Romania Sociala logo
Menu

O falsă avertizare și minunații ei propagandiști

autor:   28 November 2019  

După cum este cunoscut, România a înregistrat în perioada 2010 – 2018 o creștere economică în termeni reali de 35,1%. Nota bene, aceast nivel al creșterii produsului intern brut (PIB) a fost depășit în UE 28 doar de Irlanda (68%) și de Malta (58%). (1) În acest context, în presa din România și din străinătate au fost difuzate în ultimii ani nenumărate „semnale de alarmă” asertive referitoare la un iminent colaps al economiei românești determinat de ecartul negativ dintre indicele de creștere al cheltuielilor salariale și cel al productivității muncii.

Din păcate, premisa silogismului menționat anterior este complet falsă, ca să spun așa. Iar dacă premisa unui sliogism este falsă, este evident că și concluzia acelui silogism este falsă. Astfel, dacă analizăm datele din studiul de caz prezentat în continuare, vom constata că în România productivitatea muncii, estimată în euro pps la prețuri curente, a crescut în perioada 2010 – 2018 cu 49,2%, în timp ce cheltuielile salariale au crescut cu 45%. Rezultă, deci, că în România ecartul dintre rata creșterii productivității munci și cea a cheltuielilor salariale a fost pozitiv și nu negativ în perioada 2010 – 2018!

Pe de altă parte, dacă estimăm în lei sau în euro valorile în prețuri curente ale celor două variabile macroeconomice, vom constata că decalajele dintre rata de creștere a productivității muncii și cea a cheltuielilor salariale din România au înregistrat, de asemenea, valori pozitive în perioada 2010 – 2018. Astfel, în primul caz, productivitatea muncii a crescut de la 60.543 lei în 2010 la 109.141 lei pe persoană în 2018, iar cheltuielile salariale au crescut de la 32.717 lei în 2010 la 57.290 lei pe persoană în 2018. Rezultă, deci că productivitatea muncii estimată în lei a crescut în ultimii opt ani mai rapid decât nivelul cheltuielilor salariale (80.3% vs 75.1%). În sfârșit, dacă vom estima în euro dinamica variabilelor menționate, vom constata că productivitatea muncii din economia României a crescut în perioada menționată cu 63,2%, în timp ce cheltuielile salariale au crescut cu 58,5%(1)



 PMP – productivitatea muncii pe persoană calculată ca un raport între PIB în prețuri curente și numărul de persoane ocupate în economie; euro pps – un etalon monetar care are aceeași putere de cumpărare în toate țările din UE 28;  CSP – cheltuieli salariale în prețuri curente pe persoană; RC – rate de creștere în perioada 2010 – 2018; UK – Marea Britanie. Sursa: Eurostat (https://ec.europa.eu/eurostat/data/database). 

În concluzie, studiul de caz precedent reflectă în mod indubitabil faptul că România nu face parte din grupul de țări membre ale UE 28 afectate în acest moment de decalaje negative semnificative, acumulate în ultimii opt ani, între dinamica creșterii productivității muncii și cea a cheltuielilor salariale: Bulgaria (-25,2%), Letonia (-16%), Lituania (-14%), Cehia (-10,4%), Slovacia (-10,3%), Estonia (-7,9%) și Germania (-5,7%). Dimpotrivă, așa cum am arătat, ecartul dintre creșterea  productivității muncii și cea a cheltuielilor de personal din economia României a înregistrat în perioada 2010 – 2018 valori pozitive cuprinse între 4,2% și 5,2%. Ar mai fi de adăugat că România a înregistrat în perioada 2000 – 2018 creșteri fără precedent istoric ale productivității muncii, precum și  ale cheltuielilor și veniturilor salariale. Astfel, ponderea productivității muncii din economia românească în nivelul UE 28 al acestui indicator a crescut în perioada menționată de la 23,7% la 67,6%, iar cea a cheltuielilor și veniturilor salariale, de la 29,6% la 63,4%!

Din această perspectivă, ne putem întreba: de ce o falsă avertizare referitoare la un iminent colaps al economiei românești a fost și este difuzată atât de persuasiv în presa din țară și din străinătate de către niște minunați propagandiști? Pentru că, în mod evident, istoria acestor ani o fac grupurile de interese foarte bine organizate și nu „clasele politice”, „elitele intelectuale” sau cei care participă periodic la diverse scrutinuri electorale…

Surse: 1. Ibidem



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...