Romania Sociala logo
Menu

Manager sau director?

autor:   5 May 2020  

Cătălin Zamfir

Managerul, în mintea mea, este eroul capitalismului. El este specialist să transforme bani mai puţini, în bani mai mulţi. Asta e profesiunea lui şi el conduce întreprinderile pro-profit. Nu este important pentru manager ce produce întreprinderea pe care o organizează, ci să producă bani. De aceea managerul este un generalist, el nu este specialist într-un domeniu anume. El poate fi managerul unei întreprinderi care produce maşini, dar are un inginer care organizează procesul tehnic de producţie.

De câţiva ani în România este o întreagă modă. Marea majoritate a instituţiilor, am impresia că prin lege, toate, nu mai au directori (tehnici), ci manageri. Multe spitale sunt conduse nu de un medic, ci de un „manager” care nu este doctor.         

Se pare că această viziune a generat multe probleme. Este cazul multor spitale conduse de manageri. Academia a aplicat şi ea, dar doar formal, această regulă. Institutele de cercetarea academică nu mai au directori, ci manageri. Dar noii manageri sunt tot cercetători, aleşi pentru prestigiul lor în cercetare şi, de fapt, continuă să facă cercetare deşi ca manageri nu mai au normă ştiinţifică.

 Problema este generată de confuzia privitoare la profilurile instituţiilor. Instituţiile sunt de două tipuri: pro-profit şi non-profit

În economie sunt întreprinderi pro-profit. O întreprindere bună este cea care produce profit. Dacă nu sau mai grav sunt în pierdere, vor da faliment, chiar dacă produsul lor este bun.

Există însă instituţii care nu sunt create pentru a produce profit, ci pentru a produce ceva specific, necesar pentru comunitate: să producă sănătate, să producă educaţie, să producă cunoaştere sau artă. Și acestea, normal, utilizează bani, dar scopul lor nu e să producă mai mulţi bani, ci să realizeze obiectivele specifice pentru care au fost create, cheltuind banii primiţi. Spre deosebire de întreprinderile pro-profit, ele nu produc bani, ci îi cheltuiesc.  

Să luăm ca exemplu instituţiile de cercetare ştiinţifică. Sunt unele instituţii de cercetare pro-profit. Managerul primeşte un capital şi se întreabă: în ce domeniu eu pot pune capitalul la lucru, adică la producerea de mai mulţi bani. Află că este un spaţiu gol: cercetarea ştiinţifică. Produsul ştiinţific „se vinde” bine. Bun. Fac un institut de cercetare ştiinţifică. Angajează un cercetător şi… Pentru manager performanţa acestui institut nu este că descoperă ceva nou, ci că produce bani.

Dar sunt şi institute de cercetare ştiinţifică a căror misiune nu este să producă bani, ci cunoaştere. Pentru un asemenea institut, managerul nu are o competenţă adecvată. El nu ştie ce direcţii de cercetare sunt cerute nu de „piaţă”, ci de „creşterea cunoaşterii”. El nu are competenţa de a evalua valoarea ştiinţifică a rezultatelor. E clar că sunt lucruri diferite: una este organizarea unui institut pentru a produce bani şi alta pentru a produce cunoaştere. Un bun director trebuie să aibă şi o competenţă managerială, dar nu pentru a vinde produsele pe piaţă şi produce profit, ci să cheltuiască eficient banii acordaţi.

La sfârşitul anului, o întreprindere bună pro-profit va avea mai mulţi bani decât la început. O instituţie bună non-profit la sfârşitul anului nu va mai avea niciun ban, demonstrând că a cheltuit eficient toţi banii acordaţi la începutul anului.

Pentru institutele non-profit sunt necesari deci directori, buni specialişti. Poate că aici nici nu e nevoie de un manager. Managerul poate fi cel mult adjunct al directorului sau contabil şef. Aici funcţia managerială este mult mai simplu: să utilizeze cheltuirea banilor cât mai eficient, aşa cum i se cere directorul institutului.

E o problemă că directorii instituţiilor non-profit sunt conduse de manageri? Da, consecinţele pot fi foarte grave. În primul rând, el nu va avea competenţa necesară unui asemenea institut. În plus, pentru că nu e necesară competenţa tehnică, poate fi ales oricine, care este etichetat „manager”. Şi dacă competenţa nu e necesară, de ce să nu-l numesc pe vărul meu? A, e exagerare!  Azi apare în mass-media un scandal: un chelner a fost numit, evident ca manager, directorul unui spital.



Facebook

1 iunie: cât de bolnavi suntem de COVID-19 și ce șanse avem în următoarele săptămâni?

Cei mai mulți specialiștii s-au reținut să formuleze în spațiul public ipoteze asupra dinamicii COVID-19. Efectul: spațiul public este dominat de confuzie; unde suntem și ce se va întâmpla în viitorul imediat ? Acum câteva zile a circulat o formulare îngrijorătoare: „criza medicală va mai dura încă aproximativ 6 luni, până la descoperirea unui ...

O societate fără vârstnici?! Un răspuns în cifre

Conform statisticilor, România ar fi țara cu cele mai multe familii de tip patriarhal, adică case în care locuiesc trei generații. De asemenea, în procent de 16,8% din tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani și  5.7% din segmentul 25 - 29 de ani nu ocupă un loc de muncă. Potrivit ...

Sprijin pentru persoanele vulnerabile in contextul epidemiei COVID-19

Ministerul Muncii a dat pulicitatii anuntul privind selectarea asistentilor sociali pentru derularea proiectului "Sprijin pentru persoanele vulnerabile in contextul epidemiei COVID-19". Proiectul va fi derulat la nivel national de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, in parteneriat cu ASSOC. Obiectivul general al proiectului este creșterea calității vieții și combaterea situațiilor de risc și ...

Raport social al ICCV – Pandemia COVID19 din perspectivă demografică

Un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române a realizat un raport social în care surprind din perspectivă demografică efectele pandemiei de coronavirus (Covid-19) asupra populaţiei. Raportul ICCV include analize şi propuneri de politici sociale, unele imediate, altele pe termen mediu şi lung. Autori: ...

Pandemia: să fim foarte îngrijorați pentru următoarele săptămâni?

Îngrijorările noastre sunt accentuate și de deficitul de cunoștințe. Dar dacă privim la statistica existentă vom avea o imagine mai clară. Poate vom fi mai liniștiți, dar vom avea și mari surprize. * Câți dintre noi ne vom îmbolnăvi până în final ? M-am speriat când mai mulți experți ne-au prezentat un calcul, ...

Revista Sociologie Românească nr. 2/2019

Vă semnalăm publicarea Revistei Sociologie Românească, vol. 17 Nr. 2 (2019). Din cuprinsul acesteia: Studii Politici sociale postmoderne în România: Între nevoie și schimbările așteptate ale sistemului de furnizare a bunăstării, Bogdan Voicu, pp. 9-36. Planificarea și evaluarea politicilor publice în domeniul asistenței sociale, Daniel Arpinte, pp. 37-59. Evoluția sistemului de protecție a copilului ...

Dilema Cataramă. Protestatar sau infractor?

În timpul crizei sanitare din primăvara 2020,  în România au apărut mai multe întrebări de ordin moral. Problema cu personalul medical trimis în rândul întîi, fără armele necesare (măști, mănuși, ventilatoare). Problema cu «morți acceptabile» (bătrînii și bolnavii). Problema cu trierea celor care au avut acces la reanimare. Problema cu ...

Sunt partidele politice pregătite să prezinte proiecte de dezvoltare social-economică a României?

România a intrat de mult într-o Criză, nu numai economică, dar și socială și politică. Pandemia Covid-19 a accentuat criza. Problema actuală a României nu este doar de a face față unui nou virus, ci de schimbări profunde economice și sociale. Ieșirea din criză se completează cu proiectarea dezvoltării social-economice ...