- Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum?
Inițiativa volumului s-a conturat pornind de la un capitol de carte, publicat în cadrul volumului colectiv intitulat Panorama comunismului în România. Volumul, coordonat de către scriitoarea Liliana Corobca, a apărut la editura Polirom în 2020. Tratam acolo, pe lângă chestiunea subculturilor de tineret din România socialistă, problematica României postbelice (1944-1947), pornind de la perioada interbelică. Deoarece materialul rezultat a fost unul mult prea amplu pentru un simplu capitol de carte, am decis transformarea acestuia într-un volum de sine stătător. În Panorama comunismului în România a apărut o versiune prescurtată a acestui proiect inițial.
2. Ce aduce nou cartea dumneavoastră față de literatura existentă în domeniu?
Îmi place să cred că aduce, în primul rând, o perspectivă nouă. Una care nu este tributară nici provincialismului istoriografic vetust, dogmatizat în niște canoane naționaliste și pozitiviste ale căror resorturi normative îi depășesc puterea de comprehensiune, pe de o parte, nici politologiei liberal-conservatoare dominantă la ora actuală în România, pe de altă parte. Desigur, cititorul este, în ultimă instanță, cel mai îndrituit să se pronunțe în privința acestui aspect.
3. Care au fost cele mai mari provocări întâmpinate în realizarea volumului?
Accesul la bibliografie, în primul rând. Cartea a fost scrisă, cu intermitențe, timp de cinci ani (2019-2023). Așa cum ne amintim, accesul la biblioteci a fost restricționat în perioada pandemiei. Apoi, accesul la arhive a fost și continuă să fie limitat datorită unor inadvertențe birocratice, cuplate cu lipsa de voință politică de a mișca lucrurile într-o direcție corespunzătoare. Din fericire, majoritatea documentelor relevante pentru perioada postbelică au fost deja publicate. În plus, foarte mulți colegi și rude m-au ajutat prin semnalarea, respectiv punerea la dispoziție a unor titluri pe care nu reușisem să le procur sau de a căror existență nici nu știam.
- Ce rezultate de cercetare v-au suprins cel mai mult?
Cel mai mult m-au surprins persistența unor stereotipii și a unor reflexe ideologice adânc înrădăcinate, atât în ceea ce privește istoria, cât și istoriografia perioadei postbelice. Mă refer, în primul rând, la Partidul Național Țărănesc, dar și la Partidul Național Liberal, aripa Brătianu. Pe cele ale Partidului Comunist Român le cunoșteam deja, într-o anumită măsură. Pe celelalte, mai puțin.
- Cui se adresează lucrarea dumneavoastră?
Lucrarea se adresează preponderent unui public format din specialiști: istorici și politologi. Îmi place să cred însă că a fost scrisă într-un mod relativ accesibil, fiind deci utilă și publicului larg interesat de istoria recentă, respectiv de istoria relațiilor internaționale ale României.
- Ce mesaj ați dori să adresați cititorilor interesați de această carte?
Să nu se lase convinși de opinii și perspective înrădăcinate, gata „rumegate” științific și ideologic deopotrivă. Și, de ce nu, să nu se lase convinși nici de ideile și de concluziile pe care le vehiculez în această carte. Să cerceteze sistematic, mai departe, pe cont propriu, sau nu, aceste lucruri – toate lucrurile de care sunt interesați, de fapt.
- Care sunt principalele concluzii rezultate în urma realizării cercetării științifice?
Cred că răspunsul de la a patra întrebare este potrivit și pentru aceasta: persistența unor stereotipii și a unor reflexe ideologice adânc înrădăcinate, atât în ceea ce privește istoria, cât și istoriografia perioadei postbelice.
Vă mulțumim pentru timpul acordat!
Mai multe detalii privind cartea sunt disponibile la adresa: edituracorint.ro
