Romania Sociala logo
Menu

Postfaţă la cartea despre mine

autor:   9 February 2021  

Am fost impresionat când am aflat de iniţiativa unor colegi de a aduna gândurile lor despre mine într-o carte.

Acum am cartea în faţă. Este foarte frumoasă. Mărturisesc însă că prima reacţie a fost să pun cartea deoparte. Apreciam gestul, dar mă aşteptam la vorbe frumoase, multe dintre ele convenţionale. Am avut un sentiment de singurătate. Laudele convenţionale accentuează singurătatea şi starea de izolare. E frumos ce se spune în asemenea împrejurări, dar nu simt că eu sunt acela. 

Am deschis cartea să o răsfoiesc din politeţe, dar şi cu o oarecare jenă. Am citit-o însă cu o plăcere imensă. Și mult interes. Cartea este cu totul altceva decât mă aşteptam. Desigur, în asemenea împrejurări se spun şi vorbe mai frumoase decât aş merita. Dar, citind cartea, nu m-am mai simţit singur. Cei care au scris au spus lucruri pe care eu nu le ştiam. Am început să înţeleg cum relaţia dintre mine şi ei a fost o parte a vieţii lor, dar şi a mea. 

Istoria mea nu mai era cea a unui om singuratic, care riscă să vorbească fără să ştie dacă sunt şi oameni care să-l audă. Această carte este o istorie a noastră împreună: cum am fost eu ca o parte a vieţii lor şi ei parte a vieţii mele. 

Doi colegi şi prieteni, unul apropiat de vârsta mea şi altul, la mai puţin de jumătate a vârstei mele, au formulat, în moduri diferite, aceeaşi concluzie la o întrebare gravă: am reuşit eu, ca sociolog, să realizez obiectivul întregului meu efort ? 

Primul, Vladimir Pasti, un prieten de o viaţă, face o paralelă între mine şi Ianus, zeul antic al timpului. Ianus are două feţe: una spre trecut şi alta spre viitor. Viitorul nu doar îl „vede”, dar îl şi „face”: Ianus a salvat Roma de invazie. În ceea ce priveşte ce am făcut eu pentru viitor, Pasti face o estimare dură: „nu am reuşit să salvez România de la subdezvoltare”. Îmi acordă şi o scuză: nu sunt zeu, ci om. Dar mai adaugă un lucru mult mai important: spre deosebire de Ianus, eu am şi cea de a treia faţă, cea mai importantă, cea de sociolog. Nu am reuşit să schimb lumea, dar ca sociolog…

Iulian Stănescu, un prieten pe care îl preţuiesc din toată inima,  formulează, independent de Pasti, aceeaşi dură estimare a şanselor proiectului meu de viaţă. El utilizează chiar estimarea formulată de mine, pe care şi-o însuşeşte. Faust a încercat şi el să schimbe lumea. Miza pariului cu Mefisto era enormă: în joc era chiar sufletul său. În final, Faust crede că a reuşit să realizeze măreţul său proiect de a construi o altă lumea. În realitate însă, Faust, orb, se află într-o groapă mizeră pe care el însuşi a făcut-o. Întrebarea crucială formulată de Goethe: Mefisto a câştigat pariul cu Faust? NU. Dumnezeu îl mântuieşte pe Faust pentru că „neîncetat s-a străduit”. Faust moare fericit, şi Mefisto nu-i poate lua sufletul. Sociologul actual este Fastul lui Goethe.

La sfârşitul acestei cărţi despre mine, nu pot să nu mă întreb: voi, colegii mei, Dumnezeul colectiv al sociologiei, îmi acordaţi „mântuirea de sociolog”? 



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...