Romania Sociala logo
Menu

Psihologia socială(vol. 50, nr. 2, 2022)

autor:   8 February 2023  

Este un număr special: pe de o parte marchează zece ani de la trecerea în neființă a profesorului Adrian Neculau, fondatorul ei, în anul 1998, și redactorul șef al revistei vreme de 14 ani (1998 – 2012), pe de altă parte prezintă bilanțul contribuțiilor științifice ale studiilor publicate de-a lungul celor 24 de ani de la înființare

În grupajul In memoriam Adrian Neculau, 24 de cercetători publică studii teoretice și cercetări psihosociologice concrete pe teme de actualitate științifică și cu valențe aplicative. Grupajul este deschis de studiulprofesorului Ştefan Boncu „Psihologia socială ieşeană. Deceniul efervescent 1995-2005” (pp. 19-27). Este deceniul în care, prin „activitatea prodigioasă a ilustrului intelectual Adrian Neculau” (p. 25) și prin efortul tinerilor membri ai Laboratorului de Psihologia Câmpului Social, „psihologia socială ieșeană a ajuns să strălucească” (p. 19). Ștefan Boncu notează: „În 2003, profesorul Neculau a împlinit vârsta de 65 de ani. Nu s-a pensionat, pentru că avea multe proiecte în desfăşurare sau numai întrevăzute şi mulţi doctoranzi. Calitatea de titular al Departamentului de Psihologie i-a fost reconfirmată în fiecare an de către Senatul Universităţii până în 2008, când s-a retras, devenind profesor emerit şi cadru didactic asociat. Vreau să subliniez că Adrian Neculau nu s-a pensionat niciodată ca intelectual. Realizările lui din perioada 2003-2012 le depăşesc cu mult pe cele ale majorităţii psihologilor universitari mai tineri” (p. 23).

În continuarea relevării activității lui Adrian Neculau ca profesor emerit, profesorul Corneliu Bîlbă comentează conferinţa „Universităţile din Universitate. Construcţie şi ruptură identitară în câmpul universitar”, ținută de Adrian Neculau în Aula Magna a Universităţii „Al. l. Cuza” din Iaşi cu prilejul deschiderii anului universitar 2011-2012. Corneliu Bîlbă demonstrează că în această conferință Adrian Neculau pune problema definirii identităţii colective în raport cu exigenţele dreptăţii de tranziţie, pentru vindecarea memoriei.

Menționez temele câtorva studii cuprinse în grupajul amintit: modelele teoretice și implicațiile sociale ale onoarei (Mihai Curelaru), resursele regenerative ale interacțiunilor sociale (Alin Gavreliuc), efectele sociale ale pandemiei COVID-19 (Lilian Negura, Nathalie Plante, Yannick Masse), culpabilizarea și reconcilierea intergrupuri (Natalia Cojocaru), substratul etiologic al didactogeniei (Mihai Șleahtiţchi), prezentarea sinelui (Octavian Onici), reprezentările sociale (Radu Neculau), climatul carceral (Ioana Florina Marina, Andrei C. Holman). Toate aceste studii îndeamnă la reflecție.

În acest sens, studiul „Onoarea – modele teoretice şi implicaţii sociale” de Mihai Curelaru este cu deosebire incitant intelectual în climatul social de azi, când se discută despre onoare în mass-media, pe rețelele de socializare și în Parlament (în ședința din 6.10.2023,  partidele din opoziție au cerut demisia de onoare a ministrului de interne Lucian Bode, dovedit că a plagiat în teza sa de doctorat). Ce este onoarea, care sunt modelele teoretice și cum poate fi măsurată onoarea și care este reprezintarea socială a onoarei la români comparativ cu alte popoare sunt subiectele cheie în acest studiu. Pe baza literaturii de specialitate, profesorul Mihai Curelaru consideră că la nivel individual, „onoarea reprezintă un set de valori transpuse în acţiune, pe care le vom plasa la două niveluri. La primul dintre acestea, onoarea ne apare ca tărie de caracter care indică gradul de aderenţă a unei persoane la anumite principii etice”, iar la nivelul relaţiilor interpersonale, de grup şi comunitare „onoarea se înfăţişează ca un set de norme sau standarde care construiesc, menţin şi reglează interacţiunile umane şi care prevăd implicaţiile încălcării acestora (p. 42). Imaginea românilor despre onoare „a evidenţiat un set de patru termeni (sau valori) care joacă rolul de elemente centrale ale reprezentării sociale pe care românii o au despre onoare: cinste, respect, demnitate şi corectitudine” (p. 48).

Acest număr al revistei este special, cum am afirmat, și pentru că prezintă un bilanț al contribuțiilor științifice aduse de studiile publicate de-a lungul celor 24 de ani de la înființare, dar și pentru că marchează 10 ani de când revista este condusă de Mihai Dinu Gheorghiu, profesor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iași. Sub titlul „Psihologia socială, încotro?”, Mihai Dinu Gheorghiu analizează strategia revistei, un adevărat „aisberg al cercetării și acțiunii în domeniul psihologiei sociale” – cum aprecia Adrian Neculau revista – și arată continuitatea, dar și schimbările survenite, în acord cu  transformările social-politice din România și cu modificările petrecute atât în ce priveşte statutul, condiţiile de exercitare a profesiei de psiholog, cât şi recunoaşterea ei publică.

În ultimul deceniu, revista s-a descis larg spre prezentarea condiţiei ştiinţelor sociale (inclusiv psihologia socială) în alte țări: au fost realizate numerele dedicate situației din Brazilia, Bulgaria şi Ungaria, însoţite de dialoguri cu personalităţi ale lumii ştiinţifice din aceste ţări (p. 12). Revenind la întrebarea încotro se îndreaptă psihologia socială azi, Mihai Dinu Gheorghiu constată, pe baza examinării experienței sale editorial, că „psihologia socială urmăreşte un dublu scop, propriu-zis ştiinţific, de cunoaştere şi de afirmare a cadrelor teoretice şi instrumentelor metodologice de producere a cunoştinţelor omologate ca ştiinţifice; şi un obiectiv propriu-zis politic, de recunoaştere a legitimităţii acestui demers” (p. 14). În ce privește Revista Psihologia Socială, Mihai Dinu Gheorghiu apreciază că aceasta a „demonstrat că e capabilă să se menţină în spaţiul academic naţional şi internaţional, onorându-şi obiectivele iniţiale” (p. 14).

Subscriem acestei aprecieri și urăm mulți ani Revistei Psihologia Socială și profesorului emerit Mihai Dinu Gheorghiu, sociolog de anvergură internatională, care nu demult a împlinit 70 de ani. CV-ul său este impresionant: 17 cărţi în calitate de autor, co-autor și coordonator, publicate în limbile română şi franceză, peste 20 de traduceri şi prefeţe la lucrări semnate de autori români și străini, zeci de studii scrise în română, franceză, germană și engleză în volume colective, 57 de studii şi articole publicate în reviste ştiinţifice, zeci de recenzii, cursuri universitare, rapoarte şi proiecte de cercetare.



Facebook

Vin alegerile. Ce președinte să alegem?

“Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. Noi ...

Compasiunea de sine

Iubește-te pe tine însuți, pentru a putea să-l iubești pe aproapele tău. Avem compasiune pentru persoanele aflate în dificultate, care au suferit o pierdere sau au eșuat într-o acțiune onorabilă. Compasiunea este un veritabil liant social: a nu rămâne indiferent față de suferința altora, a fi gata să îi ajuți consolidează coeziunea ...

România în criză

Tema crizei sociale a izbucnit în gândirea actuală. Deși timid, criza Covid și apoi criza Ucrainei, s-au extins rapid. Cum este tratată în sociologie? Surpriză, în enciclopediile și dicționarele sociologice occidentale pe care le am la îndemână aproape că nu există. Primul capitol al acestei cărți este dedicat acestei întrebări: există ...

De ce să omorâm viitorul?

În zorii actualelor tehnologii, visătorii au fost entuziasmați de ideea că ele vor putea fi utilizate în schimbarea radicală a condiției umane. S-au gândit imediat la eliminarea sărăciei din viața oamenilor, la universalizarea informației și comunicării, la atingerea, peste tot în lume, a unui  grad de cunoaștere eliberator, la eliminarea ...

O propunere naivă. Ce putem învăța de la președinții de până acum

"Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. ...

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) în contextul crizei actuale

Dacă vrem să evaluăm activitatea unui institut de cercetare, cum este Institutul de Cercetare a Calității Vieții, e necesar mai întâi să limpezim două probleme epistemologice care domină discuțiile actuale. Ambele afectează direct funcționarea institutului nostru.     Sociologia ca știință universalistă sau a ”locului” Adesea, discutând cu colegi din diferite domenii alei  ...

Pilulele fericirii și lanțul medicalizării

Painkiller : Scăpați de durere, atingeți plăcerea! În august 2023, a fost mediatizat episodul de la Vama veche, când un tânar, conducea mașina în stare avansată de consum de drog, și a accidentat mortal alți doi tineri în plină stațiune de vacanța. S-a aflat astfel că grupuri de tineri aflați în ...

Curajul de a cuvânta într-o lume globală

Teama de a nu fi judecat, ostracizat sau sancționat datorită opiniilor personale afectează dezvoltarea individuală. Atunci când individul este forțat să se conformeze unor standarde artificial impuse din exterior și să poarte cu el o mască pentru a fi acceptat, are loc o fractură la nivelul societății dar și a ...