Cartea ”Panorama Postcomunismului”1 stârnește uimire dar și sinceră admirație pentru elaborarea ei. La prima vedere ea este impresionantă atât prin numărul de pagini cât și prin numărul de autori. Cartea Doamnei Liliana Corobca are 1055 de pagini, cu 46 studii de autor. Cred că e singura carte așa de voluminoasă (cu excepția celor 2 anterioare coordonate tot de doamna Liliana Corobca ” Panorame comunismului în România- 2020 și Panorama Comunismului în Republica Moldova ) care, toate au apărut la prestigioasa Editură Polirom.
La o analiză mai atentă, realizez că o asemenea carte nu trebuie să mire, ci să fie apreciată prin valoarea studiilor publicate. În primul rând, titlul ales este exact pentru un asemenea volum: Panorama Postcomunismului în România.
Ambiția întregului volum este să ofere o imagine a preocupărilor social-economice, politice și culturale ale societății românești în perioada postcomunistă. În fapt, să acoperi, pe cât se poate, varietatea temelor și să angajezi specialiști de foarte bună calitate din diferite medii instituționale și profesionale este în sine un proiect extraordinar. În 2020, Dna Liliana Corobca a publicat un volum cu același obiectiv, dar centrat pe perioada comunistă: Panorama comunismului în România.
Din acest punct de vedere Doamna Liliana Corobca a realizat ceva unic.
Lectura cu atenție a unor asemenea cărți ar putea dura o perioadă lungă de timp. Dar apariția lor, cred că trebuie rapid semnalată. Am citit câteva studii de interes pentru specialitatea mea și am răsfoit alte câteva.
O primă impresie după ce am reușit să parcurg, studii de foarte bună calitate.
Coordonatoarea cărții nu a impus o schemă de urmat de toți autorii, ci, dincolo de ideile fundamentale ale cărții, a stimulat o largă libertate de alegere a ceea ce a considerat fiecare mai important în sfera tematică aleasă. Studiile sunt captivante prin selecția pe care fiecare autor a făcut-o pentru ceea ce a considerat semnificativ din perspectiva lui profesională. O asemenea abordare conferă o imagine plină de culoare și o largă varietate tematică și de stiluri.
Am citit cu mare interes studiile din domeniul meu de interes.
Elena Zamfir, Politici sociale în tranziție. Un larg studiu, de 42 pagini, oferă o imagine sintetică, păstrând însă complexitatea unei sfere publice care are un rol critic în procesul tranziției românești. În contextul unei politici care a considerat starea socială ca un cost inevitabil al reformei economice, studiul oferă atenției specialiștilor o largă varietate de întrebări: ce a fost inevitabil în sfera politicilor sociale în procesul tranziției, ce a fost posibil dar ignorat politic, ce rezultate a avut politica socială adoptată în această perioadă. În final, studiul se axează pe problema socială critică a tranziției: sărăcia. Mai mult, studiul vine într-un moment în care era nevoie de o nouă evaluare a configurației politicilor sociale în contextul actual al României.
Emanuel Copilaș, Capitalismul românesc. Tendințe oligarhice, tehnocratice și digitale, oferă un punct de vedere care ne pune pe gânduri asupra profilului societății românești în perioada tranziției.
Pentru a vedea cum sunt tratate și alte domenii am citit cu plăcere și interes și studiul Teatrul (Anca Hațiegan).
În încheiere precizez că studiile citite din volum mă determină să parcurg și alte pagini din această carte ambițioasă care ne oferă informații și analize interesante despre România în tranziție.
Și o sugestie pentru coordonatoarea acestui volum. Doamna Liliana Corobea care a făcut o operă unică prin susținerea publicării acestui volum nu este corect să-și prezinte întreaga sa activitatea de a concepe și a realiza această magnifică lucrare drept o muncă de ”editor”. Domnia sa a fost inițiatoarea, coordonatoarea și cea care a finalizat un proiect științific de amploare cu o contribuție importantă la cunoașterea realității Românești în procesul anevoios al tranziției.
______________________________________________
1Cartea va fi lansată de Editura Polirom, sâmbătă, 10 decembrie 2022, la Târgul Gaudeamus
