Romania Sociala logo
Menu

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 3. Datoria publică şi privată

autor:   10 December 2018   

Nicolae Taran

Aşa cum am arătat anterior, reducerea fiscalităţii, respectiv majorarea pensiilor și a salariilor din sectorul public  implică o creştere a cererii solvabile şi a ofertei agregate, respectiv a produsului intern brut. Dacă acest balon de oxigen sau „magnetou”, aşa cum spunea Keynes, nu generează o creştere a deficitelor fiscale, sustenabilitatea creşterii economice nu este afectată de niciun risc iminent. Dacă, însă, deficitele fiscale depăşesc anumite praguri critice, fezabilitatea acestei politici fiscal-bugetare devine extrem de problematică.

Spre exemplu, dacă analizăm fezabilitatea financiară a statului român, vom constata, conform datelor publicate de Ministrul de Finanțe, că ponderea dobânzilor în veniturile acestuia reprezintă aproximativ 3%  în acest moment. Însă, dacă nivelul relativ al datoriei publice (35% din PIB) se dublează, iar ponderea veniturilor publice în produsul intern brut rămâne neschimbată (aproximativ 33% din PIB), atunci costul dobânzilor va creşte la 6% din venituri, ceea ce înseamnă un cost echivalent cu veniturile bugetare alocate în acest an pentru învăţământ şi apărare! Altfel spus, dacă deficitele guvernamentale nu vor fi ţinute sub control şi ponderea datoriei publice în produsul intern brut va depăşi pragul critic de 60%, atunci executivul de la Bucureşti va fi obligat să apeleze la „bunăvoinţa” creditorilor externi, iar suveranitatea politico-economică a ţării noastre va deveni problematică.

Din fericire, probabilitatea scenariului descris anterior este, în opinia mea, relativ scăzută. Pentru că, nivelul actual al creditelor contractate de guvern, de companiile nefinanciare şi de locuitorii României reprezintă doar 85,9% din produsul intern brut, acest nivel fiind cel mai scăzut din UE şi cu mult inferior pragului critic reglementat de oficialii Comisiei Europene: 193% din PIB, conform Eurostat.



Sursa: Eurostat. DCP – datoriile companiilor nefinanciare şi ale populaţiei, DSP – datoriile sectorului public al economiei.

Într-adevăr, dacă analizăm datele anterioare putem înţelege cât de mari sunt riscurile care afectează în acest moment sustenabilitatea creşterii economice în cazurile Marii Britanii, Italiei şi Franţei. Datorită supracreditării, în aceste ţări nu este posibilă nici măcar o reducere moderată a poverii fiscale. Pe de altă parte, o majorare de tip keynesist a cheltuielilor publice în scopul stimulării creşterii consumului şi a investiţiilor ar genera în aceste ţări o creştere nesustenabilă a datoriei publice şi un colaps al consumului şi investiţiilor private datorită creşterii costurilor de rambursare a datoriei publice.

Din fericire, sustenabilitatea creşterii economice nu este grevată de aceste riscuri în cazul României, unde reducerea impozitelor şi taxelor, creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, plafonarea strictă a cheltuielilor publice, precum şi contracararea eficientă a supracreditării companiilor şi a populaţiei au generat o creştere fezabilă din punct de vedere fiscal-monetar a consumului şi a investiţiilor din sectorul privat al economiei.



Facebook

Cu cine să votez pe 10 noiembrie? Hai să vedem

Peste câteva zile vor fi alegeri pentru Președinte. Sunt mai mulți candidați. Ca sociolog, neafiliat politic, sunt obișnuit mai întâi să analizez. Nu am citit cu atenție discursurile candidaților, dar cred că, în virtutea poziției lor, ei vor tinde să prefere un discurs electoral destul de predictibil. Primul lucru care trebuie examinat: relația candidaților cu ...

Jocul politic

Dacă regii moșteneau tronul, în democrație puterea se obține și se păstrează prin rivalitate, confruntare politică și campanii electorale. Dincolo de aceste aspecte vizibile ale jocului politic, există și aspecte opace,  invizibile în exersarea puterii; ne referim la dispozitivul politic, la construirea secretului, la marketingul comunicării politice și de ce nu, la democrația numerică.   1. Rivalitatea ...

România deleuziană. Fragmentul XXXIII, despre păsări și animale (IV)

Preambul: Lecturile sunt de două feluri, cele care produc iluminare și celelalte. „Gândirea trebuie să fie lansată ca o piatră de către o mașină de război” afirmă Deleuze. De aici și rostul scrierii: „A scrie ceva ce trebuie să producă viteză”. Aici vedem rostul metaforelor, acela de a fi producătoare de iluminare. De altfel, nu ...

Cu cortul `la noi`, pe un mal de Dunăre: raiul peștelui și raiul…la propriu – pescuitul, prin ochi de sociolog

În vara aceasta, în concediu, (asa cum merge omul de rând an de an), am cunoscut o microcomunitate, microregiune din țara noastră, una dintre cele, îmi închipui, foarte multe . Am fost pe malul Dunării, în apropiere de Fetești, cineva m-a invitat să-mi petrec câteva zile acolo cu cortul (altă poveste și aceasta, ...

„Decalogul lui Chomsky” în actualitate

Lingvistul şi filozoful american, unul dintre fondatorii ştiinţelor cognitive, Avram Noam Chomsky (n. 1924) este cunoscut pe plan internaţional şi ca un percutant critic social şi activist politic. Este professor emeritus al Institutului de Tehnologie din Massachusetts (MIT). A publicat peste 100 de cărţi, în limba română fiind traduse următoarele: Teorii ale limbajului. Teorii ...

Valoarea e obținută prin procedură sau prin eficiență?

Deplasarea de la satisfăcător la optimalitate De la începutul său, OMUL a fost o ființă activă. El nu doar a viețuit, a trăit, ci a acționat. Acționând a reușit să trăiască mai bine. Între nevoi și posibilitățile de a le satisface s-a înscris căutarea de soluții. Paradigma soluției unice a dominat aproape ...

De ce să ne implicăm activ prin participare și vot la alegerile prezidențiale

Orice alegere este importantă, mai ales acele alegeri care implică și destinele celorlalți, al familiei sau al comunității din care facem parte. Alegerile prezidențiale sunt o formă concretă de iubire față de aproapele nostru, prin civismul activ și prin efortul care nu așteaptă o răsplată personală. Vocile se fac auzite, ...

O anomalie: ora de vară în lunile martie, septembrie şi mai ales în octombrie

Abordez tema aşa numitei „Oră de vară”, mult discutată în ultima perioadă, în legătură cu începerea anului şcolar, când elevii din ciclul primar trebuie să fie în clasă la ora 8 dimineaţa, dar de fapt este ora 7, aşa că trebuie să se scoale mult mai devreme şi să plece la şcoală. Aşa cum ...