Romania Sociala logo
Menu

Mai are socialismul un viitor?

autor:   14 January 2021  

Mulți au considerat că 1989 a fost anul înmormântării ideii de socialism.

Statele din sistemul sovietic au renunțat zgomotos la socialism și au optat pentru capitalism. În occident, neoliberalismul a devenit dominant, inhibând asumarea deschisă a socialismului chiar și în statele europene nordice unde socialismul avea o tradiție consolidată. Socialismul suedez era cu totul diferit de cel sovietic: o economie deschisă, democrație, cu rol important al statului în distribuirea echitabilă a bunăstării.

Viziunea occidentală axată pe neoliberalism s-a împiedicat însă de succesul Chinei. China e o societate socialistă care s-a schimbat spectaculos. Gândirea occidentală obsedată de viziunea neoliberală nu e pregătită să înțeleagă noua experiență chineză. Nici eu nu înțeleg prea bine „miracolul chinez”.

De ce s-a prăbușit socialismul sovietic? Cred că acest eșec s-a datorat în primul rând opțiunii pentru două strategii.

Prima, obsesia problemei proprietății. Socialismul sovietic a avut ca obiectiv central înlocuirea completă a proprietății private asupra mijloacelor de producție cu proprietatea de stat. Și, odată cu aceasta, administrarea politică a economiei cu instrumentul birocrației de stat care a înlocuit aproape complet piața. La început, programul a reușit să asigure o creștere economică spectaculoasă. Dar doar voința politică, cu subiectivismul și birocrație ei, dincolo de un punct, economia a intrat într-o criză cronică.

A doua, înțelegerea democrației. S-a crezut că  „rolul conducător al partidului” este o formă a democrației. Populația nu a considerat că partidul comunist exprimă voința sa. Partidul comunist, de fapt conducerea lui, a fost perceput de la început nu ca o instituție democrată, ci un instrument al dictaturii. În mod real, programul comunist a fost acceptat de populație nu cu entuziasm, ci de frică și resemnare.  Nu trebuie să ignorăm nici contribuția foarte activă a occidentului la coagularea stării de spirit anticomunist al populației.

În Rusia, la început, în haosul social economic al unei societăți înapoiate, dezorganizată și de război, un proces democratic de schimbare ar fi fost imposibil. Cu siguranță Partidul comunist sovietic s-a bucurat la început de un larg suport popular. Victoria sovietică în cel de al doilea război mondial a crescut și mai mult, în ciuda dificultăților, suportul popular pentru programul comunist. În noile țărisocialiste, partidele comuniste au fost percepute de populații ca instrumente sovietice de impunere a modelului sovietic. În aceste țări s-a produs de la început o ruptură între programul comunist și populație. 

Este disputa capitalism/socialism definitiv închisă ? A murit definitiv ideea de socialism ? În forma ei sovietică, cu siguranță. China a reușit însă să lanseze cu succes o nouă viziune a socialismului. O diversificare a proprietății, cu introducerea pieței, și, cât se pare, un larg suport popular. Problema partidului unic nu s-a tranșat încă. Viitorul va duce cu siguranță schimbări spectaculoase și aici. Și situația Vietnamului, în care forțele comuniste au obținut o victorie militară jenantă, este un alt caz care ar trebui analizat cu atenție. 

Capitalismul se confruntă și el cu o problemă structurală: economia capitalistă devine tot mai mult mondializată, cu o adaptare dificilă la cadrele social-politice naționale. Se poate prevede o creștere a tensiunii între economia care se vrea tot mai reglată de logica mondială și cerințele comunității locale/ naționale, exprimate în politica statului.  Statului social exprimă interesele societății, limitând logica capitalului. Putem vorbi de un conflict potențial, sau cel puțin o tensiune, între economia orientată spre profitul individual și ”societate”. Capitalismul acceptă rolul social al statului mai mult de nevoie. El presează pentru un stat social minimal. Economia promovează interesele capitalului, statul este presat să promoveze interesele colectivității. Este probabil o accentuare a tensiunii între economie și stat/ societate. O creștere continuă a economiei asigură într-o oarecare măsură un echilibru între economie și social. Dar dacă economia încetinește sau, datorită tehnologiei, se eliberează forța de muncă ? Două soluții diferite pot exista în această ultimă situație: fie scăderea numărului orelor de muncă, dar menținerea nivelului salarial și al ocupării, fie creșterea polarizării sociale, ocupare redusă bine plătită și, complementar, un nivel ridicat al neocupării, susținută social la un nivel minim de supraviețuire.

Socialismul, altul decât cel sovietic, poate oferi o soluție durabilă la tensiunea structurală actuală între capital și societate.  Soluția neoliberală a unei economii integral privată și mondializată și-a atins limitele. Dincolo de ele ea devine distructivă. O structură de proprietate diversificată va accentua orientarea prosocială a economiei. Va rezulta un nou echilibru tripartit: interesul capitalului, interesul muncii și interesul societății.  Funcțiile sociale ale statului se vor consolida: o centrare nu numai pe segmentul social vulnerabil, ci pe susținerea globală a vieții sociale în ansamblul ei.

Ce va fi socialismul în noul context ? O prioritate a interesului social global, pe baza unui nou echilibru între toate sferele vieții, între economie și societate. Instrumentele acestui nou echilibru vor fi însă diferite de cele ale trecutului.



Facebook

Sociologia literaturii în anii `80. O discuție cu Mihai Dinu Gheorghiu.

1. În prefața la Economia bunurilor simbolice a lui Bourdieu pe care ați tradus-o și publicat-o în 1986 (la editura Meridiane)  erați deja preocupat de receptarea discursului sociologic în sfera culturii „artistice”. Era o atitudine generată de situația din cultura românească a epocii sau un ecou al scrierilor lui Bourdieu ...

Alegeri haotice : noiembrie 2024. Nevroze și anomalii colective

Între normalitate și patologie  Și dacă am încerca să brodăm o serie de lecturi posibile despre turul întâi din campania electorală/noiembrie 2024 ? Ne-am gândit la o lectură comunicațională, în care să interpelăm interacțiuni și iritante în comunicare, în contextul de campanie electorală.  Și începem cu contextul. El a fost taxat de analiști ...

O discuție cu profesor Zoltan Rostas: incursiune „optzecistă” în lumea sociologilor interbelici

1. Domnule profesor, astăzi sunteți recunoscut ca autor de succes a numeroase cărți de istorie orală. Cum a ajuns să vă preocupe, în anii ’80, acest domeniu? Am invocat deseori momentul Congresul Internațional de Științe Istorice din 1980, dar rădăcinile le găsesc în apariția neîncrederii în sociologia cantitativistă, care a ajuns ...

Discuție cu un sociolog al științei din România anilor ` 80, profesorul american  Vasile Pirău[1]

1.       Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?  Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi ...

DEZBATERE DE CARTE – Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023.

DEZBATERE DE CARTE Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023. Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane 31 octombrie 2024 Dezbatere România în crizăDownload

Detectarea egoismului propriu și a egoismului altora

Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău. Abraham Maslow Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar opusul său, altruismul, ca o virtute. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. În acord cu rezultatele cercetărilor moderne din ...

Nostalgia, o emoție dulce-amăruie

Nostalgia consolidează relațiile sociale. Tim Wildschut Ne este dor de cineva drag ce nu mai este printre noi, ne este dor de părinții care s-au stins, de prietenii care nu mai sunt, de iubita sau iubitul care ne-a părăsit, sau de anii tinereții, de un eveniment fericit din trecut. Psihologii numesc o ...

Interviu cu Tudorel-Constantin Rusu, autorul volumului „Ethos, Pathos și Logos. Resurse ale oratoriei clasice în discursul pastoral”

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este unul din cele opt centre de orientare în cariera de cercetător înființate la nivelul celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României și susținute prin programul PNRR. Acesta deservește Regiunea de ...