Romania Sociala logo
Menu

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 3. Datoria publică şi privată

autor:   10 December 2018  

Aşa cum am arătat anterior, reducerea fiscalităţii, respectiv majorarea pensiilor și a salariilor din sectorul public  implică o creştere a cererii solvabile şi a ofertei agregate, respectiv a produsului intern brut. Dacă acest balon de oxigen sau „magnetou”, aşa cum spunea Keynes, nu generează o creştere a deficitelor fiscale, sustenabilitatea creşterii economice nu este afectată de niciun risc iminent. Dacă, însă, deficitele fiscale depăşesc anumite praguri critice, fezabilitatea acestei politici fiscal-bugetare devine extrem de problematică.

Spre exemplu, dacă analizăm fezabilitatea financiară a statului român, vom constata, conform datelor publicate de Ministrul de Finanțe, că ponderea dobânzilor în veniturile acestuia reprezintă aproximativ 3%  în acest moment. Însă, dacă nivelul relativ al datoriei publice (35% din PIB) se dublează, iar ponderea veniturilor publice în produsul intern brut rămâne neschimbată (aproximativ 33% din PIB), atunci costul dobânzilor va creşte la 6% din venituri, ceea ce înseamnă un cost echivalent cu veniturile bugetare alocate în acest an pentru învăţământ şi apărare! Altfel spus, dacă deficitele guvernamentale nu vor fi ţinute sub control şi ponderea datoriei publice în produsul intern brut va depăşi pragul critic de 60%, atunci executivul de la Bucureşti va fi obligat să apeleze la „bunăvoinţa” creditorilor externi, iar suveranitatea politico-economică a ţării noastre va deveni problematică.

Din fericire, probabilitatea scenariului descris anterior este, în opinia mea, relativ scăzută. Pentru că, nivelul actual al creditelor contractate de guvern, de companiile nefinanciare şi de locuitorii României reprezintă doar 85,9% din produsul intern brut, acest nivel fiind cel mai scăzut din UE şi cu mult inferior pragului critic reglementat de oficialii Comisiei Europene: 193% din PIB, conform Eurostat.



Sursa: Eurostat. DCP – datoriile companiilor nefinanciare şi ale populaţiei, DSP – datoriile sectorului public al economiei.

Într-adevăr, dacă analizăm datele anterioare putem înţelege cât de mari sunt riscurile care afectează în acest moment sustenabilitatea creşterii economice în cazurile Marii Britanii, Italiei şi Franţei. Datorită supracreditării, în aceste ţări nu este posibilă nici măcar o reducere moderată a poverii fiscale. Pe de altă parte, o majorare de tip keynesist a cheltuielilor publice în scopul stimulării creşterii consumului şi a investiţiilor ar genera în aceste ţări o creştere nesustenabilă a datoriei publice şi un colaps al consumului şi investiţiilor private datorită creşterii costurilor de rambursare a datoriei publice.

Din fericire, sustenabilitatea creşterii economice nu este grevată de aceste riscuri în cazul României, unde reducerea impozitelor şi taxelor, creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, plafonarea strictă a cheltuielilor publice, precum şi contracararea eficientă a supracreditării companiilor şi a populaţiei au generat o creştere fezabilă din punct de vedere fiscal-monetar a consumului şi a investiţiilor din sectorul privat al economiei.



Facebook

Discuție cu un sociolog al științei din România anilor ` 80, profesorul american  Vasile Pirău[1]

1.       Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?  Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi ...

Trump, campion în comunicare

Trump. Scurtă lectură psihologică: O profeție auto-împlinită  Donald Trump este o celebritate. El stârnește senzație și când se însoară și când divorțează. El stârnește atenție și când face o mare afacere, și când face un mare faliment. S-a născut într-o familie bogată; tatăl său a fost  milionar, Dar el fiul a ...

Detectarea egoismului propriu și a egoismului altora

Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău. Abraham Maslow Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar opusul său, altruismul, ca o virtute. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. În acord cu rezultatele cercetărilor moderne din ...

Ne cerem scuze: de ce?

Cine se scuză se acuză.Proverb românesc Întradevăr, cine se scuză își recunoaște vinovăția pentru ofensarea (jignirea, insultarea, înjosirea, defăimarea) intenționată sau neintenționată a unei persoane sau a unei colectivități, faptă sancționabilă moral și/sau judiciar. Tot atât de adevărat este că vinovăția recunoscută se soldează, de cele mai multe ori, cu iertarea ...

Interviu cu Tudorel-Constantin Rusu, autorul volumului „Ethos, Pathos și Logos. Resurse ale oratoriei clasice în discursul pastoral”

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este unul din cele opt centre de orientare în cariera de cercetător înființate la nivelul celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României și susținute prin programul PNRR. Acesta deservește Regiunea de ...

Politețea în comunicarea interpersonală verbală

Vorba dulce mult aduce! Proverb românesc Este politicos să îți alegi cu grijă cuvintele și să le rostești cu tonul potrivit situației și statutului tău social. Politețea se învață la fel ca operațiile matematice: mai întâi cele de bază (adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea), apoi cele mai complicate (extragerea rădăcinii pătrate, ridicarea ...

PE MARGINEA UNUI COMENTARIU DIN 1973 DESPRE „SOCIOLOGUL DE ÎNTREPRINDERE”. O DISCUȚIE CU ADRIAN DINU RACHIERU.

D-le Rachieru, probabil că puțini dintre cei care vă urmăresc preocupările din prezent știu că în urmă cu 50 de ani erați „sociolog de întreprindere”. Cum v-ați simțit în această postură, ca primă experiență profesională după terminarea studiilor? - Da, trecut-au cinci decenii și mai bine! Da fapt, din 1971, când, ...

O nouă perspectivă asupra pensiilor ocupaționale pentru militari și polițiști

Un grup de cercetători format din Răzvan Hoinaru, Radu Petre, Daniel Nițoi, Florentina Marin și Jahara Matisek propune un model inovator pentru pensiile ocupaționale destinate personalului militar și polițienesc din România. Acest demers vine într-un moment important pentru sistemul de pensii și are potențialul de a genera discuții semnificative în ...