Romania Sociala logo
Menu

Pandemia: să fim foarte îngrijorați pentru următoarele săptămâni?

autor:   25 May 2020  

Îngrijorările noastre sunt accentuate și de deficitul de cunoștințe. Dar dacă privim la statistica existentă vom avea o imagine mai clară. Poate vom fi mai liniștiți, dar vom avea și mari surprize.

* Câți dintre noi ne vom îmbolnăvi până în final ? M-am speriat când mai mulți experți ne-au prezentat un calcul, probabil corect, dar catastrofal: nivelul de saturație al îmbolnăvirii unei populații este aproximativ 60-70%. Deci, șansa de a ne îmbolnăvi este șocant de mare: 600 000 la un milion. Deci peste 11 milioane dintre noi românii ne vom îmbolnăvi în următoarele luni ? Sau nu am înțeles eu bine ?                 

Datele statisticii însă mă liniștesc. Am ales țări europene. Prima coloană. Cele mai multe îmbolnăviri sunt în Spania și US: „doar” 5-6 mii la un milion. Surprinzător, Belgia cu 4 928, urmată de Italia, UK, Elveția și Suedia. România are de 5-6 ori mai puține îmbolnăviri decât țările din Vestul Europei: 939. Curios, țările dezvoltate au gradul cel mai ridicat de îmbolnăvire. Și numărul de morți la un milion este foarte mare în țările cu sisteme medicale mult mai bune decât noi. Cu 62 decese la un milion nu stăm foarte prost.       

* Dar în următoarele săptămâni, vom fi mult mai bolnavi ?

Ultima coloană ne oferă o imagine mai clară a tendinței. Și aceasta surprinzătoare. În ultimele 11 zile, în câteva țări, China, Japonia, Austria, Franța, nu s-au mai înregistrat noi îmbolnăviri. Ritmul cel mai ridicat au fost: Rusia, care au venit ceva mai târziu, cu 154%, apoi Suedia (127%), US (121%) și UK (118%). Alte țări, campioanele la îmbolnăvire,  Italia, Spania, prezintă creșteri mult mai scăzute.  Se pare deci că țările europene, cu câteva excepții, se apropie de nivelul maxim al creșterii.

Dar România ? România a luat măsuri foarte bune de protecție și situația în prezent este îmbucurătoare. Nivelul de îmbolnăvire a fost până acum foarte scăzut (939). E drept, datele ultimelor 11 zile indică un ritm relativ ridicat de noi îmbolnăviri: 120%. Dacă în fiecare zi au apărut noi îmbolnăviri, din ce în ce mai puține, însă mai mult au crescut numărul de însănătoșiri. În România, numărul de bolnavi activi nu au mai crescut, ci au scăzut. Vârful îmbolnăvirii active în țara noastră, calculat de mine[1], a fost 29 aprilie.  De atunci s-a înregistrat o scădere continuă a bolnavilor activi, cu peste 2 mii


[1] Cătălin Zamfir, Coronavirus: vârful schimbării raportului îmbolnăvire/ însănătoșire, România Socială, 30 aprilie 2020

[2] Creșterea noilor îmbolnăviri înregistrate în ultimii 11 zile., în 24 mai față de 13 mai.

[3] Cătălin Zamfir, Coronavirus: vârful schimbării raportului îmbolnăvire/ însănătoșire, România Socială, 30 aprilie 2020

 



Facebook

Vin alegerile. Ce președinte să alegem?

“Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. Noi ...

Compasiunea de sine

Iubește-te pe tine însuți, pentru a putea să-l iubești pe aproapele tău. Avem compasiune pentru persoanele aflate în dificultate, care au suferit o pierdere sau au eșuat într-o acțiune onorabilă. Compasiunea este un veritabil liant social: a nu rămâne indiferent față de suferința altora, a fi gata să îi ajuți consolidează coeziunea ...

România în criză

Tema crizei sociale a izbucnit în gândirea actuală. Deși timid, criza Covid și apoi criza Ucrainei, s-au extins rapid. Cum este tratată în sociologie? Surpriză, în enciclopediile și dicționarele sociologice occidentale pe care le am la îndemână aproape că nu există. Primul capitol al acestei cărți este dedicat acestei întrebări: există ...

De ce să omorâm viitorul?

În zorii actualelor tehnologii, visătorii au fost entuziasmați de ideea că ele vor putea fi utilizate în schimbarea radicală a condiției umane. S-au gândit imediat la eliminarea sărăciei din viața oamenilor, la universalizarea informației și comunicării, la atingerea, peste tot în lume, a unui  grad de cunoaștere eliberator, la eliminarea ...

O propunere naivă. Ce putem învăța de la președinții de până acum

"Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. ...

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) în contextul crizei actuale

Dacă vrem să evaluăm activitatea unui institut de cercetare, cum este Institutul de Cercetare a Calității Vieții, e necesar mai întâi să limpezim două probleme epistemologice care domină discuțiile actuale. Ambele afectează direct funcționarea institutului nostru.     Sociologia ca știință universalistă sau a ”locului” Adesea, discutând cu colegi din diferite domenii alei  ...

Pilulele fericirii și lanțul medicalizării

Painkiller : Scăpați de durere, atingeți plăcerea! În august 2023, a fost mediatizat episodul de la Vama veche, când un tânar, conducea mașina în stare avansată de consum de drog, și a accidentat mortal alți doi tineri în plină stațiune de vacanța. S-a aflat astfel că grupuri de tineri aflați în ...

Curajul de a cuvânta într-o lume globală

Teama de a nu fi judecat, ostracizat sau sancționat datorită opiniilor personale afectează dezvoltarea individuală. Atunci când individul este forțat să se conformeze unor standarde artificial impuse din exterior și să poarte cu el o mască pentru a fi acceptat, are loc o fractură la nivelul societății dar și a ...