Romania Sociala logo
Menu

O carte din anii `80 despre migrația internă: discuție între Sorin Mitulescu și Dumitru Sandu

autor:   9 April 2024  

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80



O carte din anii `80 despre migrația internă:discuție între Sorin Mitulescu și Dumitru Sandu

Când a apărut cartea despre care discutăm?

Acum patruzeci de ani, în 1984,la Editura Academiei. La vremea respectivă, cu numele de  Editura Academiei RSR. O copie a volumului  Fluxurile de migrație în România este disponibilă pe Research Gate[1].

Cartea era publicată la câți ani după terminarea Facultății?

Am absolvit Secția de Sociologie a Facultății de Filosofie a Universității București în 1971. Era prima carte pe care o publicam. De ce la abia 13 ani, de la absolvire? Între timp m-am pregătit. Cartea era, așa cum ne recomandase profesorul Henri H. Stahl – pe care am avut șansa de a-l avea coordonator la licență  și la  doctorat – la a treia redactare, pentru unele capitole. O primă redactare pentru doctoratul din 1979  și o alta pentru memoriul de finalizare a stagiului pe care l-am avut la Centre Demographique des Nations Unies en Roumanie (CEDOR)[2].

Unde lucrai in 1984 când a aparut cartea ? 

La Laboratorul de Studii și Cercetări Sociologice din Institutul de Proiectare pentru Construcții Tipizate (IPCT), din București. Acolo făceam, în principal, sociologia locuirii. Nu lucram pe migrație. Cartea din 1984 pe care o discutăm reflectă, în bună măsură, drumul profesional pe care îl avusesem până atunci – de la Centrul de Sociologie al Academiei, la Institutul de Economice Agrară al Academiei de Științe Agricole, la IPCT. Era o traiectorie profesională obligată, în bună măsură, de ceea ce se numea atunci „origine socială nesănătoasă” (tatăl preot). Pe tot acest drum obligat am avut, însă, o mulțime de avantaje de cunoaștere. La Institutul de Economie Agrară am avut șansa de a lucra cu economiști foarte buni, de a învăța de la ei. În 1977 am avut o cercetare de teren la Frătești și la Gogoșari, comune din județul Giurgiu, pe migrația forței de muncă din agricultură[3]. Acolo am descoperit cum este cu selectivitatea comunitară a migrației[4] , cu relațiile între sat-comună și cooperativă agricolă de producție, din perspectiva migrației. La Laboratorul de Sociologie din IPCT nu mai lucram pe migrație dar mediul era unul propice pentru metodologie și abordări cantitative.

Cine și ce mai publicase în România pe migrație ?

În special economiști și demografi. În prumul rând profesorul Vladimir Trebici, de la care învățasem la CEDOR. Nu întâmplător este și cel care prefațează volumul despre care discutăm. De real folos mi-au fost și studiile semnate de demograful Ioan Measnicov , de economistul Ion Soare și de colegii mei care lucraseră anterior în tezele lor de absolvire de la  CEDOR tot pe migrație internă, respectiv Alin Teodorescu și Lazăr Mădăraș.

Care ar fi, pe scurt, conținutul cărții?

Așa cum se specifică prin titlu, volumul de  175 de pagini este despre fluxurile de migrație în România. Despre plecări  structurate spațial și temporal, de la o anume origine la o anume destinație. Fluxurile care interesează în mod special sunt cele între tipuri rezidențiale (comune, comune suburbane, orașe, în terminologia de atunci) și între spații regionale diferite (intrajudețean-interjudețean). Perspectiva de abordare este una preponderent sociologică, centrată pe migrația structurată  prin cauze grupale/sociale la origine și la destinație, și nu pe cea dispersată. Primele trei dintre cele opt capitole ale lucrării sunt teoretice, cu definiri de concepte implicate în analiză și agregarea lor în cadrul unui model teoretic, prin ipoteze. Următoarele trei capitole testeaza ipotezele, modelul teoretic. Ultimele două capitole sunt despre migrație-urbanizare și consecințe-politicile în domeniu

De ce la Editura Academiei?

Pentru că pe această cale puteam spera  să ajung mai ușor la publicul academic pe care îl vizam. În pofida efortului de cercetare care a precedat pubicarea volumului, intrarea la o astfel de editură nu a fost simplă. Mi-a fost de mare folos deschiderea pe care profesorul Ion Berceanu, de la Instiutul de Agronomie „Nicolae Bălcescu” mi-a asigurat-o la Editură.

Cum ai ajuns la datele de care aveai nevoie pentru volum?

Greu sau deloc. Îmi aduc aminte de discuția pe care am avut-o cu unul dintre directorii de atunci ai Direcției Centrale de Statistică. Aveam nevoie de date, dincolo de Anuarul Statistic. Aflând că lucrez la IPCT m-a întrebat ce materiale îi pot oferi în schimbul datelor, eventual de la tipografia institutului – plăci de zinc etc. Eram departe și de temă și de poziția instituțională prin care să rezolv cererea. M-au ajutat mult interdisciplinaritatea, teorii de genul „noua economie a migrației”, modele de analiză statistcă, hărți ale fluxurilor de migrație etc. Sărăcia este o bună școală pentru creativitate.

Ce aducea nou lucrarea la momentul publicării?

Teoretizare, interdisciplinaritate, și testare empirică a teoriei prin metodologia de analiză cantitativă. Desigur, în percepția mea. Abordarea sociologică și demografică a migrației interne este nucleul interdisciplinarității la care m-am referit cu explorarea sistematică a ceea ce a fost mobilitate socială în diferite fluxuri de migrație. Migrația însoțită de mobilitate socială este identificată în special în câmpurile de migrație concentrate, rural-urban, opuse ca semnificație, celor de tip dispersat, rural-rural. În genere, folosirea tipologiilor m-a ajutat mult.

Citări?

Am avut curizitatea de a verifica, înaintea discuției, pe Google Scholar. Aproape toate citările (101 din 105) sunt înregistrate după 1989. Firesc, pentru că volumul este unul de istorie socio-demografică a migrației interne în România.

Mai poate fi lucrarea de interes astăzi?

Cu subiectivitatea inevitabilă a autorului, aș spune da. De ce? Știu, din propria experiență de cercetare, că sunt o serie de întrebări al căror răspuns implică analize comparative cu ce a fost în România perioadei comuniste. Astăzi fluxul intern dominant este de la oraș la sat, în migrația internă. Util să știm că înainte de 1950 fluxul dominant era cel rural-rural. După 1960, fluxul rural-urban devine dominant. În ecuația amplu discutată în lucrare, navetismul sat-oraș este considerat ca factor semnificativ de influențare a circulației migratorii sat-oraș. Ce știam atunci, ce știm acum despre navetism, migrație internă și migrație externă? Ce știam atunci spune, în bună măsură cartea. Ce știm acum, vom putea aprecia după publicarea datelor despre migrația internă și externă la nivel de localitate, conform datelor din recensământul populației din 2021.

Cele patru etape ale migrației rural-urban din perioada 1950-1980 sunt delimitate  nu numai prin compoziția migrației interne ci și prin raportare la  structuri cauzale specifice fiecărei perioade. Metodologic ar fi, poate, de reținut și modul de identificare a variabilelor intermediare (comunicare și calitatea vieții) în determinarea diferitelor fluxuri de migrație internă, recostituirea structurii migrației interne prin identificarea cartografică a fluxurilor de migrație interjudețeană.

Metodologic ar fi, poate de reținut și modul de identificare a variabilelor intermediare (comunicare și calitatea vieții) în determinarea diferitelor fluxuri de migrație internă, recostituirea structurii migrației interne prin identificarea cartografică a fluxurilor de migrație interjudețeană.

Puncte slabe?

Migrația este un fenomen multinivel. Tratarea ei în lucrare, numai la nivel județean și național, cu ignorarea aspectelor local-comunitare și individuale este, clar, o deficiență a lucrării, legată de datele la care nu am reușit să ajung. Folosirea diferitelor modele de analiză statistică a încercat să suplinească deficiența, fără a reuși. La bibliografie nu mi-au plăcut, de atunci, cele câteva citări obligatorii, dar…greu de publicat altfel, atunci. Direcții de acțiune, politici în domeniu? Nu prea își aveau rostul pentru că „linia politică” ocupa totul. Tot la puncte slabe aș mentiona și lipsa analizelor referitoare la migrația externă, spercontrolată dar existentă și importantă. Târziu am reușit să ajung la date care erau relevante pe temă, la reconstituirea migrației interne pe termen lung, între 1955 și 1989[5].


[1]https://www.researchgate.net/publication/242654670_Fluxurile_de_migratie_in_Romania#fullTextFileContent 

[2]https://www.researchgate.net/publication/336987656_Migration_rurale_vers_les_villes_en_Roumanie_1981 )

[3]https://www.researchgate.net/publication/242654678_Studiu_asupra_migratiei_fortei_de_munca_din_agriculturaResearch_about_the_migration_of_the_working_force_from_agriculture

[4] https://www.researchgate.net/publication/242654677_Comunitatea_locala-_cadru_de_analiza_si_determinare_a_mobilitatii_rezidentiale

[5]https://www.researchgate.net/publication/329659782_Migratia_interna_intre_constrangeri_si_contagiune_Internal_Migration_between_Constraints_and_Social_Contagion_1930-1989



Facebook

Politețea în comunicarea interpersonală verbală

Vorba dulce mult aduce! Proverb românesc Este politicos să îți alegi cu grijă cuvintele și să le rostești cu tonul potrivit situației și statutului tău social. Politețea se învață la fel ca operațiile matematice: mai întâi cele de bază (adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea), apoi cele mai complicate (extragerea rădăcinii pătrate, ridicarea ...

Demoralizarea individuală și colectivă

O populație demoralizată  este ușor de manipulat. Surprinzător, termenul „demoralizare” nu figurează în dicționarele și enciclopediile de psihologie, psihosociologie sau sociologie, deși demoralizarea este „o stare psihologică de neputință, lipsa speranței, sentimentul eșecului și incapacitatea de a face față situațiilor” (Tecuta et al., 2014, p. 1), generată de factori interni (psiho-fiziologici) și ...

O nouă perspectivă asupra pensiilor ocupaționale pentru militari și polițiști

Un grup de cercetători format din Răzvan Hoinaru, Radu Petre, Daniel Nițoi, Florentina Marin și Jahara Matisek propune un model inovator pentru pensiile ocupaționale destinate personalului militar și polițienesc din România. Acest demers vine într-un moment important pentru sistemul de pensii și are potențialul de a genera discuții semnificative în ...

Sociologie vizuală – Expoziție în aer liber pe esplanada din Parcul „Titulescu” – Brașov, 1.10.2024 -15.10. 2024

De ceva timp deschiderea anului universitar la Facultatea de Sociologie și Comunicare din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov este onorată printr-o expoziție de sociologie vizuală  având drept curatori pe universitarii dr.Cristian Bălăcescu și dr.Ștefan Ungurean și care a fost concepută în  cadrul cercului științific „Anton Golopenția” al studenților din anul ...

Toxicitatea aroganței

Aroganța, lăudăroșenia și supraestimarea abilităților noastre reflectă mai degrabă stima de sine scăzută decât, așa cum cred unii oamenii, stima de sine prea ridicată. Nathaniel Branden Multe caracteristici psihomorale trec adeseori neobservate, nu și aroganța, care se afișează cu nonșalanță în public și în relațiile interpersonale. Îmi displac profund persoanele arogante nu ...

România, între două pelerinaje

În primele zile ale lunii octombrie din fiecare an, România se îmbracă în straie de sărbătoare și toate drumurile duc la Iași. Uniți în cuget și-n simțiri, credincioși de pretutindeni se adună la Catedrala Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din Iași pentru Sărbătoarea Sfintei Parascheva. Niciun pelerin dornic să ajungă la ...

DESPRE DIVORȚIALITATE ÎN ROMÂNIA DUPĂ 1990

Divorțul este un eveniment care intervine în ciclul de viață familial pe care îl întrerupe definitiv în urma unei proceduri juridice prevăzută de legea civilă. Lucrarea de față constă într-o analiză exhaustivă a divorțurilor și divorțialității în România postcomunistă (1990-2022) pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, datele ...

Cine mai aniversează astăzi Învățătorii? Explozie de bucurie la Școala din Berca

Ce poate fi mai interesant de Ziua Educației decât să exprimi recunoștință față de profesorii care te-au format în viață? Deseori, acela care a avut un rol determinant în pregătirea școlară, Învățătorul, este trecut cu vederea sau chiar dat uitării, cu toate că el ți-a acordat îndrumare directă pe parcursul ...