Romania Sociala logo
Menu

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 3. Datoria publică şi privată

autor:   10 December 2018   

Nicolae Taran

Aşa cum am arătat anterior, reducerea fiscalităţii, respectiv majorarea pensiilor și a salariilor din sectorul public  implică o creştere a cererii solvabile şi a ofertei agregate, respectiv a produsului intern brut. Dacă acest balon de oxigen sau „magnetou”, aşa cum spunea Keynes, nu generează o creştere a deficitelor fiscale, sustenabilitatea creşterii economice nu este afectată de niciun risc iminent. Dacă, însă, deficitele fiscale depăşesc anumite praguri critice, fezabilitatea acestei politici fiscal-bugetare devine extrem de problematică.

Spre exemplu, dacă analizăm fezabilitatea financiară a statului român, vom constata, conform datelor publicate de Ministrul de Finanțe, că ponderea dobânzilor în veniturile acestuia reprezintă aproximativ 3%  în acest moment. Însă, dacă nivelul relativ al datoriei publice (35% din PIB) se dublează, iar ponderea veniturilor publice în produsul intern brut rămâne neschimbată (aproximativ 33% din PIB), atunci costul dobânzilor va creşte la 6% din venituri, ceea ce înseamnă un cost echivalent cu veniturile bugetare alocate în acest an pentru învăţământ şi apărare! Altfel spus, dacă deficitele guvernamentale nu vor fi ţinute sub control şi ponderea datoriei publice în produsul intern brut va depăşi pragul critic de 60%, atunci executivul de la Bucureşti va fi obligat să apeleze la „bunăvoinţa” creditorilor externi, iar suveranitatea politico-economică a ţării noastre va deveni problematică.

Din fericire, probabilitatea scenariului descris anterior este, în opinia mea, relativ scăzută. Pentru că, nivelul actual al creditelor contractate de guvern, de companiile nefinanciare şi de locuitorii României reprezintă doar 85,9% din produsul intern brut, acest nivel fiind cel mai scăzut din UE şi cu mult inferior pragului critic reglementat de oficialii Comisiei Europene: 193% din PIB, conform Eurostat.



Sursa: Eurostat. DCP – datoriile companiilor nefinanciare şi ale populaţiei, DSP – datoriile sectorului public al economiei.

Într-adevăr, dacă analizăm datele anterioare putem înţelege cât de mari sunt riscurile care afectează în acest moment sustenabilitatea creşterii economice în cazurile Marii Britanii, Italiei şi Franţei. Datorită supracreditării, în aceste ţări nu este posibilă nici măcar o reducere moderată a poverii fiscale. Pe de altă parte, o majorare de tip keynesist a cheltuielilor publice în scopul stimulării creşterii consumului şi a investiţiilor ar genera în aceste ţări o creştere nesustenabilă a datoriei publice şi un colaps al consumului şi investiţiilor private datorită creşterii costurilor de rambursare a datoriei publice.

Din fericire, sustenabilitatea creşterii economice nu este grevată de aceste riscuri în cazul României, unde reducerea impozitelor şi taxelor, creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, plafonarea strictă a cheltuielilor publice, precum şi contracararea eficientă a supracreditării companiilor şi a populaţiei au generat o creştere fezabilă din punct de vedere fiscal-monetar a consumului şi a investiţiilor din sectorul privat al economiei.



Facebook

Mass-media şi sondajele de opinie publică: derapaje

Profesorul de mass-media şi comunicare Jesper Strömbäck de la Mittuniversitet (Suedia) a puns o întrebare de interes teoretic: când publică rezultatele sondajelor de opinie publică, mass-media reflectă sau influenţează opinia publică? Analizând numeroase studii din literatura de specialitate, Jesper Strömbäck a ajuns la următoarele concluzii: 1) Termenul de „opinie publică”, fiind un concept ...

Mărturii: Laboratorul de sociologie al Universităţii din Bucureşti

În anul 1970, eu şi Maria Voinea am fost repartizaţi la Laborator; comisia de repartiţii l-a avut ca preşedinte pe H. H. Stahl. Tot cu noi, în 1970, a venit la această unitate de cercetare, Ion Mihail Popescu, licenţiat în drept şi în filosofie, fost deţinut politic. El ne povestea, ...

Un film nu despre România

Week-end. Aleg să mă uit la un film. Din întâmplare: Ziarul. O atmosferă de redacţie. Un ziar independent, pe cât se poate. Redactori de toate felurile. Unii vor să-şi facă meseria. Alţii au afacerile lor. Dar toţi beau de sting. Femeile întrec pe bărbaţi. Explodează o afacere. Implicat un mare om de afaceri, un tip ...

România: marea dezbinare

Sunt dezbinați românii sau oamenii politici? Circulă ideea că trăim într-o societate paranoică: nu mai putem discuta raţional şi cu o anumită detaşare; preferăm invective în locul argumentelor. Se spune tot mai insistent: noi românii suntem dezbinaţi. Aceasta e marea noastră problemă. Deci, românii sunt scindaţi în două „jumătăţi” între care ...

Independența va trebui recucerită ?

Contaminat de frenezia mass-media focalizată pe Summit-ul de la Sibiu, unde Guvernul a alocat toate sumele la concurenţa cererii de finanţare, am constatat că vechile mele temeri eurosceptice nu mai au nici un suport: România s-a europenizat complet, din moment ce, în numele pluralismului social postdecembrist, s-au diversificat şi nostalgicii, în nostalgici după sărbătorirea Independenţei ...

Conferința „Secularizare, pluralism religios și modernitate socială”

[embed]https://www.youtube.com/watch?v=FSocd-MyN1c[/embed] Pe data de 6 mai Institutul de Cercetare a Calității Vieții a găzduit un seminar pe tema: „Secularizare, pluralism religios și modernitate socială”. Conferința a fost susținută de distinsul profesor Lucian Turcescu, (Montreal, Canada), specialist în creștinism timpuriu, ecumenism și politică. Una dintre ideile sale prezentate este că democrațiile funcționale ...

Inaugurarea Centrului cultural „Dimitrie Gusti” la Cornova, Republica Moldova

Azi, 6 mai, la Cornova, în „cel mai cercetat sat de la Atlantic până la Pacific”, a fost inaugurat oficial noul Centru cultural ”Dimitrie Gusti”. Construcția lui a început pe timpul Guvernului Filat și s-a terminat acum două săptămâini, pe timpul Guvernului Filip. Finisarea acestui lăcaș cultural este una din ...

România deleuziană: fragmentul XXXI, despre o carte dedicată unui tren. Lecturi posibile (IV)

Când arhitectul Gruia Hilohi m-a rugat să iau cuvântul la lansarea albumului pe care l-a scos împreună cu Alexandru Daneș și Jónás András: ,,Calea ferată suburbană Brașov Satulung. Brassó-Hosszúfalusi Kózúti Vasút” am acceptat pe loc. Ceea ce m-a convins a fost frumusețea cărții, designul absolut special al ei: informații tehnice despre ...