Romania Sociala logo
Menu

Pensiile speciale

autor:   27 January 2020  

În ultima perioadă pensiile speciale au devenit obiect de preocupare în societate. Principala problemă este modul de calcul şi de aici niveluri exagerat de mari are prestaţiilor, depăşindu-se în unele cazuri chiar nivelul salariului. 

Fără a intra în detalii privind categoriile de beneficiari şi calculul actual al pensiilor speciale (aceste informaţii fiind cunoscute în urma dezbaterilor publice), consider că rezolvarea ar fi aplicarea şi aici a procedurii de determinare a pensiilor de asigurări sociale (publice), respectiv veniturile realizate pe toată perioada de activitate şi a formulei de calcul a punctajului mediu. Cum personalul vizat a avut de-a lungul timpului venituri salariale consistente, rezultatul va fi pe măsură. La final se adaugă un spor procentual asemănător celui pentru condiţii deosebite de muncă (grupa a II-a), eventual în cote diferenţiate pe categorii de personal cu maximul prevăzut pentru  pensiile din sistemul public.

Dacă se adoptă procedura de mai sus, mai rămâne de rezolvat situaţia pensiilor speciale deja în plată. Intervenţia este de această dată mai dificil de rezolvat, în cazul în care se porneşte de la o ideea neîntemeiată, dar adusă ca argument de apărătorii beneficiilor respective, că ar fi un drept câştigat şi care s-ar baza pe faptul că persoanele în cauză nu au avut un drept extins de a avea şi un alt loc de muncă. În realitate această restricţie a fost compensată prin cuantumurile salariilor şi sporurile primite la locul lor de muncă. Prin urmare, trebuie ajuns la un consens. Se poate trece şi aici la o recalculare după formula prezentată anterior, dacă pensia rezultată este mai mare decât cea actuală, puţin probabil, se acordă noul cuantum cu impozitarea de 10% a valorii de peste 2000 de lei, aşa cum se procedează şi la pensiile publice. Dacă însă pensia în plată este mai mare decât cea rezultată prin recalculare atunci diferenţa ar trebui impozitată într-o proporţie mai mare. Rezonabil ar fi de 50%. Nici de această dată nu se încalcă un drept câştigat, ci se corectează parţial favoarea acordată anterior, şi astfel se realizează un echilibru pierdere-câştig între beneficiarul, care rămâne în continuare cu un surplus, şi sursa de plată.




Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...