Romania Sociala logo
Menu

O carte din anii `80 despre migrația internă: discuție între Sorin Mitulescu și Dumitru Sandu

autor:   9 April 2024  

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80



O carte din anii `80 despre migrația internă:discuție între Sorin Mitulescu și Dumitru Sandu

Când a apărut cartea despre care discutăm?

Acum patruzeci de ani, în 1984,la Editura Academiei. La vremea respectivă, cu numele de  Editura Academiei RSR. O copie a volumului  Fluxurile de migrație în România este disponibilă pe Research Gate[1].

Cartea era publicată la câți ani după terminarea Facultății?

Am absolvit Secția de Sociologie a Facultății de Filosofie a Universității București în 1971. Era prima carte pe care o publicam. De ce la abia 13 ani, de la absolvire? Între timp m-am pregătit. Cartea era, așa cum ne recomandase profesorul Henri H. Stahl – pe care am avut șansa de a-l avea coordonator la licență  și la  doctorat – la a treia redactare, pentru unele capitole. O primă redactare pentru doctoratul din 1979  și o alta pentru memoriul de finalizare a stagiului pe care l-am avut la Centre Demographique des Nations Unies en Roumanie (CEDOR)[2].

Unde lucrai in 1984 când a aparut cartea ? 

La Laboratorul de Studii și Cercetări Sociologice din Institutul de Proiectare pentru Construcții Tipizate (IPCT), din București. Acolo făceam, în principal, sociologia locuirii. Nu lucram pe migrație. Cartea din 1984 pe care o discutăm reflectă, în bună măsură, drumul profesional pe care îl avusesem până atunci – de la Centrul de Sociologie al Academiei, la Institutul de Economice Agrară al Academiei de Științe Agricole, la IPCT. Era o traiectorie profesională obligată, în bună măsură, de ceea ce se numea atunci „origine socială nesănătoasă” (tatăl preot). Pe tot acest drum obligat am avut, însă, o mulțime de avantaje de cunoaștere. La Institutul de Economie Agrară am avut șansa de a lucra cu economiști foarte buni, de a învăța de la ei. În 1977 am avut o cercetare de teren la Frătești și la Gogoșari, comune din județul Giurgiu, pe migrația forței de muncă din agricultură[3]. Acolo am descoperit cum este cu selectivitatea comunitară a migrației[4] , cu relațiile între sat-comună și cooperativă agricolă de producție, din perspectiva migrației. La Laboratorul de Sociologie din IPCT nu mai lucram pe migrație dar mediul era unul propice pentru metodologie și abordări cantitative.

Cine și ce mai publicase în România pe migrație ?

În special economiști și demografi. În prumul rând profesorul Vladimir Trebici, de la care învățasem la CEDOR. Nu întâmplător este și cel care prefațează volumul despre care discutăm. De real folos mi-au fost și studiile semnate de demograful Ioan Measnicov , de economistul Ion Soare și de colegii mei care lucraseră anterior în tezele lor de absolvire de la  CEDOR tot pe migrație internă, respectiv Alin Teodorescu și Lazăr Mădăraș.

Care ar fi, pe scurt, conținutul cărții?

Așa cum se specifică prin titlu, volumul de  175 de pagini este despre fluxurile de migrație în România. Despre plecări  structurate spațial și temporal, de la o anume origine la o anume destinație. Fluxurile care interesează în mod special sunt cele între tipuri rezidențiale (comune, comune suburbane, orașe, în terminologia de atunci) și între spații regionale diferite (intrajudețean-interjudețean). Perspectiva de abordare este una preponderent sociologică, centrată pe migrația structurată  prin cauze grupale/sociale la origine și la destinație, și nu pe cea dispersată. Primele trei dintre cele opt capitole ale lucrării sunt teoretice, cu definiri de concepte implicate în analiză și agregarea lor în cadrul unui model teoretic, prin ipoteze. Următoarele trei capitole testeaza ipotezele, modelul teoretic. Ultimele două capitole sunt despre migrație-urbanizare și consecințe-politicile în domeniu

De ce la Editura Academiei?

Pentru că pe această cale puteam spera  să ajung mai ușor la publicul academic pe care îl vizam. În pofida efortului de cercetare care a precedat pubicarea volumului, intrarea la o astfel de editură nu a fost simplă. Mi-a fost de mare folos deschiderea pe care profesorul Ion Berceanu, de la Instiutul de Agronomie „Nicolae Bălcescu” mi-a asigurat-o la Editură.

Cum ai ajuns la datele de care aveai nevoie pentru volum?

Greu sau deloc. Îmi aduc aminte de discuția pe care am avut-o cu unul dintre directorii de atunci ai Direcției Centrale de Statistică. Aveam nevoie de date, dincolo de Anuarul Statistic. Aflând că lucrez la IPCT m-a întrebat ce materiale îi pot oferi în schimbul datelor, eventual de la tipografia institutului – plăci de zinc etc. Eram departe și de temă și de poziția instituțională prin care să rezolv cererea. M-au ajutat mult interdisciplinaritatea, teorii de genul „noua economie a migrației”, modele de analiză statistcă, hărți ale fluxurilor de migrație etc. Sărăcia este o bună școală pentru creativitate.

Ce aducea nou lucrarea la momentul publicării?

Teoretizare, interdisciplinaritate, și testare empirică a teoriei prin metodologia de analiză cantitativă. Desigur, în percepția mea. Abordarea sociologică și demografică a migrației interne este nucleul interdisciplinarității la care m-am referit cu explorarea sistematică a ceea ce a fost mobilitate socială în diferite fluxuri de migrație. Migrația însoțită de mobilitate socială este identificată în special în câmpurile de migrație concentrate, rural-urban, opuse ca semnificație, celor de tip dispersat, rural-rural. În genere, folosirea tipologiilor m-a ajutat mult.

Citări?

Am avut curizitatea de a verifica, înaintea discuției, pe Google Scholar. Aproape toate citările (101 din 105) sunt înregistrate după 1989. Firesc, pentru că volumul este unul de istorie socio-demografică a migrației interne în România.

Mai poate fi lucrarea de interes astăzi?

Cu subiectivitatea inevitabilă a autorului, aș spune da. De ce? Știu, din propria experiență de cercetare, că sunt o serie de întrebări al căror răspuns implică analize comparative cu ce a fost în România perioadei comuniste. Astăzi fluxul intern dominant este de la oraș la sat, în migrația internă. Util să știm că înainte de 1950 fluxul dominant era cel rural-rural. După 1960, fluxul rural-urban devine dominant. În ecuația amplu discutată în lucrare, navetismul sat-oraș este considerat ca factor semnificativ de influențare a circulației migratorii sat-oraș. Ce știam atunci, ce știm acum despre navetism, migrație internă și migrație externă? Ce știam atunci spune, în bună măsură cartea. Ce știm acum, vom putea aprecia după publicarea datelor despre migrația internă și externă la nivel de localitate, conform datelor din recensământul populației din 2021.

Cele patru etape ale migrației rural-urban din perioada 1950-1980 sunt delimitate  nu numai prin compoziția migrației interne ci și prin raportare la  structuri cauzale specifice fiecărei perioade. Metodologic ar fi, poate, de reținut și modul de identificare a variabilelor intermediare (comunicare și calitatea vieții) în determinarea diferitelor fluxuri de migrație internă, recostituirea structurii migrației interne prin identificarea cartografică a fluxurilor de migrație interjudețeană.

Metodologic ar fi, poate de reținut și modul de identificare a variabilelor intermediare (comunicare și calitatea vieții) în determinarea diferitelor fluxuri de migrație internă, recostituirea structurii migrației interne prin identificarea cartografică a fluxurilor de migrație interjudețeană.

Puncte slabe?

Migrația este un fenomen multinivel. Tratarea ei în lucrare, numai la nivel județean și național, cu ignorarea aspectelor local-comunitare și individuale este, clar, o deficiență a lucrării, legată de datele la care nu am reușit să ajung. Folosirea diferitelor modele de analiză statistică a încercat să suplinească deficiența, fără a reuși. La bibliografie nu mi-au plăcut, de atunci, cele câteva citări obligatorii, dar…greu de publicat altfel, atunci. Direcții de acțiune, politici în domeniu? Nu prea își aveau rostul pentru că „linia politică” ocupa totul. Tot la puncte slabe aș mentiona și lipsa analizelor referitoare la migrația externă, spercontrolată dar existentă și importantă. Târziu am reușit să ajung la date care erau relevante pe temă, la reconstituirea migrației interne pe termen lung, între 1955 și 1989[5].


[1]https://www.researchgate.net/publication/242654670_Fluxurile_de_migratie_in_Romania#fullTextFileContent 

[2]https://www.researchgate.net/publication/336987656_Migration_rurale_vers_les_villes_en_Roumanie_1981 )

[3]https://www.researchgate.net/publication/242654678_Studiu_asupra_migratiei_fortei_de_munca_din_agriculturaResearch_about_the_migration_of_the_working_force_from_agriculture

[4] https://www.researchgate.net/publication/242654677_Comunitatea_locala-_cadru_de_analiza_si_determinare_a_mobilitatii_rezidentiale

[5]https://www.researchgate.net/publication/329659782_Migratia_interna_intre_constrangeri_si_contagiune_Internal_Migration_between_Constraints_and_Social_Contagion_1930-1989



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...