Romania Sociala logo
Menu

Interviu cu Flavius Mihalache – Mediul rural între 1990 și 2020. Transformări și decalaje

autor:   28 December 2020  

Flavius Mihalache, cercetător științific III în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții (Academia Română), doctor în sociologie din 2013 și expert în cercetarea mediului rural din România publică în anul 2020 cu volumul „Mediul Rural între 1990 şi 2020 Transformări şi Decalaje”.

Cartea reprezintă una dintre cele mai elocvente lucrări pe tema mediului rural românesc. Prin analiza nuanțată a evoluției vieții satului pe parcursul ultimilor 30 de ani, autorul pictează un tablou atotcuprinzător care surprinde eterogenitatea contextelor regăsite în tranziția post-comunistă a mediului rural.

Încă de la primul volum autorul reușete să cuprindă o vastă înțelegere rezultată din ani de studiu dedicați satului românesc și a dificultăților cu care acesta s-a confruntat în parcursul său contemporan. Cartea include atât situațiile ideale cât și pe cele nefericite, creând astfel o speranță în privința comunităților aflate într-un stadiu intermediar, despre care aflăm că pot varia considerabil în reușite, viitorul lor fiind încă indecis.

Interviu cu SC III Flavius Mihalache, autorul volumului:

  • În primul rând, vă felicit pentru apariția volumului! Ce anume v-a motivat să abordaţi această temă?
  • Carte este, întru-un fel, continuare tezei de doctorat pe care am susținut-o cu ceva ani înurmă la Universitatea din București, sintetizând preocupările mele din ultimii ani dinzona sociologiei rurale.După 1990, procesele de transformare a ruralului au condus, înainte de toate, cătrecreșterea diferențierii, către eterogenizarea a ceea ce numim lumea satului. În momentulde față, ruralul nu poate fi înțeles pe baza unui model general, ci trebuie privit ca o sumăde contexte socio-demografice și economice distincte. Cartea încearcă să ofere operspectivă specifică asupra acestui proces de transformare prin diferențiere a ruralului,prin sublinierea nevoii de articulare a unei perspective care analizează diferențierealumii rurale.
Flavius Mihalache
  • Care sunt principalele trei piedici de care s-a lovit dezvoltarea mediului rural dinRomânia ultimilor 30 de ani?
  • Dacă ne referim la dezvoltare ca la un rezultat al demersurilor factorilor din zonaadministrativă, cred că principalele obstacole au ținut de precaritatea resurselor publicedestinate susținerii modernizării ruralului (prin aceasta înțeleg, în special, dezvoltareainfrastructurii edilitare la sate și susținerea diversificării economiei rurale), dedirecționare discutabilă a sumelor disponibile prin diverse programe publice, fapt care adus fie către asumarea unor investiții neoportune, fie către concentrarea formelor desusținere în anumite zone și localități, precum și de lipsa unei viziuni clare adecidenților de la nivel central legată de direcția în care lumea satului trebuie să seîndrepte.
  • Cum va arăta mediul rural din România în viitor dintr-un punct de vedere optimist?
  • Este destul de dificil de estimat cum ar putea să arate lumea satului într-o astfel de perspectivă. Spun aceasta pentru că un scenariu optimist implică ideea unor evoluții majore, semnificative. Ori, din evoluțiile de după 1990 ale zonelor rurale am observat că schimbările se produc treptat, dificil și cu oscilații importante.
  • Cum va arăta mediul rural din România dintr-o perspectivă realistă?
  • Pe termen mediu, este de așteptat ca procesul de dezvoltare diferențiată a ruralului să continue și chiar să se amplifice. Astfel, unele localități, în special cele situate în zonele de dezvoltare ale orașelor mari, vor evolua și mai intens în direcția urbanizării. Aceste comune sunt cele care în momentul de față se dezvoltă ca zone rezidențiale atractive atât pentru populația urbană, cât și pentru locuitorii altor tipuri de localități rurale. Comunele în cauză au reușit să atragă, în ultimii ani, investiții importante în facilități economice, fapt care le-a permis să își poată susține proiectele de dezvoltare locală și prin intermediul propriilor resurse. De cealaltă parte, vorbim despre comunele mici și slab dezvoltate, captive economic în zona activităților agricole, îmbătrânite și complet dependente față de alocările publice. Este de așteptat ca majoritatea acestor localități să intre în viitor într-un și mai accentuat declin demografic și economic. Între aceste două categorii, pot fi identificate mai multe forme intermediare de localități rurale, despre care este dificil de estimat ce fel de traiectorie vor urma. Aceste comune, cele care constituie categoria dominantă în România actuală, nu se pot dezvolta decât prina sigurarea unui cadru adecvat de acces la sursele publice de finanțare a proiectelor de modernizare, fie că vorbim despre cele asigurate programe naționale, fie că ne referim la finanțările alocate de prin mecanismele UE.
  • Vă mulțumesc pentru răspunsurile acordate și vă doresc inspirație pentru următoarele publicații!



Pentru cei interesați, volumul este disponibil la adresa: https://bibliotecadesociologie.ro







Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...