Romania Sociala logo
Menu

“Panorama postcomunismului în România” – Liliana Corobca (editor)

autor:   8 December 2022  

Cartea ”Panorama Postcomunismului”1 stârnește uimire dar și sinceră admirație pentru elaborarea ei. La prima vedere ea este impresionantă atât prin numărul de pagini cât și prin numărul de autori. Cartea Doamnei Liliana Corobca are 1055 de pagini, cu 46 studii de autor. Cred că e singura carte așa de voluminoasă (cu excepția celor 2 anterioare coordonate tot de doamna Liliana Corobca ” Panorame comunismului în România- 2020 și Panorama Comunismului în Republica Moldova ) care, toate au apărut la prestigioasa Editură Polirom.

La o analiză mai atentă, realizez că o asemenea carte nu trebuie să mire, ci să fie apreciată prin valoarea studiilor publicate. În primul rând, titlul ales este exact pentru un asemenea volum: Panorama Postcomunismului în România.

Ambiția întregului volum este să ofere o imagine a preocupărilor social-economice, politice și culturale ale societății românești în perioada postcomunistă. În fapt, să acoperi, pe cât se poate, varietatea temelor și să angajezi specialiști de foarte bună calitate din diferite medii instituționale și profesionale este în sine un proiect extraordinar. În 2020, Dna Liliana Corobca a publicat un volum cu același obiectiv, dar centrat pe perioada comunistă: Panorama comunismului în România.

Din acest punct de vedere Doamna Liliana Corobca a realizat ceva unic.

Lectura cu atenție a unor asemenea cărți ar putea dura o perioadă lungă de timp. Dar apariția lor, cred că trebuie rapid semnalată. Am citit câteva studii de interes pentru specialitatea mea și am răsfoit alte câteva.

O primă impresie după ce am reușit să parcurg, studii de foarte bună calitate.

Coordonatoarea cărții nu a impus o schemă de urmat de toți autorii, ci, dincolo de ideile fundamentale ale cărții, a stimulat o largă libertate de alegere a ceea ce a considerat fiecare mai important în sfera tematică aleasă. Studiile sunt captivante prin selecția pe care fiecare autor a făcut-o pentru ceea ce a considerat semnificativ din perspectiva lui profesională. O asemenea abordare conferă o imagine plină de culoare și o largă varietate tematică și de stiluri.

Am citit cu mare interes studiile din domeniul meu de interes.

Elena Zamfir, Politici sociale în tranziție. Un larg studiu, de 42 pagini, oferă o imagine sintetică, păstrând însă complexitatea unei sfere publice care are un rol critic în procesul tranziției românești. În contextul unei politici care a considerat starea socială ca un cost inevitabil al reformei economice, studiul oferă atenției specialiștilor o largă varietate de întrebări: ce a fost inevitabil în sfera politicilor sociale în procesul tranziției, ce a fost posibil dar ignorat politic, ce rezultate a avut politica socială adoptată în această perioadă. În final, studiul se axează pe problema socială critică a tranziției: sărăcia. Mai mult, studiul vine într-un moment în care era nevoie de o nouă evaluare a configurației politicilor sociale în contextul actual al României.

Emanuel Copilaș, Capitalismul românesc. Tendințe oligarhice, tehnocratice și digitale, oferă un punct de vedere care ne pune pe gânduri asupra profilului societății românești în perioada tranziției.

Pentru a vedea cum sunt tratate și alte domenii am citit cu plăcere și interes și studiul Teatrul (Anca Hațiegan).

În încheiere precizez că studiile citite din volum mă determină să parcurg și alte pagini din această carte ambițioasă care ne oferă informații și analize interesante despre România în tranziție.

Și o sugestie pentru coordonatoarea acestui volum. Doamna Liliana Corobea care a făcut o operă unică prin susținerea publicării acestui volum nu este corect să-și prezinte întreaga sa activitatea de a concepe și a realiza această magnifică lucrare drept o muncă de ”editor”. Domnia sa a fost inițiatoarea, coordonatoarea și cea care a finalizat un proiect științific de amploare cu o contribuție importantă la cunoașterea realității Românești în procesul anevoios al tranziției.

______________________________________________

1Cartea va fi lansată de Editura Polirom, sâmbătă, 10 decembrie 2022, la Târgul Gaudeamus



Facebook

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Provincialismul. Cheie de lectură posibilă a tranziției

1. Punctul de plecare Lectura recentă a trei intervenții publicate în 2023 și 2024 mi-a apărut emblematică.  Este vorba de o serie de texte de analiză politică apărute sub titlul generic România ca proiect geopolitic și interesul național în contextul dezordinii mondiale, sub semnătura analistului politic Adrian Severin. Și de   cartea ...