Romania Sociala logo
Menu

O manifestare ştiinţifică de prestigiu

autor:   31 May 2018  

Pe 9 mai, la Bogaţi a avut loc Simpozionul Naţional „Sociologii şi MareaUnire. 80 de ani de la cercetarea sociologică a Comunei Bogaţi”, organizat de Asociaţia Română de Sociologie, Universitatea din Piteşti, Consiliul Local Bogaţi şi Centrul Regional de Excelenţă pentru Studii şi Cercetare. Manifestarea s-a bucurat de o participare selectă (cadre didactice universitare, cercetători ştiinţifici, doctoranzi, etc) din întreaga ţară. Lucrările simpozionului au fost moderate de preşedintele Asociaţiei Române de Sociologie, prof. univ. dr. Cătălin Zamfir, directorul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, membru corespondent al Academiei Române.

Au luat cuvântul şi au marcat în intervenţiile lor contribuţia sociologilor la realizarea Marii Uniri, iar ulterior la realizarea problemelor sociale cu care s-a confruntat societatea românească prof. univ. dr. Maria Voinea (Univ. Bucureşti), prof. univ. dr. I. Mărginean, prof. univ. dr. Dan Banciu, conf. univ. dr. Iancu Filipescu (Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii), prof. univ. dr. Gheorghiţă Geană (Institutul de Antropologie al Academiei), prof. univ. dr. Constantin Schifirneţ (SNSPA), conf. univ. dr. Andrei Stănoiu (Universitatea „Nicolae Titulescu”), prof. univ. dr. Maria Constantinescu, conf. univ. dr. Manuela Ciucurel, conf. univ. dr. Cornel Constantinescu, conf. univ. dr. Gheorghe Ungureanu, lect. univ. dr. Gheorghe Ene (Universitatea din Piteşti).

În paralel a avut loc şi sesiunea de Comunicări Ştiinţifice (pe aceeaşi temă) a doctoranzilor în sociologie de la Şcoala Doctorală a Universităţii din Craiova (îndrumaţi de prof. univ. dr. Dumitru Otovescuşi prof. univ. dr. Maria Constantinescu).

În partea a doua a manifestării, Asociaţia Română de Sociologie a conferit „Placheta de Onoare” pentru întreaga activitate didactică şi de cercetare ştiinţifică în domeniul sociologiei unor membri marcanţi (Elena Zamfir, Maria Voinea, Ilie Bădescu, Iancu Filipescu). Autorului studiului sociologic de acum 80 de ani („Bogaţii, un sat de negustori de fructe şi de emigranţi la oraş din Dâmboviţa”), prof. univ. dr. Miron Constantinescu, i-a fost decernată post-mortem „Placheta de Onoare” a ARS, precum şi Diploma şi Titlul de Cetăţean de Onoare al comunei Bogaţi. Ele i-au fost înmânate cercetătorului ştiinţific Radu Constantinescu, fiu al profesorului, care, în cuvântul său, a reliefat unele momente importante din viaţa tatălui, precum şi trăsăturile definitorii ale personalităţiia cestuia.

În parteafinală a simpozionului, prof. univ. dr. habil Maria Constantinescu şi-a lansat cartea „Programe integrate şi proactive pentru grupurile vulnerabile”, apărută la Editura „Pro Universitaria” din Bucureşti.

Pentru condiţiile excelente oferite participanţilor la simpozion, primarul localităţii, lect. univ.dr. Ion Gârleanu, a primit „Placheta de Onoare” a Asociaţiei Române de Sociologie.

În ansamblu, se poate afirma că la Bogaţi a avut loc o manifestare de excepţie, o reuşită ştiinţifică deplină.



Comuna Bogaţi, un colţ de rai al Argeşului

Primăria Bogaţi

Judeţul Argeş are multe localităţi de seamă, cu peisaje care îţi taie respiraţia, cu oameni gospodari, cu respect pentru trecut şi preocupare pentru viitor, fără a neglija însă prezentul. Una dintre acestea este şi comuna Bogaţi, un adevărat colţ de rai al Argeşului. Aşa cum spune şi numele localităţii, bogăţiile acestor locuri sunt multe: de la oameni la relief, de la tradiţii la artă contemporană, de la meşteşuguri la resurse ale solului etc.

 

 

Primarul Ion Gîrleanu

Ion Gîrleanu, primarul comunei, a avut ieri, chiar de Ziua Europei, oaspeţi de seamă – sociologi de frunte ai ţării – pentru un eveniment sociologic de anvergură legat de monografia localităţii. Aceştia au găsit gazde primitoare şi au pus la tolba cu date noi informaţii care pot ajuta la conturarea profilului social al unei aşezări de frunte.



Facebook

Cultură şi calitatea vieţii 1918-2018. Câteva reflecţii

Cultura, alături de economie şi politică, este parte a condiţiilor de viaţă din societate. Valorile modelează aspiraţiile oamenilor pentru o viaţă (mai) bună, ceea ce este o sursă a variaţiei calităţii vieţii în spaţiu şi timp. Cultura creează nevoi pe care comunitatea le consideră esenţiale pentru bunăstarea ei. Lectura, vizionarea spectacolelor de teatru sau film, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Soluţia de ultimă instanţă

Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus, vom observa că finanţarea pierderilor acumulate în băncile „too big to fail” prin majorarea nesustenabilă a datoriilor guvernamentale a reprezentat soluţia de ultimă instanţă utilizată de Fed, BCE şi BCJ după aproape două decenii de „altruism monetar”. Evident, aceste „naţionalizări” de credite putrede, practicate în mod sistematic ...

Alin Gavreliuc, Psihologia socială și dinamica personalității. Acumulări, sinteze, perspectve, Iași, Editura Polirom, 2019 (519 p.)

Lectura sagace a cărţii domnului Alin Gavreliuc, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, va dezvălui rosturile psihologiei sociale, care în viziunea autorului sunt acelea de a ne ajuta „Să rămînem şi să sporim calitatea noastră de oameni: discernămîntul, ancorat într‑o serie de atitudini şi valori netranzacţionale, precum renunţarea la sine pentru celălalt, cultivarea libertăţii, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Două decenii pierdute

După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Se mai poate salva Zona Euro?

Aşa cum rezultă din studiul de caz anterior, solvabilitatea guvernului francez este în acest moment extrem de precară datorită nivelului nesustenabil al datoriilor acumulate. Guvernul francez s-a împotmolit, deci, în datorii. Şi în aceeaşi situaţie se află şi guvernele din Grecia, Portugalia, Italia, Belgia, Cipru şi Spania. În toate aceste ţări, reducerea datoriilor guvernamentale nu ...

Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc

În luna decembrie 2018 a apărut cartea lui Sebastian Țoc, cercetător ICCV, Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc, București, Editura Pro Universitaria. Cartea își propune să explice cum factorii socio-familiali și cei școlari influențează în diverse contexte rezultatele educaționale ale elevilor. Fiind compusă din cinci capitole, introducere și concluzii, lucrarea ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Studiu de caz: datoria publică a Franţei

Dar cum poate fi validată afirmaţia că guvernele menţionate sunt înglodate în datorii? Evident, printr-un studiu de caz ipotetic. Să presupunem, deci, că executivul de la Paris va decide ameliorarea semnificativă a bonităţii sale financiare prin diminuarea nivelului datoriei publice de la 100% la 50% din PIB. Să presupunem, de asemenea, că Franţa va înregistra ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 6. Salariaţii din sectorul public: de la percepţia falsă la realitatea statului minimal

Creşterea numărului de salariaţi din sectorul public al economiei reprezintă o problemă crucială în cazul ţării noastre. Deşi foarte mulţi compatrioţi cred că numărul de salariaţi din învăţământ, sănătate, apărare şi administraţia publică este mult prea mare, această percepţie, indusă în mod sistematic de anumiţi lideri de opinie, este complet falsă, întrucât locuitorii ţării noastre beneficiază ...