Romania Sociala logo
Menu

O anomalie: ora de vară în lunile martie, septembrie şi mai ales în octombrie

autor:   16 October 2019   

Ioan Mărginean

Abordez tema aşa numitei „Oră de vară”, mult discutată în ultima perioadă, în legătură cu începerea anului şcolar, când elevii din ciclul primar trebuie să fie în clasă la ora 8 dimineaţa, dar de fapt este ora 7, aşa că trebuie să se scoale mult mai devreme şi să plece la şcoală. Aşa cum se cunoaşte, darea înainte a orei (3 noaptea devine ora 4) are loc în ultima zi de duminică din luna martie când ziua abia a ajuns să fie egală cu noaptea (echinocţiu de primăvară). Această schimbare durează câte 7 luni pe an, şi doar la sfârşitul lunii octombrie se revine la cursul normal, când durata mai mare a zilei comparativ cu noaptea a trecut de mult. S-a dovedit şi pentru România, situată la mijlocul emisferei nordice, că prin schimbarea regimului orar întreaga populaţie este afectată şi cu atât mai mult elevii mici şi părinţii lor.

Introducerea acestui sistem s-a justificat (impropriu, aş zice, cel pentru o parte din perioada vizată) prin realizarea economiei la consumul de energie, prin beneficierea de lumina solară. Prin urmare, dacă se doreşte menţinerea în continuare a schemei de decalare a ceasului cu o oră, atunci  trebuie să se refere strict la perioada în care ziua este mai lungă decât noaptea, iar acest fapt se petrece de la sfârşitul lunii aprilie şi până spre sfârşitul lunii septembrie, dar consider că perioada de aplicare nu ar trebui să treacă dincolo de ziua începerii anului şcolar.

Ceea ce susţin este renunţarea totală la schimbarea orei, iar magazinele, atelierele, întreprinderile, instituţiile, care doresc, îşi pot ele însele organiza programul de lucru, astfel că vara să înceapă activităţile mai devreme. Oricum, o bună parte din populaţie are în vedere condiţiile naturale.

Discutând despre şcoală şi elevi, aduc în atenţie şi alte două probleme majore cu care se confruntă învăţământul din România (temă abordată pe larg într-un capitol dedicat învăţământului din cadrul lucrării apărută recent „Enciclopedia calităţii vieţii în România, coord. Ioan Mărginean şi Iuliana Precupeţu, Editura Academiei Române, 2019”). Primul aspect este în legătură cu organizarea instruirii şcolare pe două schimburi, situaţie care se regăseşte aproape peste tot în ţară, ceea ce impune construcţia de şcoli şi de săli de clasă în urgenţă maximă, pentru a înlătura neajunsul respectiv. A doua problemă, mai dificil de realizat, dar şi ea necesar a fi tratată, se referă la deplasările pe distanţe mari, cu alocarea de timp pe măsură, a copiilor care locuiesc în sate şi cătune fără şcoală. Soluţia imediată constă în asigurarea transportului de acasă la şcoală şi înapoi în toate cazurile. După cum s-ar putea adopta începerea activităţii în şcoli la o oră mai târzie.



Facebook

Apariții editoriale: Filip Alexandrescu – Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană

După cartea de autor „The Midas Touch: Theoretical Essays in Environmental Sociology”[1] (2016), Filip Alexandrescu revine cu a doua carte de autor intitulată „Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană”[2] (2020). Apărută în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria, volumul aduce o perspectivă nouă ...

O nenorocire nu vine niciodată singură

În condiţiile în care presa autohtonă şi străină popularizează în mod obsesiv şi semidoct doar efectele nocive ale actualei pandemii, liderii politici, liderii de opinie şi ziariştii din ţara noastră par să nu conştientizeze două riscuri „colaterale” care vor afecta în mod dramatic viitorul României. În primul rând, nivelul datoriei guvernamentale ...

Invitație la dezbatere

Stimați colegi, Se pregătește publicarea Vol. X al Istoriei României dedicat perioadei de după al doilea Război Mondial, coordonat de Prof. Vasile Pușcaș. Volumul este dedicat perioadei socialiste și perioadei „tranziției”. Am fost solicitat să elaborez capitolele dedicate proceselor sociale din această perioadă. Capitolele utilizează contribuțiile mai multor colegi din ICCV.   Cu acceptul domnului Vasile ...

Stânga și gândirea critică

Nu abordăm aici social democrația din țările nordice, ca stat protectionist reper. Nu abordăm nici statutul PSD, Partidului Social Democrat din Romania, asociat de opoziție cu ciuma roșie, printr-o tactică de discreditare politică radicală. Ne întrebăm care sunt noile idei de stânga? Ce forme ia gândirea critică a intelectualului din ...

Interviu cu câștigătorul premiului Academiei Române „Henry H. Stahl” în sociologie 2019

Interviu cu Adrian Majuru, căștigătorul premiului Academiei Române, „Henri H. Stahl” în sociologie, pentru cartea „Francisc Iosif Rainer. Biografia unui proiect de viață (1874-1944), 2018, Editura Oscar Print. SS: Bună dimineața și felicitări pentru premiu! Ce înseamnă acest premiu pentru cariera dvs.? A.M.: Înseamnă obligația de a construi pozitiv și mai ales ...

Romii: între ONG-uri și Uniunea Europeană

Ieri a explodat o problemă gravă: șeful unui important clan mafiot a fost asasinat. Îngrijorarea vine din reacția predictibilă: se anunță un adevărat război între grupurile mafiote. Mafioți din diaspora declară că se vor întoarce în România pentru a participa la războiul dintre clanuri. Cele mai multe clanuri sunt ale ...

Explozia reacțiilor complotiste în 2020

Care sunt cele mai răspândite teorii ale complotului ? O anchetă de opinie efectuată de IFOP, pentru Fundația Jean-Jaurès și Conspiracy Watch, în primăvara 2020 și editată de l'Observatoire du conspirationnisme et des théories du complot (site fondat în 2007 de Rudy Reichstadt), a revelat că 26% dintre francezi cred despre ...

Cuvinte noi Ce ne spun ele despre epocă?

Noi și vocabularul Limba este un organism viu care se reinventează în contact cu realitatea ; ea semnifică și interpretează lumea în care trăim. Este fascinant să descoperim într-un dicționar, cum fiecare cuvînt își are propria sa poveste; fiecare cuvânt are o istorie și o arheologie cu straturi suprapuse de sensuri. ...