Romania Sociala logo
Menu

O anomalie: ora de vară în lunile martie, septembrie şi mai ales în octombrie

autor:   16 October 2019   

Ioan Mărginean

Abordez tema aşa numitei „Oră de vară”, mult discutată în ultima perioadă, în legătură cu începerea anului şcolar, când elevii din ciclul primar trebuie să fie în clasă la ora 8 dimineaţa, dar de fapt este ora 7, aşa că trebuie să se scoale mult mai devreme şi să plece la şcoală. Aşa cum se cunoaşte, darea înainte a orei (3 noaptea devine ora 4) are loc în ultima zi de duminică din luna martie când ziua abia a ajuns să fie egală cu noaptea (echinocţiu de primăvară). Această schimbare durează câte 7 luni pe an, şi doar la sfârşitul lunii octombrie se revine la cursul normal, când durata mai mare a zilei comparativ cu noaptea a trecut de mult. S-a dovedit şi pentru România, situată la mijlocul emisferei nordice, că prin schimbarea regimului orar întreaga populaţie este afectată şi cu atât mai mult elevii mici şi părinţii lor.

Introducerea acestui sistem s-a justificat (impropriu, aş zice, cel pentru o parte din perioada vizată) prin realizarea economiei la consumul de energie, prin beneficierea de lumina solară. Prin urmare, dacă se doreşte menţinerea în continuare a schemei de decalare a ceasului cu o oră, atunci  trebuie să se refere strict la perioada în care ziua este mai lungă decât noaptea, iar acest fapt se petrece de la sfârşitul lunii aprilie şi până spre sfârşitul lunii septembrie, dar consider că perioada de aplicare nu ar trebui să treacă dincolo de ziua începerii anului şcolar.

Ceea ce susţin este renunţarea totală la schimbarea orei, iar magazinele, atelierele, întreprinderile, instituţiile, care doresc, îşi pot ele însele organiza programul de lucru, astfel că vara să înceapă activităţile mai devreme. Oricum, o bună parte din populaţie are în vedere condiţiile naturale.

Discutând despre şcoală şi elevi, aduc în atenţie şi alte două probleme majore cu care se confruntă învăţământul din România (temă abordată pe larg într-un capitol dedicat învăţământului din cadrul lucrării apărută recent „Enciclopedia calităţii vieţii în România, coord. Ioan Mărginean şi Iuliana Precupeţu, Editura Academiei Române, 2019”). Primul aspect este în legătură cu organizarea instruirii şcolare pe două schimburi, situaţie care se regăseşte aproape peste tot în ţară, ceea ce impune construcţia de şcoli şi de săli de clasă în urgenţă maximă, pentru a înlătura neajunsul respectiv. A doua problemă, mai dificil de realizat, dar şi ea necesar a fi tratată, se referă la deplasările pe distanţe mari, cu alocarea de timp pe măsură, a copiilor care locuiesc în sate şi cătune fără şcoală. Soluţia imediată constă în asigurarea transportului de acasă la şcoală şi înapoi în toate cazurile. După cum s-ar putea adopta începerea activităţii în şcoli la o oră mai târzie.



Facebook

România deleuziană. Fragmentul XXXVII despre milă (III)

Motto: „Noi,  ce din mila Sfântului,             Umbră facem pământului” ( Mihai Eminescu, Rugăciune) „Le bon samaritain” (Vincent Van Gogh, 1890),Kröller-Müller Museum, Otterlo Pilda samarineanului milostiv.Această pildă apare doar în Evanghelia după Luca (10, 25-37). „Un învățător de lege s-a ridicat, ispitindu-l și zicând: ՚ Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața de veci ?՚ Iar Iisus  ...

In memoriam Academician Prof. Dr. Tudorel Postolache

Cu adâncă durere, cercetătorii Institutului de Cercetare a Calității Vieții anunță stingerea din viață a Academicianului Prof. dr. Tudorel Postolache. Personalitate de excepție, a marcat timp de peste 60 de ani viața noastră intelectuală. A avut contribuții majore în modernizarea științelor economice. Inițiatorul unor documente de importanță istorică: Schiță privind ...

Mărturisirea mea de credință

Am fost zilele trecute la o ceremonie de înmormântare. Mărturisesc că totul m-a pus pe gânduri. Din adolescență, am fost ateist. Nu credeam în niciun fel în Dumnezeu, nici ontologic, o ființă supremă care există undeva ”în ceruri”, nici moral, credeam că eu, și deci și ceilalți, sunt liber și responsabil de ...

Hidrocarburile reprezintă călcâiul lui Ahile pentru Uniunea Europeană

Așa cum rezultă din studiul de caz prezentat în continuare, hidrocarburile reprezintă călcâiul lui Ahile pentru cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene (UE 27). Din cel puțin trei motive. În primul rând, consumul de hidrocarburi din UE 27 reprezenta 11,2% din nivelul global al anului 2018, în timp ...

Acad. Prof. dr. Tudorel Postolache și relația sa cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții

Profesorul Tudorel Postolache, un eminent economist. O personalitate extrem de creatoare: în științele economie, în construcția de instituții care s-au dovedit importante și durabile, în cristalizarea viziunii dezvoltării României după Revoluția din 1989. Poate lucrul cel mai de remarcat pentru Profesorul Postolache este inițierea de proiecte amețitoare ca amploare. Curaj, viziune, capacitate de a mobiliza pe ceilalți, ...

Prestigiosul sociolog Dimitrie Gusti, omagiat la Academia Română

Cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la nașterea lui Dimitrie Gusti - prestigios sociolog, membru marcant al Academiei Române și Președinte al Academiei Române (1944-1946) - în Aula Academiei Române a fost organizată joi, 13 februarie 2020, ora 10.00, Conferința omagială „Dimitrie Gusti - profesor, sociolog, statistician, muzeograf”. Evenimentul a fost organizat la inițiativa Asociației Române ...

Între ireversibil și impredictibil, un prag critic în schimbarea climatică

1. Impredictibilitate și ordine În fizică, inclusiv în cea a atmosferei și în general în orice proces desfășurat în natură, evenimentele întâmplătoare (pe care fizicienii le numesc aleatorii) pot apare din însăși dinamica complexă și profundă a acesteia. Henri Poincaré ne-a lăsat o frază celebră: ”Hazardul este doar măsura ignoranței noastre”, pentru că ”fenomenele ...

De ce nu ne slăvim intemeietorii?

Am citit cronica lui Cătalin Zamfir la cartea lui Bogdan Bucur, Sociologia proastei guvernări în România interbelică,  pe care o recomandă pe bună dreptate istoricilor și sociologilor. De ce am simțit nevoia să fac o intervenție?  Găsesc salutară și constructivă intervenția luiCătalin Zamfir legată de două acuzații (reperate de autorul cărții ) aduse lui Dimitrie Gusti ...