Romania Sociala logo
Menu

Postfaţă la cartea despre mine

autor:   9 February 2021  

Am fost impresionat când am aflat de iniţiativa unor colegi de a aduna gândurile lor despre mine într-o carte.

Acum am cartea în faţă. Este foarte frumoasă. Mărturisesc însă că prima reacţie a fost să pun cartea deoparte. Apreciam gestul, dar mă aşteptam la vorbe frumoase, multe dintre ele convenţionale. Am avut un sentiment de singurătate. Laudele convenţionale accentuează singurătatea şi starea de izolare. E frumos ce se spune în asemenea împrejurări, dar nu simt că eu sunt acela. 

Am deschis cartea să o răsfoiesc din politeţe, dar şi cu o oarecare jenă. Am citit-o însă cu o plăcere imensă. Și mult interes. Cartea este cu totul altceva decât mă aşteptam. Desigur, în asemenea împrejurări se spun şi vorbe mai frumoase decât aş merita. Dar, citind cartea, nu m-am mai simţit singur. Cei care au scris au spus lucruri pe care eu nu le ştiam. Am început să înţeleg cum relaţia dintre mine şi ei a fost o parte a vieţii lor, dar şi a mea. 

Istoria mea nu mai era cea a unui om singuratic, care riscă să vorbească fără să ştie dacă sunt şi oameni care să-l audă. Această carte este o istorie a noastră împreună: cum am fost eu ca o parte a vieţii lor şi ei parte a vieţii mele. 

Doi colegi şi prieteni, unul apropiat de vârsta mea şi altul, la mai puţin de jumătate a vârstei mele, au formulat, în moduri diferite, aceeaşi concluzie la o întrebare gravă: am reuşit eu, ca sociolog, să realizez obiectivul întregului meu efort ? 

Primul, Vladimir Pasti, un prieten de o viaţă, face o paralelă între mine şi Ianus, zeul antic al timpului. Ianus are două feţe: una spre trecut şi alta spre viitor. Viitorul nu doar îl „vede”, dar îl şi „face”: Ianus a salvat Roma de invazie. În ceea ce priveşte ce am făcut eu pentru viitor, Pasti face o estimare dură: „nu am reuşit să salvez România de la subdezvoltare”. Îmi acordă şi o scuză: nu sunt zeu, ci om. Dar mai adaugă un lucru mult mai important: spre deosebire de Ianus, eu am şi cea de a treia faţă, cea mai importantă, cea de sociolog. Nu am reuşit să schimb lumea, dar ca sociolog…

Iulian Stănescu, un prieten pe care îl preţuiesc din toată inima,  formulează, independent de Pasti, aceeaşi dură estimare a şanselor proiectului meu de viaţă. El utilizează chiar estimarea formulată de mine, pe care şi-o însuşeşte. Faust a încercat şi el să schimbe lumea. Miza pariului cu Mefisto era enormă: în joc era chiar sufletul său. În final, Faust crede că a reuşit să realizeze măreţul său proiect de a construi o altă lumea. În realitate însă, Faust, orb, se află într-o groapă mizeră pe care el însuşi a făcut-o. Întrebarea crucială formulată de Goethe: Mefisto a câştigat pariul cu Faust? NU. Dumnezeu îl mântuieşte pe Faust pentru că „neîncetat s-a străduit”. Faust moare fericit, şi Mefisto nu-i poate lua sufletul. Sociologul actual este Fastul lui Goethe.

La sfârşitul acestei cărţi despre mine, nu pot să nu mă întreb: voi, colegii mei, Dumnezeul colectiv al sociologiei, îmi acordaţi „mântuirea de sociolog”? 



Facebook

De la taxi la Uber. O mărturie personală

Ceea ce numim cunoaștere sociologică implică adesea premize teoretice, care se vor validate. Sau teme de cercetare impuse pe hârtie. Și dacă am inversa demersul? Este fascinant să pleci într-o plimbare pe stradă și să descoperi o tematică sociologică la care nici nu te-ai gândit. În fața căreia nu ai ...

Trans-știința

Se pare că realitatea pe care nu numai că o percepem astăzi, dar chiar o creăm în măsură semnificativă, a devenit mai complexă decât orientările științifice dominante. Ceea ce numim astăzi cunoaștere științifică pare să nu ne mai ajute în înțelegerea complexității, atât a realității obiective, cât și a subiectivității. ...

Sociologii români și problematica romilor[1]

Discuția declanșată de Institutul de istorie m-a pus pe gânduri. Rezultatul este un eseu mai larg decât mă așteptam. Dezrobirea. Institutul de istorie al Academiei a prezentat 5 comunicări despre una dintre schimbările sociale importante ale istoriei României: abandonare ”robiei”. Un proces social-politic și cultural extrem de important care a avut ...

Interviu cu Emanuel Copilaș – “Integrarea României în sfera de influență sovietică (1944-1947) perspective internaționale și locale”

Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum? Inițiativa volumului s-a conturat pornind de la un capitol de carte, publicat în cadrul volumului colectiv intitulat Panorama comunismului în România. Volumul, coordonat de către scriitoarea Liliana Corobca, a apărut la editura Polirom în ...

Elevarea spirituală

În general, se crede că omul are trei nevoi elementare, fără de care nu are nici o șansă de supraviețuire: hrană, adăpost și îmbrăcăminte. Desfășurarea vieții umane, ne dezvăluie că niciuna dintre ele nu se satisface, adecvat naturii sale, prin oferta directă a mediului său natural de viață. În condiția ...

Manifestare științifică organizată de Agenția Națională pentru Romi „Dezrobirea romilor şi semnificaţia sa pentru minoritatea romă şi societatea românească”

În data de 20.02.2024, a fost organizat evenimentul „Dezrobirea romilor şi semnificaţia sa pentru minoritatea romă şi societatea românească”, Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române. Manifestarea științifică a fost organizată de Agenția Națională pentru Romi, sub egida Academiei Române și a fost ocazionată de Ziua Dezrobicrii Romilor din ...

Interviu cu Emanuel Copilaș – “Educaţie pentru societate : in memoriam Robert Reisz”

Silviu Rogobete și Emanuel Copilaș (coordonatori) (2023) Educaţie pentru societate : in memoriam Robert Reisz, Editura Universității de Vest, Timișoara Felicitări pentru publicarea volumului! Pentru început vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre personalitatea științifică a Profesorului Robert Reisz! Robert Reisz a fost, în primul rând, o persoană curioasă, înțelegătoare ...

NOUA LEGE A PENSIEI: un moment al SPERNȚELOR sau al ADEVĂRULUI?

Ieri, la Realitatea a fost o nouă discuție pe tema pensiilor. De 3 ani, aproape zilnic, sunt discuții pe metodologia calcului pensiilor. Concluzia discuțiilor din ultimii ani de dezbatere a fost că pensiile sunt foarte scăzute și, desigur, e necesar o creștere a lor. În plus, sistemul este plin de ...