Romania Sociala logo
Menu

Publicistica sociologică românească – istorie, perspective, evoluție

autor:   8 May 2017  

În 2014 a fost publicat volumul Sociologia românească: 1900-2010. O istorie socială.[1] Dincolo de anvergura acestei cărți și de relevanța sa pentru sociologia românească sub aspect de profesie, acesta a constituit primul pas dintr-un demers mai larg, caracterizat de continuitate: înregistrarea publicațiilor din domeniul sociologiei, având ca referință momentul prezent. În spatele acestei publicații stă o activitate susținută, începută în 2006 ca proiect de colaborare inter-instituțională sub coordonarea ICCV, cu titlul Publicistica sociologică românească, din 1944 până în prezent.   De atunci, a fost extinsă perioada de interes de la 1944 la 1900, iar această zonă de explorare a devenit un program instituțional al ICCV la dezvoltarea căruia cercetători din cadrul institutului contribuie permanent.

Echipa curentă este formată din: CS I prof. univ. dr. Cătălin Zamfir și CS I dr. Iancu Filipescu (coordonatori), CS II dr. Simona Ilie, CS II dr. Simona Stănescu, CS III dr. Alexandra Deliu și AC drd. Maria Stănescu. Proiectul materializat prin volumul amintit este unul deschis, bazele de publicații pentru perioada 1900-2010 fiind completate cu baze de publicații pentru intervalul de timp 2011-2015.

Scopul acestui program poate fi expus în termeni clari: inventarierea publicisticii sociologice românești. Mai complexă este asumarea asociată: cartografierea zonelor/temelor de interes pentru sociologii români, referința temporală invitând la periodizări în analiza acestor publicații (cel puțin în termeni de volum și teme abordate) și a dialecticii sociologie-societate în context românesc. Metodologia de lucru cuprinde un repertoriu de activități de obținere a datelor: apeluri, cel mai adesea prin email, către sociologi români; consultarea paginilor de internet ale facultăților de profil, ale institutelor de cercetare precum și ale revistelor românești de sociologie, asistență socială și domenii conexe (științe politice, psihologie).

Având în vedere componenta de exhaustivitate presupusă de intenția de a oferi o imagine asupra unei științe sau, în alte cuvinte, asupra unor cadre generale de înțelegere/explicare/predicție a realității inter-umane, bazele de publicații sunt supuse completărilor, ori de câte ori sunt semnalate/observate posibile omisiuni. Ele stau la dispoziția utilizatorilor la adresele http://bibliotecadesociologie.ro/publicistica-romaneasca/carti/ și http://bibliotecadesociologie.ro/publicistica-romaneasca/studii/, publicarea acestora fiind invitația, adresată întregii comunități științifice, de a lua parte la acest proiect.

Elementul (ușor) retrospectiv este firesc pentru astfel de activități de arhivare: în stadiul curent, la nivelul lunii martie 2017, obiectivul ambițios este anul 2015. Din totalul de 5477 de cărți și 24018 studii aferente intervalului 1900 – 2015, o imagine sintetică a perioadei 2011-2015, în stadiul actual al culegerii de date, este:

publicistica

Cifrele pentru 2015 fac din acesta anul acel mai puțin prolific din cei 5 incluși în această a doua etapă a colectării și analizei titlurilor de publicații ale sociologilor români, însă există o serie de precizări care trebuie făcute aici, legate de metodologia colectării datelor și, asociat, de limitările intrinseci unui asemenea proces. Locurile de publicare (jurnale, pentru articole, respectiv edituri, în cazul cărților) s-au diversificat, existând numeroase articole publicate în jurnale străine și cărți publicate la edituri străine. Aceste materiale au putut fi înregistrate doar dacă s-au regăsit în CV-urile actualizate ale autorilor, sau au fost semnalate de către membrii echipei care a lucrat/lucrează în cadrul acestui program instituțional al ICCV, pe baza propriilor cunoștințe, documentări și interese de cercetare.

Constituirea și extinderea acestor baze de publicații pune la dispoziția celor interesați materia primă pentru varii analize care dau seama/pot da seama de conexiunea dintre lumea socială și spațiul sociologic în România, precum și de evoluții, schimbări, reformulări articulate în perspectivă diacronică. Consultarea bazelor de date poate fi făcută selectiv, după autor, an sau cuvinte cheie, acestea putând fi descărcate în format Excel.

Bazele de date vor fi actualizate periodic, următoarele completări fiind programate pentru iunie 2017. Reamintim faptul că pot exista omisiuni, pe care ni le asumăm ca fiind inerente acestui demers, și că, pentru remedierea acestora, ne bazăm pe sprijinul utilizatorilor.

[1] Zamfir, Cătălin și Iancu Filipescu (coord.). 2015. Sociologia românească: 1900-2010. O istorie socială. Cluj-Napoca: Eikon.



Facebook

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 4. Companiile nefinanciare cu capital străin, mai competitive decât cele autohtone

Boomul economic din România ultimilor ani nu reprezintă doar o consecinţă a mixului de politici  fiscal-monetare pus în practică de guvernul român şi de BNR. În opinia mea, pe lângă relaxarea fiscală şi creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, performanţele remarcabile ale companiilor nefinanciare cu capital ...

O zi specială

1 Decembrie 1918 pune pentru mine problema identităţii într-o altă perspectivă.  În fiecare zi îmi pun întrebarea ce sunt eu? Simplu: sunt Cătălin, sunt soţ, părinte, bunic; sunt prieten; sunt sociolog; sunt cetăţean al României, adică sunt român. Azi însă am un sentiment cu totul deosebit: e mult mai mult decât ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 3. Datoria publică şi privată

Aşa cum am arătat anterior, reducerea fiscalităţii, respectiv majorarea pensiilor și a salariilor din sectorul public  implică o creştere a cererii solvabile şi a ofertei agregate, respectiv a produsului intern brut. Dacă acest balon de oxigen sau „magnetou”, aşa cum spunea Keynes, nu generează o creştere a deficitelor fiscale, sustenabilitatea ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 1. Cea mai stimulativă politică fiscală din UE

După cum este cunoscut, locuitorii ţării noastre şi investitorii străini au beneficiat în ultimii cinci ani de o diminuare semnificativă a fiscalităţii. Pe de altă parte, această relaxare fiscală a fost contrabalansată de o politică bugetară extrem de restrictivă în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor guvernamentale. În acest context, ponderea ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 2. Inflaţia şi investiţiile

Politica financiară practicată de guvernele susţinute de coaliţia PSD-ALDE este extrem de criticată şi contestată de anumiţi  lideri de opinie din ţară şi din străinătate. În ce mă priveşte, nu intenţionez să devin „avocatul diavolului” şi să polemizez cu adversarii ideologici sau neideologici ai coaliţiei PSD-ALDE. Nu acesta este rolul ...

O urare pentru noul ministru al cercetării

A fost un timp când era vehiculată formularea România – societate a cunoașterii. S-a dovedit însă că această formulare nu exprimă nici realitatea românească și nici programele politice. Semnificativ, ea a fost abandonată de mulți ani. Guvernările române constant au ignorat cercetarea românească[1]. Alocările bugetare pentru cercetare au variat în jur ...

România deleuziană: fragmentul XXVII, despre Brașov (I)

Eseurile despre Brașov sunt dedicate celor care îndrăgesc acest oraș. În spiritul lui Heidegger, a iubi sau a îndrăgi înseamnă a purta de grijă unui lucru sau unei persoane. Ca atare, cele scrise se cuvine a fi citite ca un apel la grijă. O formă de îndrăgire este să-ți pese ...

Coș minim de consum pentru un trai decent pentru populația României

Ștefan Guga (Syndex), Adina Mihăilescu (ICCV), Marcel Spătari (Syndex) În perioada iulie-septembrie 2018, Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Syndex România au derulat o cercetare la nivel național pentru fundamentarea unui coș minim de consum pentru un trai decent pentru populația României. Rezultatele acestei cercetări ar trebui să constituie o ...