Romania Sociala logo
Menu

Publicistica sociologică românească – istorie, perspective, evoluție

autor:   8 May 2017  

Avatar

În 2014 a fost publicat volumul Sociologia românească: 1900-2010. O istorie socială.[1] Dincolo de anvergura acestei cărți și de relevanța sa pentru sociologia românească sub aspect de profesie, acesta a constituit primul pas dintr-un demers mai larg, caracterizat de continuitate: înregistrarea publicațiilor din domeniul sociologiei, având ca referință momentul prezent. În spatele acestei publicații stă o activitate susținută, începută în 2006 ca proiect de colaborare inter-instituțională sub coordonarea ICCV, cu titlul Publicistica sociologică românească, din 1944 până în prezent.   De atunci, a fost extinsă perioada de interes de la 1944 la 1900, iar această zonă de explorare a devenit un program instituțional al ICCV la dezvoltarea căruia cercetători din cadrul institutului contribuie permanent.

Echipa curentă este formată din: CS I prof. univ. dr. Cătălin Zamfir și CS I dr. Iancu Filipescu (coordonatori), CS II dr. Simona Ilie, CS II dr. Simona Stănescu, CS III dr. Alexandra Deliu și AC drd. Maria Stănescu. Proiectul materializat prin volumul amintit este unul deschis, bazele de publicații pentru perioada 1900-2010 fiind completate cu baze de publicații pentru intervalul de timp 2011-2015.

Scopul acestui program poate fi expus în termeni clari: inventarierea publicisticii sociologice românești. Mai complexă este asumarea asociată: cartografierea zonelor/temelor de interes pentru sociologii români, referința temporală invitând la periodizări în analiza acestor publicații (cel puțin în termeni de volum și teme abordate) și a dialecticii sociologie-societate în context românesc. Metodologia de lucru cuprinde un repertoriu de activități de obținere a datelor: apeluri, cel mai adesea prin email, către sociologi români; consultarea paginilor de internet ale facultăților de profil, ale institutelor de cercetare precum și ale revistelor românești de sociologie, asistență socială și domenii conexe (științe politice, psihologie).

Având în vedere componenta de exhaustivitate presupusă de intenția de a oferi o imagine asupra unei științe sau, în alte cuvinte, asupra unor cadre generale de înțelegere/explicare/predicție a realității inter-umane, bazele de publicații sunt supuse completărilor, ori de câte ori sunt semnalate/observate posibile omisiuni. Ele stau la dispoziția utilizatorilor la adresele http://bibliotecadesociologie.ro/publicistica-romaneasca/carti/ și http://bibliotecadesociologie.ro/publicistica-romaneasca/studii/, publicarea acestora fiind invitația, adresată întregii comunități științifice, de a lua parte la acest proiect.

Elementul (ușor) retrospectiv este firesc pentru astfel de activități de arhivare: în stadiul curent, la nivelul lunii martie 2017, obiectivul ambițios este anul 2015. Din totalul de 5477 de cărți și 24018 studii aferente intervalului 1900 – 2015, o imagine sintetică a perioadei 2011-2015, în stadiul actual al culegerii de date, este:

publicistica

Cifrele pentru 2015 fac din acesta anul acel mai puțin prolific din cei 5 incluși în această a doua etapă a colectării și analizei titlurilor de publicații ale sociologilor români, însă există o serie de precizări care trebuie făcute aici, legate de metodologia colectării datelor și, asociat, de limitările intrinseci unui asemenea proces. Locurile de publicare (jurnale, pentru articole, respectiv edituri, în cazul cărților) s-au diversificat, existând numeroase articole publicate în jurnale străine și cărți publicate la edituri străine. Aceste materiale au putut fi înregistrate doar dacă s-au regăsit în CV-urile actualizate ale autorilor, sau au fost semnalate de către membrii echipei care a lucrat/lucrează în cadrul acestui program instituțional al ICCV, pe baza propriilor cunoștințe, documentări și interese de cercetare.

Constituirea și extinderea acestor baze de publicații pune la dispoziția celor interesați materia primă pentru varii analize care dau seama/pot da seama de conexiunea dintre lumea socială și spațiul sociologic în România, precum și de evoluții, schimbări, reformulări articulate în perspectivă diacronică. Consultarea bazelor de date poate fi făcută selectiv, după autor, an sau cuvinte cheie, acestea putând fi descărcate în format Excel.

Bazele de date vor fi actualizate periodic, următoarele completări fiind programate pentru iunie 2017. Reamintim faptul că pot exista omisiuni, pe care ni le asumăm ca fiind inerente acestui demers, și că, pentru remedierea acestora, ne bazăm pe sprijinul utilizatorilor.

[1] Zamfir, Cătălin și Iancu Filipescu (coord.). 2015. Sociologia românească: 1900-2010. O istorie socială. Cluj-Napoca: Eikon.



Facebook

„Femei în noapte”. Lumea în care am intrat

Ieri am văzut un film serial, Women in Night. De regulă filmele mă relaxează și aproape le uit. Acesta a fost o excepție. M-a tulburat cum rar mi se întâmplă. La terminarea filmului m-am simțit bolnav. Fragmente ale filmului m-au obsedat toată noaptea.  O agenție olandeză: se aranja participarea unui grup ...

Avem o problemă: ce facem cu creșterea perioadei de viață?

Crizele creează probleme noi, dar și pune în centrul atenției problemele latente.   Eram puști și mă pasionau cărțile științifico-fantastice. Am citit o carte despre conflictul mașinilor cu oamenii. Stăteam sub un pom și în minte îmi compuneam și eu o poveste pe această temă. „Povestea” mea mi-o aduc aminte. O hală imensă ...

Sensibilitatea sociologică. În timp ce…

În stare de urgență sanitară (pandemia cu coronavirus obligă), focul actualității pune la încercare sensibilitatea sociologică. Sociologul încearcă să practice gîndirea vie și să descifreze jocul de umbră și lumină a «anormalității». Sau  poate a unei «noi normalități », care ar putea fi prelungită.  Ce se simte, ce se vede ...

COVID 19 și ce va fi după: Digitalizarea

Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții ...

Să reînvățăm alfabetul empatiei

În plină euforie a globalizării cotată, deja, ca ”mișcare istorică ireversibilă” coronavirus a trimis la coșul de gunoi al prognozelor toate așteptările globaliștilor: o anonimă epidemie a evoluat, fulgerător, către stadiul de pandemie, sfidând vremelnicele alcătuiri ale limitelor de decizie ale tuturor autorităților de pe toate continentele! După cum se știe, Globalizarea, ca proiect, și-a propus ...

Drepturi și responsabilități în contextul pandemiei COVID-19

La data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în decembrie 2019 la Wuhan - China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență pentru sănătatea publică: „gripa porcină” ...

Recenzie: Vlad Ovidiu Cioacă, Viața cotidiană în România comunistă, Ed. Beladi & Sitech, Craiova, 2019

Prof.univ.dr. Stefan Buzărnescu; Asist.univ.dr. Liliana Gabriela Ilie Schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, dincolo de controversele inevitabile, a generat scrieri de factură impresionistă și continuă să genereze și astăzi, după trei decenii, scrieri de profiluri foarte deosebite: de la mărturii ale participanților nemijlociți la Eveniment, la pretinse analize ”obiective” ale ...

Profesiune de credință. Să stai acasă nu e chiar așa de rău!

Restez chez vous! Stay at home! State a casa! Quedata en casa!  Trăim timpuri excepționale. Neliniște, uimire, siderație. În situația asta de criză sanitară mondială,  produsă de pandemia cu coronavirus, ni se spune în toate limbile: Stați acasă. Asta pentru că  virusul se mișcă odată cu noi, și riscăm să-l infectăm ...