Romania Sociala logo
Menu

Pandemia: să fim foarte îngrijorați pentru următoarele săptămâni?

autor:   25 May 2020   

Cătălin Zamfir

Îngrijorările noastre sunt accentuate și de deficitul de cunoștințe. Dar dacă privim la statistica existentă vom avea o imagine mai clară. Poate vom fi mai liniștiți, dar vom avea și mari surprize.

* Câți dintre noi ne vom îmbolnăvi până în final ? M-am speriat când mai mulți experți ne-au prezentat un calcul, probabil corect, dar catastrofal: nivelul de saturație al îmbolnăvirii unei populații este aproximativ 60-70%. Deci, șansa de a ne îmbolnăvi este șocant de mare: 600 000 la un milion. Deci peste 11 milioane dintre noi românii ne vom îmbolnăvi în următoarele luni ? Sau nu am înțeles eu bine ?                 

Datele statisticii însă mă liniștesc. Am ales țări europene. Prima coloană. Cele mai multe îmbolnăviri sunt în Spania și US: „doar” 5-6 mii la un milion. Surprinzător, Belgia cu 4 928, urmată de Italia, UK, Elveția și Suedia. România are de 5-6 ori mai puține îmbolnăviri decât țările din Vestul Europei: 939. Curios, țările dezvoltate au gradul cel mai ridicat de îmbolnăvire. Și numărul de morți la un milion este foarte mare în țările cu sisteme medicale mult mai bune decât noi. Cu 62 decese la un milion nu stăm foarte prost.       

* Dar în următoarele săptămâni, vom fi mult mai bolnavi ?

Ultima coloană ne oferă o imagine mai clară a tendinței. Și aceasta surprinzătoare. În ultimele 11 zile, în câteva țări, China, Japonia, Austria, Franța, nu s-au mai înregistrat noi îmbolnăviri. Ritmul cel mai ridicat au fost: Rusia, care au venit ceva mai târziu, cu 154%, apoi Suedia (127%), US (121%) și UK (118%). Alte țări, campioanele la îmbolnăvire,  Italia, Spania, prezintă creșteri mult mai scăzute.  Se pare deci că țările europene, cu câteva excepții, se apropie de nivelul maxim al creșterii.

Dar România ? România a luat măsuri foarte bune de protecție și situația în prezent este îmbucurătoare. Nivelul de îmbolnăvire a fost până acum foarte scăzut (939). E drept, datele ultimelor 11 zile indică un ritm relativ ridicat de noi îmbolnăviri: 120%. Dacă în fiecare zi au apărut noi îmbolnăviri, din ce în ce mai puține, însă mai mult au crescut numărul de însănătoșiri. În România, numărul de bolnavi activi nu au mai crescut, ci au scăzut. Vârful îmbolnăvirii active în țara noastră, calculat de mine[1], a fost 29 aprilie.  De atunci s-a înregistrat o scădere continuă a bolnavilor activi, cu peste 2 mii


[1] Cătălin Zamfir, Coronavirus: vârful schimbării raportului îmbolnăvire/ însănătoșire, România Socială, 30 aprilie 2020

[2] Creșterea noilor îmbolnăviri înregistrate în ultimii 11 zile., în 24 mai față de 13 mai.

[3] Cătălin Zamfir, Coronavirus: vârful schimbării raportului îmbolnăvire/ însănătoșire, România Socială, 30 aprilie 2020

 



Facebook

Apariție editorială: Septimiu Chelcea – OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare

Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini). Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă ...

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist ...

Sociologia românească și sociologia occidentală

România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental. Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, ...

O boală veche : filoxenia

În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de ...

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023. Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum ...

Opțiuni politice în fața alegerilor din decembrie

Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ? România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. ...

Starea socială a României: tranziție și post-tranziție

Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție. Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte ...

Cozile de azi și cozile de ieri

Coada ca microsocietate Coada sau rândul sunt forme concentrate de microsocietate, a căror menire este ordonarea și raționalizarea spațiului și a timpului de așteptare. Ele sunt forme de relaționare socială, dar și de control social; ele funcționează după reguli impuse, controlate, sau sunt autoreglate de cei care își așteaptă rândul. Nerespectarea ...