Romania Sociala logo
Menu

Prezenţa la vot: între ţara legală şi ţara reală

autor:   10 December 2016  

Două întrebări ies în evidenţă: (1) cât va fi prezenţa vot şi (2) pe cine avantajează sau dezavantajează o prezenţă mai mare ori mai mică?

Prezenţa la vot la cele mai recente două alegeri parlamentare a fost foarte scăzută: 39,2% în 2008 şi 41,8% în 2012. Printre cauze: decalarea alegerilor parlamentare de cele prezidenţiale, experimentul nefericit al uninominalului, încrederea foarte redusă în parlament şi partide politice, rolul şi puterea în creştere a administraţiei locale faţă de cea centrală etc.

Pe de altă parte, prezenţa la vot în România nu este chiar aşa de scăzută pe cât arată datele oficiale. Procentul de prezenţă reiese din raportarea numărului celor prezenţi la urne la numărul total al celor înscrişi în listele electorale. O realitate mai puţin cunoscută a alegerilor din România constă tocmai în următorul paradox: în timp ce populaţia României scade, corpul electoral – numărul total al celor înscrişi în listele electorale – creşte. Diferenţa nu este minoră, ci de ordinul milioanelor de persoane. La cel mai recent recensământ, cel din 2011, au fost înregistrate 16,3 milioane de persoane adulte [1]. În schimb, listele electorale pentru alegerile parlamentare au un total de aproape 19 milioane persoane (vezi tabelul de mai jos). De unde diferenţa? Unde şi cine sunt milioanele de persoane care sunt în listele electorale, dar nu se regăsesc în statistica populaţiei?

O parte a răspunsului este că avem de a face cu două categorii diferite. Pe de o parte, totalul cetăţenilor români cu drept de vot; pe de altă parte, populaţia stabilă a României. Altfel spus, ţara legală versus ţara reală.

În categoria cetăţenilor români cu drept de vot, dar care nu fac parte din populaţia stabilă a României, intră şi cetăţenii străini care au dobândit cetăţenia română. De pildă, cetăţenii Republicii Moldova cu cetăţenie română, probabil de ordinul sutelor de mii. Însă cei mai numeroşi sunt cetăţenii români plecaţi în străinătate. Emigranţii sunt în număr de cel puţin 2,8 milioane de persoane [2].

tabel

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României 2003-2008, Biroul Electoral Central

Anchetele sociologice şi sondajele de opinie realizate în cadrul ICCV, care au avut drept bază de eşantionare listele electorale, ne-au arătat că circa 15% dintre persoanele din listă fie nu sunt în ţară, fie reprezintă erori în liste – cel mai adesea persoane care nu mai locuiesc la acel domiciliu şi în foarte puţine cazuri decedaţi. După cum au remarcat Mircea Comşa şi Traian Rotariu, problema cauză a disparităţii dintre creşterea corpului electoral şi scăderea populaţiei o reprezintă slaba capacitate administrativă a statului român [3]. Consecinţa: prezenţa la vot în populaţia stabilă este cu minim 10 puncte procentuale peste cea oficială, raportată la populaţia din listele electorale.

Orice proiecţie privind prezenţa la vot trebuie să ţină cont de cele de mai sus. Consecinţa practică este că prezenţa oficială la vot tinde să fie mai redusă decât cea estimată în sondajele de opinie, care acoperă doar populaţia stabilă, rezidentă în România. Având în vedere că prezenţa de 48% de la locale reprezintă o revenire la nivelul din 2008 (49%), apare foarte probabil ca prezenţa la alegerile parlamentare din 2016 să fie apropiată celei din 2008 (39%).

Pe cine avantajează sau dezavantajează o prezenţă mai mare ori mai mică?

Judecata obişnuită este că o prezenţă mai scăzută favorizează PSD, care are un electorat mai disciplinat, preponderent rural şi mai vârstnic, iar una mai ridicată partidele de dreapta, cu un electorat mai tânăr, majoritar urban şi mai dificil de mobilizat.

Însă eu consider că prezenţa la vot în intervalul 35-45% nu reprezintă avantaj sau dezavantaj pentru vreun competitor. Alegerile prezidenţiale, inclusiv cele din 2014, au arătat că abia la o prezenţă de 60% şi peste se poate vorbi de un avantaj pentru dreapta. Să nu uităm că la o prezenţă de 55% la turul 1 din 2014, Victor Ponta (PSD) a obţinut 40,4% din voturi.

 

 

 

[1] Datele definitive ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011 sunt disponibile la adresa www.recensamantromania.ro/rezultate-2/

[2] Traian Rotariu. Un sfert de secol de declin demografic în Cătălin Zamfir, Iulian Stănescu (coord.), România la răscruce: opţiuni pentru viitor, Bucureşti: Pro Universitaria, 2015, p. 166.

[3] Traian Rotariu şi Mircea Comşa. Alegerile generale 2004: o perspectivă sociologică, Cluj-Napoca: Eikon, 2004, pp. 31-32.



Facebook

Cum se plasează România în Uniunea Europeană?

La întemeierea sa, Uniunea Europeană a formulat ca obiectiv central crearea unei uniuni  europene înalt omogenă, cu grade apropiate de dezvoltare social-economică a țărilor membre. S-a respins opțiunea de a realiza o Europă ”cu două sau trei viteze”. În prezent, Uniunea Europeană prezintă în fapt importante diferențe/ inegalități. Uniunea europeană a lansat ...

Se pare că România vrea să meargă în altă direcție decât Europa

În subconștientul gândirii actuale există solid înrădăcinată o idee fundamentală: toate țările fost-comuniste din Europa utilizează aceeași strategie pentru tranziție, au parcurs același proces de schimbare și ajung la același tip de societate. Desigur sunt diferențe, dar comunalitatea procesului este predominantă. În studiul anterior[1] am lansat o ipoteză diferită: în procesul ...

Dezbatere despre secularizare și religiozitate contemporană

La Institutul de Cercetare a Calității Vieții din București (ICCV) a avut loc vineri, 10 iunie 2022, dezbaterea „Secularizare și religiozitate contemporană”. La eveniment au participat cercetători, profesori și specialiști de la diferite institute din cadrul Academiei Române și al Universității din București. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu ...

Tranziția românească: strategia occidentală versus strategia neoliberală [1]

Prezentul nu poate fi înțeles decât ca produs al trecutului sau uneori ca reacție la acesta. Întrebarea este: în care trecut s-au petrecut evenimentele/ s-au luat deciziile care au determinat cursul evenimentelor care a produs starea prezentă a societății noastre. Spre o societate după modelul occidental În perioada comunistă, modelul occidentului capitalist ...

Despre Stat – Stat de securitate, stat protector, stat mare, stat mic, stat eșuat

Tendințe politice în lumea de azi. Cum stăm cu Statul ? (1) La ultimele alegeri prezidențiale din Franța (aprilie 2022) s-a constatat un scor de absenteism de 35% la  primul tur și 28,2% la al doilea tur. S-a constat deasemeni declinul partidelor tradiționale de stânga și de dreapta, care au înregistrate ...

Despre Adevăr. Teoria punctelor de vedere

Adevărul, victimă a unui război Mărturisesc că am simțit o mică vinovăție de a fi incapabilă să scriu despre războiul din Ukraina. Știu că războiul nu este arta binelui. Știu că un război produce oroare și fascinație și că   impresionează prin cruzimea lui. Mai știu că războiul produce o avalanșă de ...

Două strategii de a ieși din criza românească

La începutul acestui an începusem să ne întrebăm, timid, dacă Criza COVID dă semne de a se încheia. Istoria ne spune că o criză medicală trece inevitabil de la sine. Pentru problemele medicale deja avem soluții din ce în ce mai eficace. Ne trezim însă că, dacă criza medicală pare ...

Prietenia la vârsta a treia

Nimeni nu ar accepta o viață lipsită de  prieteni, chiar dacă ar fi să posede toate celelalte bunuri la un loc.                                    (Aristotel, Etica Nicomahică) Când trenul vieții se apropie de „Stația Terminus”, rămânem în compartiment doar cu doi, trei prieteni; ceilalți s-au mutat în alte vagoane sau au coborât definitiv. Din ...