Romania Sociala logo
Menu

Pensiile speciale

autor:   27 January 2020   

Ioan Mărginean

În ultima perioadă pensiile speciale au devenit obiect de preocupare în societate. Principala problemă este modul de calcul şi de aici niveluri exagerat de mari are prestaţiilor, depăşindu-se în unele cazuri chiar nivelul salariului. 

Fără a intra în detalii privind categoriile de beneficiari şi calculul actual al pensiilor speciale (aceste informaţii fiind cunoscute în urma dezbaterilor publice), consider că rezolvarea ar fi aplicarea şi aici a procedurii de determinare a pensiilor de asigurări sociale (publice), respectiv veniturile realizate pe toată perioada de activitate şi a formulei de calcul a punctajului mediu. Cum personalul vizat a avut de-a lungul timpului venituri salariale consistente, rezultatul va fi pe măsură. La final se adaugă un spor procentual asemănător celui pentru condiţii deosebite de muncă (grupa a II-a), eventual în cote diferenţiate pe categorii de personal cu maximul prevăzut pentru  pensiile din sistemul public.

Dacă se adoptă procedura de mai sus, mai rămâne de rezolvat situaţia pensiilor speciale deja în plată. Intervenţia este de această dată mai dificil de rezolvat, în cazul în care se porneşte de la o ideea neîntemeiată, dar adusă ca argument de apărătorii beneficiilor respective, că ar fi un drept câştigat şi care s-ar baza pe faptul că persoanele în cauză nu au avut un drept extins de a avea şi un alt loc de muncă. În realitate această restricţie a fost compensată prin cuantumurile salariilor şi sporurile primite la locul lor de muncă. Prin urmare, trebuie ajuns la un consens. Se poate trece şi aici la o recalculare după formula prezentată anterior, dacă pensia rezultată este mai mare decât cea actuală, puţin probabil, se acordă noul cuantum cu impozitarea de 10% a valorii de peste 2000 de lei, aşa cum se procedează şi la pensiile publice. Dacă însă pensia în plată este mai mare decât cea rezultată prin recalculare atunci diferenţa ar trebui impozitată într-o proporţie mai mare. Rezonabil ar fi de 50%. Nici de această dată nu se încalcă un drept câştigat, ci se corectează parţial favoarea acordată anterior, şi astfel se realizează un echilibru pierdere-câştig între beneficiarul, care rămâne în continuare cu un surplus, şi sursa de plată.




Facebook

Despre infracționalitate în contextul pandemiei COVID-19

Structurile internaționale din domeniul ordinii și securității publice, precum Organizația Națiunilor Unite (ONU), Organizația Internațională a Forțelor de Poliție (INTERPOL) și Oficiul European de Poliție (EUROPOL), semnalează faptul că în contextul pandemiei COVID-19, ne confruntăm cu noi forme de activități criminale, aflate în continuă creștere numerică. Suntem avertizați cu privire la faptul că grupările infracționale ...

Recenzie: Vlad Ovidiu Cioacă, Viața cotidiană în România comunistă, Ed. Beladi & Sitech, Craiova, 2019

Prof.univ.dr. Stefan Buzărnescu; Asist.univ.dr. Liliana Gabriela Ilie Schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, dincolo de controversele inevitabile, a generat scrieri de factură impresionistă și continuă să genereze și astăzi, după trei decenii, scrieri de profiluri foarte deosebite: de la mărturii ale participanților nemijlociți la Eveniment, la pretinse analize ”obiective” ale ...

„Femei în noapte”. Lumea în care am intrat

Ieri am văzut un film serial, Women in Night. De regulă filmele mă relaxează și aproape le uit. Acesta a fost o excepție. M-a tulburat cum rar mi se întâmplă. La terminarea filmului m-am simțit bolnav. Fragmente ale filmului m-au obsedat toată noaptea.  O agenție olandeză: se aranja participarea unui grup ...

Avem o problemă: ce facem cu creșterea perioadei de viață?

Crizele creează probleme noi, dar și pune în centrul atenției problemele latente.   Eram puști și mă pasionau cărțile științifico-fantastice. Am citit o carte despre conflictul mașinilor cu oamenii. Stăteam sub un pom și în minte îmi compuneam și eu o poveste pe această temă. „Povestea” mea mi-o aduc aminte. O hală imensă ...

Sensibilitatea sociologică. În timp ce…

În stare de urgență sanitară (pandemia cu coronavirus obligă), focul actualității pune la încercare sensibilitatea sociologică. Sociologul încearcă să practice gîndirea vie și să descifreze jocul de umbră și lumină a «anormalității». Sau  poate a unei «noi normalități », care ar putea fi prelungită.  Ce se simte, ce se vede ...

COVID 19 și ce va fi după: Digitalizarea

Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții ...

Să reînvățăm alfabetul empatiei

În plină euforie a globalizării cotată, deja, ca ”mișcare istorică ireversibilă” coronavirus a trimis la coșul de gunoi al prognozelor toate așteptările globaliștilor: o anonimă epidemie a evoluat, fulgerător, către stadiul de pandemie, sfidând vremelnicele alcătuiri ale limitelor de decizie ale tuturor autorităților de pe toate continentele! După cum se știe, Globalizarea, ca proiect, și-a propus ...

Drepturi și responsabilități în contextul pandemiei COVID-19

La data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în decembrie 2019 la Wuhan - China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență pentru sănătatea publică: „gripa porcină” ...