, modalitatea de acordare a serviciilor medicale, pe de o parte, și comportamentul acestora, pe de altă parte.

Folosindu-mă de experiența profesională și studiile în acest domeniu, am vrut să aduc un plus de cunoaștere și să îmbunătățesc lucrurile, mai ales că nu avem foarte multe cercetări în România pe domeniul acesta. Există cercetări internaționale, desigur, dar în România, cercetările mai în detaliu, venite din interiorul sistemului, sunt aproape inexistente.

În lucrarea mea, am discutat despre justiția procedurală, un subiect neabordat până în prezent, mai ales pe linia de penitenciare, cu referire la standardele privind protecția drepturilor omului și comportamentul deținuților. Am abordat reformele sistemului penitenciar, aspecte legate de problemele structurale, de aglomerare, și  de acordarea tratamentului medical deținuților, precum și pregătirea personalului. Impactul legii recursului compensatoriu a fost un alt subiect abordat. În final, un alt element de noutate, care cel puțin pe mine m-a afectat negativ,  a fost impactul pandemiei COVID-19  asupra sistemul penitenciar. 

Care au fost cele mai mari provocări întâmpinate în realizarea lucrării?

Cercetarea a debutat în perioada pre-pandemie, în Penitenciarul Slobozia, însă odată ce criza a izbucnit, accesul în alte unități sau în penitenciarele din străinătate a fost limitat.  Din această cauză a trebuit să-mi și reformulez atât ipotezele de cercetare cât și scopul cercetării mele.  

Pentru mine a fost relativ ușor să interacționez cu subiecții datorită specificului muncii, dar pentru cineva care este din afara sistemului, sau pentru cineva care nu lucrează în mod direct cu deținuții, este un demers destul de dificil. A trebuit să explic foarte clar scopul cercetării, să subliniez că nu va fi afectată ordinea și siguranța în penitenciar, că rezultatele cercetării vor fi anonimizate, scopul fiind îmbunătățirea condițiilor de detenție și a tratamentului și că nu va fi afectată imaginea penitenciarului.

Ce rezultate de cercetare v-au suprins cel mai mult?

Când am analizat legea recursului compensatoriu și rezultatele, am observat că, într-adevăr, aceasta a contribuit la reducerea gradului de supraaglomerare și am văzut că, din rândul celor care au fost puși în libertate, un număr destul de mic au recidivat.

 Definirea recidivei este dificilă și diferă de la țară la țară dar, din datele pe care le-am obținut, am remarcat un grad redus  de recidivă a celor care au fost puși în libertate în baza legii recursului compensatoriu. Dacă considerăm că a fost un moment de succes faptul că au fost puși în libertate, puțini dintre ei recidivând și  ne uităm la gradul de supraaglomerare actual, poate ar trebui să ne întrebăm dacă n-ar fi cazul să se adopte o nouă lege similară.

Chiar dacă condițiile din penitenciarele românești nu sunt ideale, avem un număr relativ redus de evenimente negative, iar deținuții au o bună colaborare cu personalul prin prisma perceperii tratamentului ca fiind unul corect.

Cui se adresează lucrarea dumneavoastră?

Lucrarea se adresează publicului larg, factorilor de decizie politică, personalului din penitenciare,  comunității academice,  ONG-urilor,  societății civile,  astfel încât să se poată îmbunătăți condițiile de detenție din penitenciarele românești și respectarea drepturilor omului. Prin analiza făcută asupra sistemul legislativ românesc în materie de penitenciare,  rezultatele lucrării ar putea fi folosite de cei implicați în procesul legislativ .

 Ce mesaj ați dori să adresați cititorilor interesați de această carte?

Lucrarea accentuează rolul esențial pe care respectarea drepturilor omului în penitenciare îl joacă, provocările cu care se confruntă sistemul penitenciar românesc în respectarea drepturilor omului  și analizează oportunitățile de reformă bazându-se pe bunele practici internaționale. Accentuez  rolul societății și al comunității în susținerea acestor reforme. De asemenea, utilizarea digitalizării și a inteligenței artificiale reprezintă un factor de sprijin în activitățile curente care deschide ușa unor posibilități infinite.

Aveti planuri de viitor privind tema abordată? Intenționați să continuați cercetarea subiectului?

Aș dori să continui demersul de cercetare care a fost influențat de pandemie,  să am o cercetare extinsă în mai multe penitenciare, inclusiv în străinătate. De asemenea, mi-aș dori să contribui la crearea unui proiect prin care să folosesc feedback-ul oferit de către deținuți pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor oferite de personal.

Vă mulțumim pentru timpul acordat!

Mai multe detalii privind cartea sunt disponibile la adresa:

Alexandru Petre – Respectarea drepturilor omului în sistemul penitenciar românesc. Bune practici în sistemele penitenciare la nivel internațional , Editura Universitară, București, 2024



Facebook

Sociologia literaturii în anii `80. O discuție cu Mihai Dinu Gheorghiu.

1. În prefața la Economia bunurilor simbolice a lui Bourdieu pe care ați tradus-o și publicat-o în 1986 (la editura Meridiane)  erați deja preocupat de receptarea discursului sociologic în sfera culturii „artistice”. Era o atitudine generată de situația din cultura românească a epocii sau un ecou al scrierilor lui Bourdieu ...

Alegeri haotice : noiembrie 2024. Nevroze și anomalii colective

Între normalitate și patologie  Și dacă am încerca să brodăm o serie de lecturi posibile despre turul întâi din campania electorală/noiembrie 2024 ? Ne-am gândit la o lectură comunicațională, în care să interpelăm interacțiuni și iritante în comunicare, în contextul de campanie electorală.  Și începem cu contextul. El a fost taxat de analiști ...

O discuție cu profesor Zoltan Rostas: incursiune „optzecistă” în lumea sociologilor interbelici

1. Domnule profesor, astăzi sunteți recunoscut ca autor de succes a numeroase cărți de istorie orală. Cum a ajuns să vă preocupe, în anii ’80, acest domeniu? Am invocat deseori momentul Congresul Internațional de Științe Istorice din 1980, dar rădăcinile le găsesc în apariția neîncrederii în sociologia cantitativistă, care a ajuns ...

Discuție cu un sociolog al științei din România anilor ` 80, profesorul american  Vasile Pirău[1]

1.       Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?  Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi ...

DEZBATERE DE CARTE – Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023.

DEZBATERE DE CARTE Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023. Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane 31 octombrie 2024 Dezbatere România în crizăDownload

Detectarea egoismului propriu și a egoismului altora

Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău. Abraham Maslow Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar opusul său, altruismul, ca o virtute. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. În acord cu rezultatele cercetărilor moderne din ...

Nostalgia, o emoție dulce-amăruie

Nostalgia consolidează relațiile sociale. Tim Wildschut Ne este dor de cineva drag ce nu mai este printre noi, ne este dor de părinții care s-au stins, de prietenii care nu mai sunt, de iubita sau iubitul care ne-a părăsit, sau de anii tinereții, de un eveniment fericit din trecut. Psihologii numesc o ...

Interviu cu Tudorel-Constantin Rusu, autorul volumului „Ethos, Pathos și Logos. Resurse ale oratoriei clasice în discursul pastoral”

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este unul din cele opt centre de orientare în cariera de cercetător înființate la nivelul celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României și susținute prin programul PNRR. Acesta deservește Regiunea de ...