Romania Sociala logo
Menu

O anomalie: ora de vară în lunile martie, septembrie şi mai ales în octombrie

autor:   16 October 2019   

Ioan Mărginean

Abordez tema aşa numitei „Oră de vară”, mult discutată în ultima perioadă, în legătură cu începerea anului şcolar, când elevii din ciclul primar trebuie să fie în clasă la ora 8 dimineaţa, dar de fapt este ora 7, aşa că trebuie să se scoale mult mai devreme şi să plece la şcoală. Aşa cum se cunoaşte, darea înainte a orei (3 noaptea devine ora 4) are loc în ultima zi de duminică din luna martie când ziua abia a ajuns să fie egală cu noaptea (echinocţiu de primăvară). Această schimbare durează câte 7 luni pe an, şi doar la sfârşitul lunii octombrie se revine la cursul normal, când durata mai mare a zilei comparativ cu noaptea a trecut de mult. S-a dovedit şi pentru România, situată la mijlocul emisferei nordice, că prin schimbarea regimului orar întreaga populaţie este afectată şi cu atât mai mult elevii mici şi părinţii lor.

Introducerea acestui sistem s-a justificat (impropriu, aş zice, cel pentru o parte din perioada vizată) prin realizarea economiei la consumul de energie, prin beneficierea de lumina solară. Prin urmare, dacă se doreşte menţinerea în continuare a schemei de decalare a ceasului cu o oră, atunci  trebuie să se refere strict la perioada în care ziua este mai lungă decât noaptea, iar acest fapt se petrece de la sfârşitul lunii aprilie şi până spre sfârşitul lunii septembrie, dar consider că perioada de aplicare nu ar trebui să treacă dincolo de ziua începerii anului şcolar.

Ceea ce susţin este renunţarea totală la schimbarea orei, iar magazinele, atelierele, întreprinderile, instituţiile, care doresc, îşi pot ele însele organiza programul de lucru, astfel că vara să înceapă activităţile mai devreme. Oricum, o bună parte din populaţie are în vedere condiţiile naturale.

Discutând despre şcoală şi elevi, aduc în atenţie şi alte două probleme majore cu care se confruntă învăţământul din România (temă abordată pe larg într-un capitol dedicat învăţământului din cadrul lucrării apărută recent „Enciclopedia calităţii vieţii în România, coord. Ioan Mărginean şi Iuliana Precupeţu, Editura Academiei Române, 2019”). Primul aspect este în legătură cu organizarea instruirii şcolare pe două schimburi, situaţie care se regăseşte aproape peste tot în ţară, ceea ce impune construcţia de şcoli şi de săli de clasă în urgenţă maximă, pentru a înlătura neajunsul respectiv. A doua problemă, mai dificil de realizat, dar şi ea necesar a fi tratată, se referă la deplasările pe distanţe mari, cu alocarea de timp pe măsură, a copiilor care locuiesc în sate şi cătune fără şcoală. Soluţia imediată constă în asigurarea transportului de acasă la şcoală şi înapoi în toate cazurile. După cum s-ar putea adopta începerea activităţii în şcoli la o oră mai târzie.



Facebook

România nu mai este oaia neagră a Europei

În mod surprinzător, România s-a dovedit a fi una din cele mai dinamice ţări din UE 27 în ceea ce priveşte creşterea economică din ultimele două decenii. De ce în mod surprinzător? Pentru că la începutul actualului mileniu România ocupa ultimul loc într-un clasament al ţărilor din UE 27 alcătuit ...

A murit Marx în colapsul Uniunii Sovietice?

Timp de aproape un secol lumea a fost dominată de un conflict între două mari grupuri de țări, Occidentul capitalist și sistemul comunist sovietic. Am crezut că de fapt a fost conflictul între sisteme social-politice incompatibile: capitalism și comunism. Mai profund, a fost conflictul între două sisteme de gândire: marxismul ...

Umbra globalizarii s-a aşternut peste clasa de mijloc

Liderii opoziției de stânga în Olanda, Jesse Klaver (GL, verzi), Lodewijk Asscher (PvdA,Partidul Laburist) și Lilian Marijnissen (SP, Partidul Socialist) au organizat un miting comun la începutul anului 2020 pentru a-și uni forțele împotriva Cabinetului (Ministrii si Secretarii de Stat). Ei văd Cabinetul (format din VVD - liberali, CDA - ...

Pe aripile cenzurii sau Opriți cenzura! Vreau să cobor!

Unele zile ne îndeamnă la tristețe deși ar trebui să avem toate motivele să fim doar fericiți. Mi se pare, uneori, că asist la instaurarea unui nou tip de cenzură. O nouă formă de totalitarism dar cu alte mijloace. Deja telefonul meu îmi numără pașii, îmi spune „Drum bun” atunci ...

The Great Lockdown şi pisicile care nu prind şoareci

După cum este cunoscut, banca centrală a Japoniei a „brevetat” în 1999 o nouă politică monetară în scopul relansării creşterii economice şi a contracarării insolvenţei acute determinate de supraîndatorarea guvernului, a băncilor, a companiilor nefinanciare şi a populaţiei. Această politică, denumită ulterior Quantitative Easing (QE), implică trei instrumente acţionale: rate ...

Sfârșitul visului american

În opinia mea, recentele mișcări de protest din marile orașe americane, extrem de radicale și de violente, reflectă faptul că visul american a devenit o mare iluzie pierdută. Dar cum ar putea fi explicată acestă devastatoare implozie ideologică care a scindat dramatic, în doar câteva zile, și establishmentul american și ...

Apel la utilizarea responsabilă a datelor publice

Indicatorii Covid-19 nu reprezintă o simplă statistică medicală, ci au devenit unii dintre indicatorii sociali critici ai României, generând măsuri politice care ne afectează pe toți. Citesc/ aud/ văd la TV mesaje înspăimântătoare: „creștere alarmantă a numărului de îmbolnăviri”. Astăzi s-a înregistrat o cifră enormă: 460 noi îmbolnăviri. Mesajul: suntem într-o ...

Boala și moartea în prim plan

De la moarte la mortalitate De la psihologie la sociologie În primăvara 2020, boala și moartea au revenit cu brutalitate în prim plan. S-a vorbit de dimineață pîna seara de boală și de moarte. De fapt s-a vorbit de mortalitatea covid. Irupția brutală a îmbolnăvirii și a morții a fost percepută ca ...