Romania Sociala logo
Menu

PUNCTUL CRITIC. Trimestrial de diagnoză socială, politică și cultură, nr. 2 (28), 2019, București, Editor: Fundația Culturală „Ideea Europeană”

autor:   26 September 2019  

Analiza situației social-politice din România, a evenimentelor istorice și culturale din țara noastră în context european constituie o constantă a revistei trimestriale „Punctul Critic”. Numărul 28/2019 al revistei cheamă la reflecție: „Uniunea Europeană – o ecuație cu multe necunoscute”. Editorialul, semnat de Mihai Milca, directorul revistei, rezumă starea comunității europene: „La trei decenii de la implozia comunismului și instaurarea iluziei euforizante că Europa este în măsură să depășească nu doar diviziunea provocată la scara bătrânului continent de ceea ce în perioada postbelică s-a numit Războiul Rece, ci și celelalte posibile contradicții și clivaje în interiorul chiar al construcției euro-comunitare, spectrele unui trecut ce părea a fi fost lăsat în urmă pentru totdeauna își fac din nou loc în mentalul colectiv al europenilor, cu întreg cortegiul lor de anxietăți și neliniști, amenințări și idiosincrazii” (p. 5). 

Dacă aceasta este starea UE, mi se par firești întrebările „Lumea încotro? Europa încotro? România încotro?”, la care reușește să de răspuns bine argumentat Gheorghe Schwartz: „Predicții sunt multe: de la Statele Unite ale Europei, eventual după modelul Statelor Unite ale Americii, până la disolulția UE. Până la urmă, doar aplanarea orgoliilor naționale, realizarea unui consens real și respectarea unui cod etic adevărat va arăta dacă Europa va deveni într-adevăr o putere suficient de mare pentru a se putea apăra și pentru a învinge provăcările. România, care se complace în a naviga în siajul celor din jur, ar deveni parte a acestui bloc prosper” (p. 100). 

Cu greu cred că s-ar putea găsi contraargumente pentru a respinge acest răspuns, după cum cred că „Pilonii integrității în actuala conjunctură politico-economică din România” ar fi alții decât cei patru: integritate, responsabilitate, transparență, legalitate, identificați de Iuliana Pană (pp. 153-166). 

Înanite de a reproduce sumarul, ca îndemn la lectura acestui foarte bine structurat număr al revistei „Punctul Critic”,  semnalez și eseul „`Ideea Europeană` la Centenar” al prof. univ. dr. Vasile Păsăilă. Aflăm astfel că „în 25 iunie 1919 a apărut la București, întâi săptămânal, revista Ideea Europeană. Critică, artistică și socială, sub conducerea lui Constantin Rădulescu-Motru” (p. 149). Astăzi, Fundația Culturală „Ideea Eeuropeană”, sub a cărei egidă apare revista „Punctul Critic”, are pe drept cuvânt rădăcini centenare. 

SUMAR

EDITORIAL

♦ 2019 – Scurtă analiză spectrală a Europei (Mihai Milca)… /… 5

UNIUNEA EUROPEANĂ – O ECUAȚIE CU MULTE NECUNOSCUTE

♦ Eseu despre Uniunea Europeană azi (Petre Roman) …/… 15

♦ Populism-suveranismul în Europa secolului al XXI-lea și „The Movement” (Mihai-Bogdan Marian ) …/… 28

♦ Uniunea Europeană, între Fränkisch Europa și Europa eurasianistă (Cristi Pantelimon) …/… 46

♦ Alegerile europene 2019: spre o cale liberal-centristă? (Sebastian Simion)…/… 56

♦ Europa Centrală, între polisemie conceptuală și pluralism instituțional (Adrian Pop) …/… 66

♦ Lumea încotro? Europa încotro? România încotro? (Gheorghe Schwartz) …/… 87

♦ Radiografia alegerilor europarlamentare – mai 2019 (Dacian Vasincu) …/… 101

♦ Referendumul de la 26 mai 2019, opinia publică și politica (Septimiu Chelcea)…/… 118

♦ Noul defetism și „România educată” (George Apostoiu)…/… 126

ÎN APĂRAREA ROMÂNIEI MARI

♦ Alegerile parlamentare din 1919 – legitimarea democratică a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 (Gabriel Dolinschi)…/… 131 

♦  „Ideea Europeană” la Centenar (Vasile Păsăilă)…/… 148 

FONDUL ȘI FORMA

♦ Pilonii integrității în actuala conjunctură politico-economică din România (Iulian Pană)…/… 153

PERMANENTA ACTUALITATE A CLASICILOR

♦ Doi titani ai filosofiei și spiritualității răsăritene: Pavel Florenski și Vladimir Soloviov (Gheorghe Lecan Stoica)…/… 167

RECURSUL LA MEMORIE

♦ 1966. Reinstituționalizarea învățământului sociologic în România (Iancu Filipescu în dialog cu Septimiu Chelcea )…/…177

LUMEA CĂRȚILOR

Migrants, asylum seekers an refugees in a globalised world (Irina Moroianu Zlătescu, Alexandra Bucur-Ioan, Petru Emanuel Zlătescu, Editura Universul Academic, Editura Universitară, București, 2019 (Andreea Nicolae)…/… 215

EVENIMENT

 ♦ Dimensiunea parlamentară a Președinției române a Consiliului UE. Conferința interparlamentară privind viitorul Uniunii Europene (1-2 aprilie 2019) (Alina Grigorescu)…/… 221

♦ Conferința Internațională Eficiența normelor legale – ediția a 8-a „Globalizarea și legea”, 23-25 mai 2019, Cluj-Napoca, România (Alexandra Bucur-Ioan)…/… 230




Facebook

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Provincialismul. Cheie de lectură posibilă a tranziției

1. Punctul de plecare Lectura recentă a trei intervenții publicate în 2023 și 2024 mi-a apărut emblematică.  Este vorba de o serie de texte de analiză politică apărute sub titlul generic România ca proiect geopolitic și interesul național în contextul dezordinii mondiale, sub semnătura analistului politic Adrian Severin. Și de   cartea ...