Romania Sociala logo
Menu

O anomalie: ora de vară în lunile martie, septembrie şi mai ales în octombrie

autor:   16 October 2019  

Abordez tema aşa numitei „Oră de vară”, mult discutată în ultima perioadă, în legătură cu începerea anului şcolar, când elevii din ciclul primar trebuie să fie în clasă la ora 8 dimineaţa, dar de fapt este ora 7, aşa că trebuie să se scoale mult mai devreme şi să plece la şcoală. Aşa cum se cunoaşte, darea înainte a orei (3 noaptea devine ora 4) are loc în ultima zi de duminică din luna martie când ziua abia a ajuns să fie egală cu noaptea (echinocţiu de primăvară). Această schimbare durează câte 7 luni pe an, şi doar la sfârşitul lunii octombrie se revine la cursul normal, când durata mai mare a zilei comparativ cu noaptea a trecut de mult. S-a dovedit şi pentru România, situată la mijlocul emisferei nordice, că prin schimbarea regimului orar întreaga populaţie este afectată şi cu atât mai mult elevii mici şi părinţii lor.

Introducerea acestui sistem s-a justificat (impropriu, aş zice, cel pentru o parte din perioada vizată) prin realizarea economiei la consumul de energie, prin beneficierea de lumina solară. Prin urmare, dacă se doreşte menţinerea în continuare a schemei de decalare a ceasului cu o oră, atunci  trebuie să se refere strict la perioada în care ziua este mai lungă decât noaptea, iar acest fapt se petrece de la sfârşitul lunii aprilie şi până spre sfârşitul lunii septembrie, dar consider că perioada de aplicare nu ar trebui să treacă dincolo de ziua începerii anului şcolar.

Ceea ce susţin este renunţarea totală la schimbarea orei, iar magazinele, atelierele, întreprinderile, instituţiile, care doresc, îşi pot ele însele organiza programul de lucru, astfel că vara să înceapă activităţile mai devreme. Oricum, o bună parte din populaţie are în vedere condiţiile naturale.

Discutând despre şcoală şi elevi, aduc în atenţie şi alte două probleme majore cu care se confruntă învăţământul din România (temă abordată pe larg într-un capitol dedicat învăţământului din cadrul lucrării apărută recent „Enciclopedia calităţii vieţii în România, coord. Ioan Mărginean şi Iuliana Precupeţu, Editura Academiei Române, 2019”). Primul aspect este în legătură cu organizarea instruirii şcolare pe două schimburi, situaţie care se regăseşte aproape peste tot în ţară, ceea ce impune construcţia de şcoli şi de săli de clasă în urgenţă maximă, pentru a înlătura neajunsul respectiv. A doua problemă, mai dificil de realizat, dar şi ea necesar a fi tratată, se referă la deplasările pe distanţe mari, cu alocarea de timp pe măsură, a copiilor care locuiesc în sate şi cătune fără şcoală. Soluţia imediată constă în asigurarea transportului de acasă la şcoală şi înapoi în toate cazurile. După cum s-ar putea adopta începerea activităţii în şcoli la o oră mai târzie.



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...