Romania Sociala logo
Menu

Manager sau director?

autor:   5 May 2020  

Managerul, în mintea mea, este eroul capitalismului. El este specialist să transforme bani mai puţini, în bani mai mulţi. Asta e profesiunea lui şi el conduce întreprinderile pro-profit. Nu este important pentru manager ce produce întreprinderea pe care o organizează, ci să producă bani. De aceea managerul este un generalist, el nu este specialist într-un domeniu anume. El poate fi managerul unei întreprinderi care produce maşini, dar are un inginer care organizează procesul tehnic de producţie.

De câţiva ani în România este o întreagă modă. Marea majoritate a instituţiilor, am impresia că prin lege, toate, nu mai au directori (tehnici), ci manageri. Multe spitale sunt conduse nu de un medic, ci de un „manager” care nu este doctor.         

Se pare că această viziune a generat multe probleme. Este cazul multor spitale conduse de manageri. Academia a aplicat şi ea, dar doar formal, această regulă. Institutele de cercetarea academică nu mai au directori, ci manageri. Dar noii manageri sunt tot cercetători, aleşi pentru prestigiul lor în cercetare şi, de fapt, continuă să facă cercetare deşi ca manageri nu mai au normă ştiinţifică.

 Problema este generată de confuzia privitoare la profilurile instituţiilor. Instituţiile sunt de două tipuri: pro-profit şi non-profit

În economie sunt întreprinderi pro-profit. O întreprindere bună este cea care produce profit. Dacă nu sau mai grav sunt în pierdere, vor da faliment, chiar dacă produsul lor este bun.

Există însă instituţii care nu sunt create pentru a produce profit, ci pentru a produce ceva specific, necesar pentru comunitate: să producă sănătate, să producă educaţie, să producă cunoaştere sau artă. Și acestea, normal, utilizează bani, dar scopul lor nu e să producă mai mulţi bani, ci să realizeze obiectivele specifice pentru care au fost create, cheltuind banii primiţi. Spre deosebire de întreprinderile pro-profit, ele nu produc bani, ci îi cheltuiesc.  

Să luăm ca exemplu instituţiile de cercetare ştiinţifică. Sunt unele instituţii de cercetare pro-profit. Managerul primeşte un capital şi se întreabă: în ce domeniu eu pot pune capitalul la lucru, adică la producerea de mai mulţi bani. Află că este un spaţiu gol: cercetarea ştiinţifică. Produsul ştiinţific „se vinde” bine. Bun. Fac un institut de cercetare ştiinţifică. Angajează un cercetător şi… Pentru manager performanţa acestui institut nu este că descoperă ceva nou, ci că produce bani.

Dar sunt şi institute de cercetare ştiinţifică a căror misiune nu este să producă bani, ci cunoaştere. Pentru un asemenea institut, managerul nu are o competenţă adecvată. El nu ştie ce direcţii de cercetare sunt cerute nu de „piaţă”, ci de „creşterea cunoaşterii”. El nu are competenţa de a evalua valoarea ştiinţifică a rezultatelor. E clar că sunt lucruri diferite: una este organizarea unui institut pentru a produce bani şi alta pentru a produce cunoaştere. Un bun director trebuie să aibă şi o competenţă managerială, dar nu pentru a vinde produsele pe piaţă şi produce profit, ci să cheltuiască eficient banii acordaţi.

La sfârşitul anului, o întreprindere bună pro-profit va avea mai mulţi bani decât la început. O instituţie bună non-profit la sfârşitul anului nu va mai avea niciun ban, demonstrând că a cheltuit eficient toţi banii acordaţi la începutul anului.

Pentru institutele non-profit sunt necesari deci directori, buni specialişti. Poate că aici nici nu e nevoie de un manager. Managerul poate fi cel mult adjunct al directorului sau contabil şef. Aici funcţia managerială este mult mai simplu: să utilizeze cheltuirea banilor cât mai eficient, aşa cum i se cere directorul institutului.

E o problemă că directorii instituţiilor non-profit sunt conduse de manageri? Da, consecinţele pot fi foarte grave. În primul rând, el nu va avea competenţa necesară unui asemenea institut. În plus, pentru că nu e necesară competenţa tehnică, poate fi ales oricine, care este etichetat „manager”. Şi dacă competenţa nu e necesară, de ce să nu-l numesc pe vărul meu? A, e exagerare!  Azi apare în mass-media un scandal: un chelner a fost numit, evident ca manager, directorul unui spital.



Facebook

Florin Georgescu, Capitalism și capitaliști fără capital în România

O carte nouă care se va dovedi a fi una fundamentală pentru gândirea românească. Paradigma tradițională a unei economii de piață liberă, deși cu imperfecțiunile ei, este înlocuită cu o nouă paradigmă a economiei societății românești actuale, ”capitalism fără capital”, cu implicațiile ei pentru înțelegerea întregii societăți. Dragi sociologi, nu este o carte ...

Cum ne vede Occidentul

Este surprinzător că nu putem găsi prea multe analize globale ale României în această perioadă de tranziție. Încă de la începutul anilor 90 am încercat să avertizez asupra riscurilor unei tranziții prost construite, dar adesea m-am simțit singur. Dar cum percep specialiștii occidentali tranziția în țările noastre ? Mărturisesc, am avut ...

Neoliberalism și șocul civilizațiilor

Fukuyama și Huntington Doi autori și două cărți majore au marcat percepția generației noastre despre noua ordine mondială. Este vorba de Francis Fukuyama : The End of History and the last Man (1992) și de Samuel Huntington : The Clash of Civilisations and the Remaking of World Order. 1996.  Fukuyama anunța universalizarea pieții libere ...

O evoluție sintetică a căutării ”ADEVĂRULUI” Ne-am eliberat de paradigma ”Agamiță Dandanache”?

Ieri am fost șocat, nu numai eu, de ceea ce mulți au etichetat ca ”bâlciul” de la Parlament.  În minte mi-a venit o istorie a eforturilor omenirii de a ajunge la adevăr. Prima fază. În antichitate, grecii au inventat logica, regulile gândirii corecte. Ei au crezut că logica este instrumentul de ...

Lansare de carte. Elena Olariu și o nouă înțelegere a spațiului privat în secolul al XIX-lea

Onorată comunitate academică, dragi colegi și dragi cititori,   vă anunțăm că au apărut două cărți semnate de istoricul de artă Elena Olariu, lucrări care sunt dedicate civilizației românești: ”Boieri și aristocrați români în secolul al XIX-lea” (studiu de mentalitate și moravuri în spațiu privat), respectiv ”Stil de viață aristocratic românesc ...

Migrație, integrare, dezintegrare

Cum sociologia este analiza stării nației dar și a timpului prezent, am dori să ne oprim puțin asupra problemelor legate de migrație. De ce migrația? Pentru că problema națională, ecologia și  migrația fac parte din cele trei mari evenimente care agită astăzi planeta. România se confruntă și ea cu aceste ...

În cercetarea sociologică, o fotografie valorează cât o mie de statistici

Imaginea foametei din Sudanul de Sud: vulturul pândind un copil care s-a prăbușit în drum spre Centrul de hrănire ONU (Fotografie realizată de jurnalistul sud-african Kevin Carter, publicată în The New York Times, pentru care a primit Premiul Pulizer în 1993) În urmă cu aproape 50 de ani, jurnalista și scriitoarea ...

Impactul creșterii prețului la energie electrică, gaze, apă asupra bugetului familiilor

Traiul decent poate fi descris ca situația în care o familie își poate permite o alimentație echilibrată și sănătoasă, îmbrăcăminte și încălțăminte noi din magazine de specialitate, de a dispune de o locuință care oferă adăpost și siguranță, locuința să fie mobilată și echipată cu aparate electrocasnice în stare bună ...