Romania Sociala logo
Menu

Manager sau director?

autor:   5 May 2020  

Managerul, în mintea mea, este eroul capitalismului. El este specialist să transforme bani mai puţini, în bani mai mulţi. Asta e profesiunea lui şi el conduce întreprinderile pro-profit. Nu este important pentru manager ce produce întreprinderea pe care o organizează, ci să producă bani. De aceea managerul este un generalist, el nu este specialist într-un domeniu anume. El poate fi managerul unei întreprinderi care produce maşini, dar are un inginer care organizează procesul tehnic de producţie.

De câţiva ani în România este o întreagă modă. Marea majoritate a instituţiilor, am impresia că prin lege, toate, nu mai au directori (tehnici), ci manageri. Multe spitale sunt conduse nu de un medic, ci de un „manager” care nu este doctor.         

Se pare că această viziune a generat multe probleme. Este cazul multor spitale conduse de manageri. Academia a aplicat şi ea, dar doar formal, această regulă. Institutele de cercetarea academică nu mai au directori, ci manageri. Dar noii manageri sunt tot cercetători, aleşi pentru prestigiul lor în cercetare şi, de fapt, continuă să facă cercetare deşi ca manageri nu mai au normă ştiinţifică.

 Problema este generată de confuzia privitoare la profilurile instituţiilor. Instituţiile sunt de două tipuri: pro-profit şi non-profit

În economie sunt întreprinderi pro-profit. O întreprindere bună este cea care produce profit. Dacă nu sau mai grav sunt în pierdere, vor da faliment, chiar dacă produsul lor este bun.

Există însă instituţii care nu sunt create pentru a produce profit, ci pentru a produce ceva specific, necesar pentru comunitate: să producă sănătate, să producă educaţie, să producă cunoaştere sau artă. Și acestea, normal, utilizează bani, dar scopul lor nu e să producă mai mulţi bani, ci să realizeze obiectivele specifice pentru care au fost create, cheltuind banii primiţi. Spre deosebire de întreprinderile pro-profit, ele nu produc bani, ci îi cheltuiesc.  

Să luăm ca exemplu instituţiile de cercetare ştiinţifică. Sunt unele instituţii de cercetare pro-profit. Managerul primeşte un capital şi se întreabă: în ce domeniu eu pot pune capitalul la lucru, adică la producerea de mai mulţi bani. Află că este un spaţiu gol: cercetarea ştiinţifică. Produsul ştiinţific „se vinde” bine. Bun. Fac un institut de cercetare ştiinţifică. Angajează un cercetător şi… Pentru manager performanţa acestui institut nu este că descoperă ceva nou, ci că produce bani.

Dar sunt şi institute de cercetare ştiinţifică a căror misiune nu este să producă bani, ci cunoaştere. Pentru un asemenea institut, managerul nu are o competenţă adecvată. El nu ştie ce direcţii de cercetare sunt cerute nu de „piaţă”, ci de „creşterea cunoaşterii”. El nu are competenţa de a evalua valoarea ştiinţifică a rezultatelor. E clar că sunt lucruri diferite: una este organizarea unui institut pentru a produce bani şi alta pentru a produce cunoaştere. Un bun director trebuie să aibă şi o competenţă managerială, dar nu pentru a vinde produsele pe piaţă şi produce profit, ci să cheltuiască eficient banii acordaţi.

La sfârşitul anului, o întreprindere bună pro-profit va avea mai mulţi bani decât la început. O instituţie bună non-profit la sfârşitul anului nu va mai avea niciun ban, demonstrând că a cheltuit eficient toţi banii acordaţi la începutul anului.

Pentru institutele non-profit sunt necesari deci directori, buni specialişti. Poate că aici nici nu e nevoie de un manager. Managerul poate fi cel mult adjunct al directorului sau contabil şef. Aici funcţia managerială este mult mai simplu: să utilizeze cheltuirea banilor cât mai eficient, aşa cum i se cere directorul institutului.

E o problemă că directorii instituţiilor non-profit sunt conduse de manageri? Da, consecinţele pot fi foarte grave. În primul rând, el nu va avea competenţa necesară unui asemenea institut. În plus, pentru că nu e necesară competenţa tehnică, poate fi ales oricine, care este etichetat „manager”. Şi dacă competenţa nu e necesară, de ce să nu-l numesc pe vărul meu? A, e exagerare!  Azi apare în mass-media un scandal: un chelner a fost numit, evident ca manager, directorul unui spital.



Facebook

O nouă apariție editorială la Springer: Sebastian Fitzek analizează rolul blockchainului în sistemele europene de sănătate

La Editura Springer a apărut volumul Blockchain as an Audit Layer in EU Healthcare. Trust, Governance, and Evidence Artifacts aligned with the GDPR, EHDS, and NIS2, semnat de Sebastian Fitzek, cercetător în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române. Lucrarea abordează una dintre provocările majore generate de digitalizarea ...

Simpozionul Național „Violența ca fenomen social și intervenția asistenței sociale” – Ediția a II-a

Simpozionul național „Violența ca fenomen social și intervenția asistenței sociale”, desfășurat la Centrul Universitar Pitești în data de 14.05.2026, a reunit specialiști din domeniile asistenței sociale, teologiei, psihologiei, sociologiei, dreptului și administrației publice pentru a analiza fenomenul violenței dintr-o perspectivă interdisciplinară și pentru a identifica soluții concrete de prevenție și ...

Cum va fi viitorul? Problema timpului în sociologie

Problema timpului în științe. Unele științe nu au problema timpului global. Este cazul științelor „universaliste”, precum fizica sau chimia. În aceste științe se înregistrează o indiferență temporală atunci când faptele pe care încearcă să le explice sunt trecute, prezente sau viitoare. Temporalul nu are paradigme diferite. Temporalitatea e acceptată doar ...

MASTERCLASS INTERNAȚIONAL „Empatie și Voluntariat – Valori creștine fundamentale în asistența socială”

În cadrul programului de mobilitate ERASMUS+, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București – Secția de Teologie Asistență Socială a organizat în data de 07.05.2026 masterclass-ul internațional intitulat „Empatie și Voluntariat–Valori creștine fundamentale în asistența socială”, desfășurat în Amfiteatrul „I.G. Coman” al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din ...

Cercetarea și justiția în dialog: ICCV a găzduit Dezbaterea privind repararea prejudiciilor victimelor infracțiunilor și reutilizarea socială a bunurilor confiscate

București, 27 iulie 2026 – Cum poate statul să răspundă mai eficient nevoilor victimelor infracțiunilor? În ce măsură recuperarea produsului infracțiunii și reutilizarea socială a bunurilor confiscate pot contribui la consolidarea justiției sociale? Aceste întrebări au constituit punctul de plecare al Dezbaterii „Repararea prejudiciului produs victimelor prin infracțiuni săvârșite cu ...

Violență și fundamentalism în societatea contemporană – reflecții interdisciplinare în cadrul unei dezbateri internaționale organizate de Academia Română

La data de 4 mai 2026, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române a găzduit dezbaterea internațională „Violență și fundamentalism în societatea contemporană”, eveniment care a reunit, într-un cadru interdisciplinar, cercetători și cadre universitare din România, Franța, Spania și Statele Unite ale Americii. Structurată pe o succesiune ...

DRUMUL DE LA CEL MAI MARE ZID CĂTRE O MASĂ MAI LUNGĂ

Autori: Daniel Nițoi[1], Zun Chu Eain[2] [1] Cercetător Științific III, Institutul de Cercetare a Calității Vieții - Academia Română, București, România, email: daniel.nitoi@iccv.ro, ORCID ID 0009-0007-1306-7932. [2] Specialist în drept internațional, Director Adjunct, Ministerul Dezvoltării Digitale și Comunicațiilor, Republica Uniunea Myanmar, e-mail: 108993chu@gmail.com Ultimii ani sunt presărați de evenimente pe care umanitatea nu ...

Bridging Research & Education Systems: International Dialogue and Best Practices

Conferința internațională „Bridging Research & Education Systems: International Dialogue and Best Practices”, desfășurată pe 28 aprilie 2026 în sala de conferințe a Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) din cadrul Academiei Române, a reunit specialiști, cercetători și reprezentanți ai mediului academic din mai multe țări. Evenimentul a avut ca ...