Emanuel Copilaș (coordonator) (2023) Formația Phoenix: muzică, politică, filosofie, Editura Universității de Vest, Timișoara
- Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum?
Cartea a apărut ca un fel de reacție, întârziată, la controversele generate în 2021 de către anumite lucruri pe care le-am afirmat în cadrul unui podcast despre subculturile de tineret din Timișoara și evoluția acestora, atât înainte cât și după 1989. Am sintetizat, cu ocazia acestui podcast, anumite idei pe care le-am avansat în lucrarea Generația anului 2000. Cultură și subculturi ale tineretului în România socialistă. Studiu de caz: Timișoara (Editura Tritonic, 2019). Formația Phoenix, reprezentativă pentru subculturile de tineret ale perioadei socialiste, nu a fost deloc una dizidentă, ci s-a încadrat într-o tendință culturală mai largă de convergență între cultura oficială de atunci, respectiv diferitele tendințe subculturale existente la nivelul tineretului. După ce a emigrat, în 1977, formația nu a reușit să reproducă în Occident nici măcar o fracțiune din succesul pe care l-a avut acasă. De ce? Răspunsurile sunt multiple, dar cu siguranță infrastructura asigurată de către Uniunea Tineretului Comunist și de către Asociația Studenților au avut un rol important în conturarea celebrității formației în România, în ciuda șicanelor, a cenzurii și a limitărilor de tot felul prin care autoritățile încercau să facă din muzica rock în general, atât de apreciată de către o anumită parte a tineretului, în special din mediul urban, o distracție inofensivă.
- Ce aduce nou cartea dumneavoastră față de literatura existentă în domeniu?
Volumul de față, un efort colectiv, încearcă să hașureze contextul social, cultural și politic al emergenței acestui brand cultural românesc, Phoenix. Textele sunt diverse și multifațetate. Perspectivele ideologice cuprinse în volum sunt, de asemenea, diverse. Cartea reprezintă cea mai complexă inițiativă de până acum în vederea cartografierii sociologice, filosofice, politologice, antropologice sau mediatice a fenomenului cultural care a fost și rămâne Phoenix-ul.
- Care au fost cele mai mari provocări întâmpinate în realizarea volumului?
Nu au existat provocări majore în ducerea la bun sfârșit a acestui demers. Colaboratorii au fost foarte interesați, entuziaști chiar, să contribuie la volum. Regret doar că nu au reușit să trimită materiale toți cei care și-au anunțat inițial intenția de a participa la proiect.
- Ce rezultate de cercetare v-au suprins cel mai mult?
Nu am avut mari surprize din acest punct de vedere. Prezenta cercetare a aprofundat și contextualizat doar mai bine rezultatele cercetărilor anterioare.
- Cui se adresează lucrarea dumneavoastră?
Așa cum am menționat deja, lucrarea este foarte plurală din punct de vedere științific, metodologic și ideologic. Aceasta se adresează specialiștilor, dar și tuturor celor interesați de muzica formației Phoenix.
- Ce mesaj ați dori să adresați cititorilor interesați de această carte?
Să înceapă să asculte Phoenix, dacă nu o fac deja. Și să înțeleagă nuanțele și complexitățile care vin la pachet în cazul unui astfel de brand cultural.
- Care sunt principalele concluzii rezultate în urma realizării cercetării științifice?
Am să preiau, aici, un fragment din răspunsul oferit la cea de-a doua întrebare: cartea reprezintă cea mai complexă inițiativă de până acum în vederea cartografierii sociologice, filosofice, politologice, antropologice sau mediatice a fenomenului cultural care a fost și rămâne Phoenix-ul.
Vă mulțumim pentru timpul acordat!
Mai multe detalii privind cartea sunt disponibile la adresa:
