Romania Sociala logo
Menu

Manager sau director?

autor:   5 May 2020  

Cătălin Zamfir

Managerul, în mintea mea, este eroul capitalismului. El este specialist să transforme bani mai puţini, în bani mai mulţi. Asta e profesiunea lui şi el conduce întreprinderile pro-profit. Nu este important pentru manager ce produce întreprinderea pe care o organizează, ci să producă bani. De aceea managerul este un generalist, el nu este specialist într-un domeniu anume. El poate fi managerul unei întreprinderi care produce maşini, dar are un inginer care organizează procesul tehnic de producţie.

De câţiva ani în România este o întreagă modă. Marea majoritate a instituţiilor, am impresia că prin lege, toate, nu mai au directori (tehnici), ci manageri. Multe spitale sunt conduse nu de un medic, ci de un „manager” care nu este doctor.         

Se pare că această viziune a generat multe probleme. Este cazul multor spitale conduse de manageri. Academia a aplicat şi ea, dar doar formal, această regulă. Institutele de cercetarea academică nu mai au directori, ci manageri. Dar noii manageri sunt tot cercetători, aleşi pentru prestigiul lor în cercetare şi, de fapt, continuă să facă cercetare deşi ca manageri nu mai au normă ştiinţifică.

 Problema este generată de confuzia privitoare la profilurile instituţiilor. Instituţiile sunt de două tipuri: pro-profit şi non-profit

În economie sunt întreprinderi pro-profit. O întreprindere bună este cea care produce profit. Dacă nu sau mai grav sunt în pierdere, vor da faliment, chiar dacă produsul lor este bun.

Există însă instituţii care nu sunt create pentru a produce profit, ci pentru a produce ceva specific, necesar pentru comunitate: să producă sănătate, să producă educaţie, să producă cunoaştere sau artă. Și acestea, normal, utilizează bani, dar scopul lor nu e să producă mai mulţi bani, ci să realizeze obiectivele specifice pentru care au fost create, cheltuind banii primiţi. Spre deosebire de întreprinderile pro-profit, ele nu produc bani, ci îi cheltuiesc.  

Să luăm ca exemplu instituţiile de cercetare ştiinţifică. Sunt unele instituţii de cercetare pro-profit. Managerul primeşte un capital şi se întreabă: în ce domeniu eu pot pune capitalul la lucru, adică la producerea de mai mulţi bani. Află că este un spaţiu gol: cercetarea ştiinţifică. Produsul ştiinţific „se vinde” bine. Bun. Fac un institut de cercetare ştiinţifică. Angajează un cercetător şi… Pentru manager performanţa acestui institut nu este că descoperă ceva nou, ci că produce bani.

Dar sunt şi institute de cercetare ştiinţifică a căror misiune nu este să producă bani, ci cunoaştere. Pentru un asemenea institut, managerul nu are o competenţă adecvată. El nu ştie ce direcţii de cercetare sunt cerute nu de „piaţă”, ci de „creşterea cunoaşterii”. El nu are competenţa de a evalua valoarea ştiinţifică a rezultatelor. E clar că sunt lucruri diferite: una este organizarea unui institut pentru a produce bani şi alta pentru a produce cunoaştere. Un bun director trebuie să aibă şi o competenţă managerială, dar nu pentru a vinde produsele pe piaţă şi produce profit, ci să cheltuiască eficient banii acordaţi.

La sfârşitul anului, o întreprindere bună pro-profit va avea mai mulţi bani decât la început. O instituţie bună non-profit la sfârşitul anului nu va mai avea niciun ban, demonstrând că a cheltuit eficient toţi banii acordaţi la începutul anului.

Pentru institutele non-profit sunt necesari deci directori, buni specialişti. Poate că aici nici nu e nevoie de un manager. Managerul poate fi cel mult adjunct al directorului sau contabil şef. Aici funcţia managerială este mult mai simplu: să utilizeze cheltuirea banilor cât mai eficient, aşa cum i se cere directorul institutului.

E o problemă că directorii instituţiilor non-profit sunt conduse de manageri? Da, consecinţele pot fi foarte grave. În primul rând, el nu va avea competenţa necesară unui asemenea institut. În plus, pentru că nu e necesară competenţa tehnică, poate fi ales oricine, care este etichetat „manager”. Şi dacă competenţa nu e necesară, de ce să nu-l numesc pe vărul meu? A, e exagerare!  Azi apare în mass-media un scandal: un chelner a fost numit, evident ca manager, directorul unui spital.



Facebook

Chiar vrem o societate a cunoașterii?

Am fost impresionat când, nu demult, Președintele țarii a declarat că România este o societate a cunoașterii. Foarte frumos. Ce spune cea mai importantă personalitate politică nu este o simplă „vorbă” care „zboară” fără niciun efect. ”Vorba” Președintelui României poate avea trei semnificații. 1. O estimare, în cunoștință de cauză, ...

Apariție editorială: Sebastian Fitzek (2020) Sacrul și puterea politică – abordări psihociale ale imaginarului colectiv

Semnalăm apariția în luna septembrie 2020 a volumului Sacrul și puterea politică – abordări psihociale ale imaginarului colectiv în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria. Referenții științific sunt: Prof. Univ. Dr. Nicolae Frigioiu și Prof. Univ. Dr. Constantin Schifirneț. După o scurtă introducere în lumea imaginarului colectiv, cele 11 ...

Un ”experiment editorial”: 23 Gânditori în autoprezentări subiective (Marin Diaconu, coord.)

Coordonatorul acestei culegeri, Marin Diaconu, este la al doilea „experiment editorial”  ” 23 Gânditori în autoprezentări subiective” ( Ed. Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2020). Primul volum cumulează biografiile a „17 gânditori în autoprezentări subiective”(Editura Aius, 2008). Cei care au răspuns pozitiv invitației lui în acest nou proiect, ...

Apariție editorială: Hatos, Adrian. (2020). Resursele culturale și consumul cultural în județul Bihor. Analiza situației la sfârșitul anului 2019.

Hatos, Adrian (2020) Resursele culturale și consumul cultural în județul Bihor. Analiza situației la sfărșitul anului 2019, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, ISBN 978-606-37-0721-6, 109 pagini, Profesor Universitar Doctor Abilitat în cadrul Departamentului de Sociologie-Asistență Socială, Facultatea de Științe Socio-Umane, Universitatea din Oradea și director al Școlii Doctorale de Sociologie, Universitatea din ...

Apariție editorială: Oana Lup, Elena Cristina Mitrea „Învățământul universitar din România în contextul pandemiei COVID-19: experiențele studenților”

Semnalăm apariția raportului de cercetare „Învățământul universitar din România în contextul pandemiei COVID-19: experiențele studenților”, realizat de Oana Lup și Elena Cristina Mitrea, Editura Institutului de Cercetare Făgăraș (2020). Autoarele sunt cadre didactice în cadrul Facultății de Științe Socio-Umane a Universității Lucian Blaga, Sibiu. Raportul surprinde reacțiile studenților vis-a-vis de trecerea ...

Datoria guvernamentală şi deficitele de cont curent au scăpat de sub control

Conform celei mai recente prognoze publicate de Fondul Monetar Internaţional (FMI), datoria publică a României va înregistra în 2024 un nivel de 62,2% din produsul intern brut (PIB). Cu alte cuvinte, experţii FMI ne avertizează că, foarte probabil, nivelul de îndatorare al statului român va depăşi în acel an pragul ...

Educație: un nou raport privind echitatea în educația școlară în Europa

Rețeaua Eurydice a Comisiei Europene a publicat un raport privind echitatea în educația școlară în Europa. Contribuția sistemelor de educație echitabile la dezvoltarea de societăți europene mai echitabile și mai favorabile incluziunii este una majoră. Raportul analizează 42 de sisteme de educație europene din 37 de țări europene și identifică politicile și structurile ...

In memoriam Ion Glodeanu (1941-2020)

Aduceri aminte... Fiecare generație marchează veacul printr-un duh al ei și prin oamenii lor de vrednică pomenire. Ion Glodeanu este între aceștia. Absolvent al Facultății de Sociologie, unde i-a avut profesori pe H H Stahl, co-fondator cu Dimitrie Gusti a Școlii Sociologice de la București, pe Gheorghe Focşa, fost student ...