Romania Sociala logo
Menu

O falsă avertizare și minunații ei propagandiști

autor:   28 November 2019  

După cum este cunoscut, România a înregistrat în perioada 2010 – 2018 o creștere economică în termeni reali de 35,1%. Nota bene, aceast nivel al creșterii produsului intern brut (PIB) a fost depășit în UE 28 doar de Irlanda (68%) și de Malta (58%). (1) În acest context, în presa din România și din străinătate au fost difuzate în ultimii ani nenumărate „semnale de alarmă” asertive referitoare la un iminent colaps al economiei românești determinat de ecartul negativ dintre indicele de creștere al cheltuielilor salariale și cel al productivității muncii.

Din păcate, premisa silogismului menționat anterior este complet falsă, ca să spun așa. Iar dacă premisa unui sliogism este falsă, este evident că și concluzia acelui silogism este falsă. Astfel, dacă analizăm datele din studiul de caz prezentat în continuare, vom constata că în România productivitatea muncii, estimată în euro pps la prețuri curente, a crescut în perioada 2010 – 2018 cu 49,2%, în timp ce cheltuielile salariale au crescut cu 45%. Rezultă, deci, că în România ecartul dintre rata creșterii productivității munci și cea a cheltuielilor salariale a fost pozitiv și nu negativ în perioada 2010 – 2018!

Pe de altă parte, dacă estimăm în lei sau în euro valorile în prețuri curente ale celor două variabile macroeconomice, vom constata că decalajele dintre rata de creștere a productivității muncii și cea a cheltuielilor salariale din România au înregistrat, de asemenea, valori pozitive în perioada 2010 – 2018. Astfel, în primul caz, productivitatea muncii a crescut de la 60.543 lei în 2010 la 109.141 lei pe persoană în 2018, iar cheltuielile salariale au crescut de la 32.717 lei în 2010 la 57.290 lei pe persoană în 2018. Rezultă, deci că productivitatea muncii estimată în lei a crescut în ultimii opt ani mai rapid decât nivelul cheltuielilor salariale (80.3% vs 75.1%). În sfârșit, dacă vom estima în euro dinamica variabilelor menționate, vom constata că productivitatea muncii din economia României a crescut în perioada menționată cu 63,2%, în timp ce cheltuielile salariale au crescut cu 58,5%(1)



 PMP – productivitatea muncii pe persoană calculată ca un raport între PIB în prețuri curente și numărul de persoane ocupate în economie; euro pps – un etalon monetar care are aceeași putere de cumpărare în toate țările din UE 28;  CSP – cheltuieli salariale în prețuri curente pe persoană; RC – rate de creștere în perioada 2010 – 2018; UK – Marea Britanie. Sursa: Eurostat (https://ec.europa.eu/eurostat/data/database). 

În concluzie, studiul de caz precedent reflectă în mod indubitabil faptul că România nu face parte din grupul de țări membre ale UE 28 afectate în acest moment de decalaje negative semnificative, acumulate în ultimii opt ani, între dinamica creșterii productivității muncii și cea a cheltuielilor salariale: Bulgaria (-25,2%), Letonia (-16%), Lituania (-14%), Cehia (-10,4%), Slovacia (-10,3%), Estonia (-7,9%) și Germania (-5,7%). Dimpotrivă, așa cum am arătat, ecartul dintre creșterea  productivității muncii și cea a cheltuielilor de personal din economia României a înregistrat în perioada 2010 – 2018 valori pozitive cuprinse între 4,2% și 5,2%. Ar mai fi de adăugat că România a înregistrat în perioada 2000 – 2018 creșteri fără precedent istoric ale productivității muncii, precum și  ale cheltuielilor și veniturilor salariale. Astfel, ponderea productivității muncii din economia românească în nivelul UE 28 al acestui indicator a crescut în perioada menționată de la 23,7% la 67,6%, iar cea a cheltuielilor și veniturilor salariale, de la 29,6% la 63,4%!

Din această perspectivă, ne putem întreba: de ce o falsă avertizare referitoare la un iminent colaps al economiei românești a fost și este difuzată atât de persuasiv în presa din țară și din străinătate de către niște minunați propagandiști? Pentru că, în mod evident, istoria acestor ani o fac grupurile de interese foarte bine organizate și nu „clasele politice”, „elitele intelectuale” sau cei care participă periodic la diverse scrutinuri electorale…

Surse: 1. Ibidem



Facebook

Cum distorsionăm orientarea cercetătorilor

Evaluarea rezultatelor cercetării noastre este vitală pentru noi. Desigur, facem eforturi de a ”descoperi adevărul”. Da, dar cine-l știe? Noi avem o procedură mai practică. Care este impactul ideilor noastre: le receptează ceilalți colegi? le utilizează în activitatea lor?  ei le apreciază? Prestigiul științific este rezultatul produselor noastre. Voi lua cazul ...

Trans-identitarii

O identitate fluidă : Disforie de gen și euforie transgen În pragul începerii unui nou an școlar, am dori să evocăm aici  ideologia trans-identitară și trans-sexuală, o nouă dimensiune a «revoluției neoprogresiste». Ideologia neoprogresistă intervine în favoarea identității de gen. Identitatea de gen presupune că o persoană poate trece de la o ...

„Căderea unui dictator. Război hibrid și dezinformare în Dosarul Revoluției din 1989″

Semnalăm că astăzi, în data de 26 septembrie 2022, la ora 10.00, în cadrul Amfiteatrului „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române, a avut loc lansarea volumului „Căderea unui dictator. Război hibrid și dezinformare în Dosarul Revoluției din 1989 ”. Acest volum a fost elaborat sub coordonarea lui Andrei Ursu și ...

Exercițiu de analiză sociologică: Cum sunt construite sistemele sociale

Probabil prima mirare a oamenilor a fost cum au putut fi construite piramidele. Construcția lor părea a depăși chiar capacitatea constructorilor moderni. Nu e de mirare că unora le-a venit ideea că singura explicație ar fi venirea marțienilor. Dar sunt construcții mult mai complexe decât piramidele: limbile, religiile, muzica... Oamenii construiesc sisteme ...

Despre salariul minim în România

O poveste și-o povață Am alimentat recent la o benzinărie, la oră târzie, tocmai când casele erau blocate pentru raportul contabil. Lamentările mele, că în felul acesta, compania își reduce încasările și pierde clienți, au primit un răspuns pe măsură de la angajatul benzinăriei: Pierdem... ce să pierdem!? Că pe noi tot ...

In Memoriam Victor Axenciuc, membru de onoare al Academiei Române

Este o veste tristă: a încetat din viață Prof. dr. Victor Axenciuc, unul dintre marii noștri economiști. Și-a dedicat întreaga sa viața istoriei social-economice a României. Citez doar câteva dintre cărțile sale care reprezintă contribuții fundamentale: Evoluția economică a României. Cercetări statistico-istorice 1859-1947, două volume, Avuția națională a României. Cercetări istorice comparate 1860-1939, 2001, Formarea ...

Uneori e bine să te ferești de ideile frumoase

Animalele sunt orientate de necesități. Când le satisfac sunt satisfăcute. Nu știu dacă ele au și starea de fericire.  Omul a creat o lume a idealului.  Ideile frumoase nu se referă la realitate, ci la ceva care nu există, dar ar fi bine dacă ar fi. Ideile frumoase pot deveni idealuri ...

Se îndreaptă Uniunea Europeană spre o democrație de tip superior sau spre o nouă birocrație ?

Ca cetățean cred în democrație: ”puterea poporului”. În fine, o formulare frumoasă, dar ea spune prea mult... Mă mulțumesc cu o definiție mai modestă, în acord cu un grup de criterii practice. Cel mai important este votul. Din când în când ești chemat să votezi pentru un program politic sau altul, ...