Ciprian Iftimoaei (2023). Sociologia elitelor. Abordări clasice și contemporane, Iași: Editura Institutul European
Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum?
Această carte este despre cei ce ne conduc, elita sau elitele conducătoare, care se află în vârful sistemului de putere sau al piramidei sociale și care, prin deciziile pe care le iau (bune sau rele) sau nu le iau, afectează viețile tuturor. Preocuparea pentru sociologia elitelor a apărut în perioada în care am lucrat în cadrul Guvernului României (2005-2007). Atunci eram interesat de realizarea unei teze de doctorat și, pasionat fiind de puterea politică și actorii săi, am decis să mă ocup de elitele politice. Cum pe tema elitelor parlamentare erau deja câteva lucrări apărute, interesul meu s-a orientat spre elitele guvernamentale (miniștrii din România după 1990). Cercetarea teoretică și empirică s-a derulat pe parcursul unui deceniu, în contextul elaborării tezei de doctorat cu tema rolului jucat de elitele politice în consolidarea democrației, continuată cu un program de studii postdoctorale centrat pe problematica raportului dintre elitele politice și buna guvernare.
Ce aduce nou cartea dumneavoastră față de literatura existentă în domeniu?
Sociologia elitelor își fundamentează demersul explicativ pornind de la premisa că în orice grup, organizație, comunitate, societate se remarcă o minoritate de indivizi care, având resurse de putere, bogăție, prestigiu, moștenite de la familie sau dobândite prin forțele proprii, asumă poziții de conducere formând o elită sau mai multe elite aflate în competiție pentru dominație și supunere. Cartea este organizată în 12 capitole pe parcursul cărora cititorii sunt familiarizați cu semnificația termenului de elită, cu obiectul de studiu al sociologiei elitelor, cu precursorii elitismului și marile școli de gândire elitară (elitismul clasic, elitismul radical, pluralismul elitar și elitismul democratic), cu abordările critice privind fenomenul elitar, cu tipologiile elitelor și metodele sociologice de cercetare a elitelor, cu cercetarea elitelor politice în Europa Centrală și de Est în contextul prăbușirii comunismului și tranziției la capitalism, cu contribuțiile sociologilor din România la cercetarea elitelor, cu problemele cu care se confruntă elitele politice în România postcomunistă.
Care au fost cele mai mari provocări întâmpinate în realizarea volumului?
Cele mai mari dificultăți au fost întâmpinate în realizarea cercetării empirice, în special atunci când am realizat interviurile cu miniștrii, câte cinci miniștri de la fiecare partid relevant (PSD, PDL, PNL, UDMR) pentru intervalul 2011-2012, pentru a surprinde mecanismele de recrutare, selecție și promovare în aceste funcții de demnitate publică, dincolo de prevederile cuprinse în documentele interne de partic (statute, regulamente de organizare și funcționare, doctrine etc.). Am mai avut probleme și cu crearea bazei de date pentru miniștri, deoarece accesul la informație nu este prea prietenos, datele existente sunt incomplete. Utilizând metode calitative (întrevederea și interviul, documentarea și analiza biografică) și metode cantitative (analiza statistică cu SPSS), am investigat canalele de acces la elitele guvernamentale, mecanismele de selecție și recrutare, configurațiile elitelor guvernamentale, reproducerea versus circulația elitelor guvernamentale.
Ce rezultate de cercetare v-au surprins cel mai mult?
Elitele guvernamentale în România după 1990 au avut configurații eterogene, care au condus la o stare mai degrabă de conflict politic, cu consecințe asupra funcționării economiei, bunăstarii sociale și a sistemului democratic. Criteriile profesionale au prevalat în selecţia elitelor guvernamentale din perioada tranziţiei democratice (1990-2000), apoi cele politice (funcțiile în cadrul partidului politic – selectoratul elitei politice, rezultatele obținute în alegeri, algoritmul politic al coalițiilor de guvernare) sunt cele care au contat. Educaţia şi profesiile membrilor elitelor guvernamentale postcomuniste au un impact important asupra calităţii guvernării democratice. Cu toate acestea, eficienţa miniştrilor în actul guvernamental nu depinde numai de educaţie şi formare profesională, ci şi de experienţa politică şi guvernamentală anterioară numirii în demnitatea publică, de susţinerea politică oferită, de complexitatea portofoliului ministerial, de problematica care se cere a fi rezolvată şi, nu în ultimul rând, de exigenţele media şi ale publicului raportate la priorităţile programului de guvernare. De la recrutare şi selecţie până la nominalizarea efectivă într-o funcţie de ministru este un drum lung, presărat cu proceduri, instituţii şi brokeri de putere care pot influenţa decisiv configuraţiile elitei guvernamentale, dar şi calitatea actului de guvernare.
Cui se adresează lucrarea dumneavoastră?
Cartea Sociologia elitelor se adresează înainte de toate specialiștilor în domeniul științelor sociale și politice (sociologi, politologi, istorici, filosofi), analiștilor, jurnaliștilor și comentatorilor politici, dar și publicului larg, cititorilor care dispun de cunoștințe de bază în domeniul sociologiei. Lucrarea este destul de densă și complexă, inclusă în colecția „Academica” a Editurii Institutul European din Iași, în seria dedicată Sociologiei. În altă ordine de idei, cartea mea se înscrie într-o serie de preocupări relativ recente în spațiul sociologiei și politologiei din România, dedicate rolului jucat de elitele politice în consolidarea democrației. Am dedicat un capitol special contribuțiilor sociologice românești la studiul elitelor grupate în trei perioade: concepția eminesciană despre pătura superpusă, sociologia interbelică a elitelor și contribuțiile din perioada postcomunistă.
Ce mesaj ați dori să adresați cititorilor interesați de această carte?
Cartea a beneficiat de o lansare organizată recent de Universitatea „Petre Andrei” din Iași, moderată de profesorul Sorin Bocancea, rectorul acestei universități, cu participarea profesorului de sociologie Adrian Netedu și a profesorului de politologie Daniel Șandru. La eveniment au fost prezenți studenți, jurnaliști locali de la ziarele, radiourile și televiziunile din Iași, public interesat de subiectul cărți. Intenționez să organizez o lansare la București, poate prin toamna acestui an, și, în funcție de solicitări, și în alte centre universitare sau localități. Anul 2024 este plin de evenimente politice, Vom avea toate tipurile de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare, prezidențiale. Prin urmare, noi vom alege elitele politice viitoare. De câte ori nu am auzit butada „avem conducătorii pe care îi meritămˮ sau „la așa cetățeni, așa clasă politicăˮ? Din această perspectivă, cartea Sociologia elitelor contribuie la clarificarea modului în care se formează și acționează elitele politice, la înțelegerea modului în care funcționează democrația și buna guvernare.
Care sunt principalele concluzii pe care doriți să le subliniați?
Avem nevoie de o altă clasă politică sau de primenirea elitelor actuale. Neîmplinirile, restanțele, discrepanțele României în raport cu fostele țări comuniste din Europa Centrală și de Est cu care a împărtășit același starting point în 1989 pot fi puse în mare măsură pe seama modului în care au guvernat elitele postcomuniste. Schimbarea condițiilor socioeconomice, a nivelului de trai sau a calității vieții celor mulți este mai lesne de implementat de „sus în jos” deoarece elitele politice dispun de un mecanism administrativ complex (administrația publică centrală și locală) de elaborare și implementare a politicilor publice. Masele reacționează îndeosebi prin nemulțumirea reflectată în sondajele de opinie, proteste, manifestări, revolte, prin scăderea participării la procesele electorale. În măsura în care tensiunile sociale sunt instrumentate de o contra-elită în ascensiune se produce schimbarea leadership-ului politic, circulația sau reproducerea elitelor. Evident, și elitele intelectuale trebuie să asume într-o măsură mai mare rolul de „autorități morale” în societate.
Vă mulțumim pentru timpul acordat! Volumul va fi disponibil la Editura Institutul European https://www.euroinst.ro/
