Romania Sociala logo
Menu

Interviu cu Emanuel Copilaș – “Integrarea României în sfera de influență sovietică (1944-1947) perspective internaționale și locale”

autor:   22 February 2024  

  1. Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum?

Inițiativa volumului s-a conturat pornind de la un capitol de carte, publicat în cadrul volumului colectiv intitulat Panorama comunismului în România. Volumul, coordonat de către scriitoarea Liliana Corobca, a apărut la editura Polirom în 2020. Tratam acolo, pe lângă chestiunea subculturilor de tineret din România socialistă, problematica României postbelice (1944-1947), pornind de la perioada interbelică. Deoarece materialul rezultat a fost unul mult prea amplu pentru un simplu capitol de carte, am decis transformarea acestuia într-un volum de sine stătător. În Panorama comunismului în România a apărut o versiune prescurtată a acestui proiect inițial.

2. Ce aduce nou cartea dumneavoastră față de literatura existentă în domeniu?

Îmi place să cred că aduce, în primul rând, o perspectivă nouă. Una care nu este tributară nici provincialismului istoriografic vetust, dogmatizat în niște canoane naționaliste și pozitiviste ale căror resorturi normative îi depășesc puterea de comprehensiune, pe de o parte, nici politologiei liberal-conservatoare dominantă la ora actuală în România, pe de altă parte. Desigur, cititorul este, în ultimă instanță, cel mai îndrituit să se pronunțe în privința acestui aspect.

3. Care au fost cele mai mari provocări întâmpinate în realizarea volumului?

Accesul la bibliografie, în primul rând. Cartea a fost scrisă, cu intermitențe, timp de cinci ani (2019-2023). Așa cum ne amintim, accesul la biblioteci a fost restricționat în perioada pandemiei. Apoi, accesul la arhive a fost și continuă să fie limitat datorită unor inadvertențe birocratice, cuplate cu lipsa de voință politică de a mișca lucrurile într-o direcție corespunzătoare. Din fericire, majoritatea documentelor relevante pentru perioada postbelică au fost deja publicate. În plus, foarte mulți colegi și rude m-au ajutat prin semnalarea, respectiv punerea la dispoziție a unor titluri pe care nu reușisem să le procur sau de a căror existență nici nu știam.

  1. Ce rezultate de cercetare v-au suprins cel mai mult?

Cel mai mult m-au surprins persistența unor stereotipii și a unor reflexe ideologice adânc înrădăcinate, atât în ceea ce privește istoria, cât și istoriografia perioadei postbelice. Mă refer, în primul rând, la Partidul Național Țărănesc, dar și la Partidul Național Liberal, aripa Brătianu. Pe cele ale Partidului Comunist Român le cunoșteam deja, într-o anumită măsură. Pe celelalte, mai puțin.

  1. Cui se adresează lucrarea dumneavoastră?

Lucrarea se adresează preponderent unui public format din specialiști: istorici și politologi. Îmi place să cred însă că a fost scrisă într-un mod relativ accesibil, fiind deci utilă și publicului larg interesat de istoria recentă, respectiv de istoria relațiilor internaționale ale României.

  1. Ce mesaj ați dori să adresați cititorilor interesați de această carte?

Să nu se lase convinși de opinii și perspective înrădăcinate, gata „rumegate” științific și ideologic deopotrivă. Și, de ce nu, să nu se lase convinși nici de ideile și de concluziile pe care le vehiculez în această carte. Să cerceteze sistematic, mai departe, pe cont propriu, sau nu, aceste lucruri – toate lucrurile de care sunt interesați, de fapt.

  1. Care sunt principalele concluzii rezultate în urma realizării cercetării științifice?

Cred că răspunsul de la a patra întrebare este potrivit și pentru aceasta: persistența unor stereotipii și a unor reflexe ideologice adânc înrădăcinate, atât în ceea ce privește istoria, cât și istoriografia perioadei postbelice.

Vă mulțumim pentru timpul acordat!

Mai multe detalii privind cartea sunt disponibile la adresa: edituracorint.ro



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...