Romania Sociala logo
Menu

Romania dupa tranzitie

autor:   6 April 2016  

Codrin Scutaru

Vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţă, este mai degrabă o prezentare a cărţii şi a poziţionării acestui volum în seria de lucrări despre tranziţie, despre politicile pe care le abordează România şi îmi amintesc că eram prezent în aula facultăţii de sociologie în anul 2004 când domnul academician Zamfir lansa o carte care ridica foarte multe semne de întrebare, o analiză critică a tranziţiei, ce va fi după… iată că peste 11 ani discutăm din nou despre tranziţie în termeni actuali. Discutăm în termeni foarte actuali despre tranziţie şi volumul colegilor noştri trece în revistă mai multe dimensiuni, pe de o parte problema demografică a României, scăderea cronică a natalităţii, ce se întâmplă cu sistemele de asigurări sociale şi ce se întâmplă în general cu populaţia României. Pe de altă parte ce se întâmplă cu descentralizarea şi regionalizarea, doi termeni folosiţi îndelung, înţeleşi prea puţin, uneori chiar şi de cei care trebuie să-i aplice sau să-i folosească. Volumul debutează cu un articol a domnului academician Zamfir, foarte interesant, un capitol legat de statul neofeudal ca rezultat al tranziţiei. Acest articol m-a pus pe gânduri, cum se poate replica un model provenit din trecut, din zona evului mediu în contemporaneitate. Cum să vorbim astăzi despre statul neofeudal dar, după aceea, gândindu-mă mai mult la această sintagmă, la acest termen m-am dat seama că putem vorbi şi de tipologia personalităţii neofeudalului românesc. Ce înseamnă neofeudalul ca tipologie, inspirat de ce scria domnul profesor mă gândeam că statul neofeudal…nu poate fi un stat neofeudal decât dacă are reprezentanţi în zona puterii administrative, în zona puterii politice dar şi în zona privată. Persoane care deşi sunt puse să gestioneze un anumit domeniu care nu le aparţine, pot fi simpli salariaţi din administraţia publică sau în zona privată dar conduc instituţii, le tratează ca pe feuda proprie. E un tip de comportament, dacă vreţi, probabil acest tip de comportament multiplicat a dus la apariţia unui stat neofeudal astăzi când suntem membrii ai Uniunii Europene, când avem destule progrese pe care le putem enumera dar cu toate acestea destule nemulţumiri. Aceste volume pe care le propune academicianul Zamfir, din a cărui echipă mă bucur că am avut onoarea să fac parte, sunt propuse spre analiză în principal celor care sunt interesaţi de ce se întâmplă în România dar şi celor care iau decizii, un anumit tip de sociologie constructivistă promovată de profesorul Zamfir, de colegul meu Iulian Stănescu, de cei preocupaţi de aplicarea realităţilor analizei sociologice în viaţa de zi cu zi ne este propusă prin prezentul volum. Cred că … sunt foarte multe gânduri care ne vin în momentul în care ne gândim la viitor, de cele mai multe ori a ajuns să ni se pară un interval lung, intervale foarte scurte pe care le ironizam acum o vreme. Când vorbim astăzi de 5 ani, când vorbim de 2015-2020, vorbim de un interval care poate părea lung. Ni se pare ca percepţie că el este lung, el nu este lung, dimpotrivă, sunt ani care trec relativ uşor şi pentru care trebuie să fim foarte, foarte bine pregătiţi. Aş vrea să închei cu o temă care poate, la nivel subtil, să fie inspirată şi de această carte şi de precedenta carte a colegului meu Iulian Stănescu pe tema puterii politice, un volum de autor foarte reuşit şi îndelung muncit (mult timp am discutat, pe parcursul scrierii lui cu Iulian). Mă preocupă şi ne preocupă, cred, pe toţi lipsa unor elite mai pregătite, sunt în sală foşti miniştri, actuali miniştri, secretari de stat, sunt în general în zona publică şi la alte evenimente prezenţi poate chiar în acest moment. Există o criză de leadership reală în toate zonele politice dată de lipsa unei anumite pregătiri a clasei politice sau a elitei administrative. Se iau lucrurile foarte uşor într-un domeniu care ţine de redistribuirea resurselor publice şi serviciul public care ar trebui să fie în sine administraţia, definiţia administraţiei este serviciul public. Acesta nu mai este căutat, nu mai este considerat atât de interesant de către cei specializaţi, de către cei cu studii, cei cu capacităţi, de cei cu abilităţi care preferă mediul privat, preferă studii în străinătate şi astfel actualele elite administrative şi politice au o reală criză de leadership. Un factor care contribuie la această criză de leadership este şi lipsa de interes pentru leadership în sine. De multe ori este ironizat cuvântul, dezvoltarea personală este ironizată, de prea multe ori, mai ales în funcţiile de responsabilitate, ajungem să credem că le ştim pe toate. şi probabil că de acolo este începutul sfârşitului, individual, de echipă. Am să închei aici cu această temă de gândire lansată, sunt optimist că generaţia din care fac parte de 18-35 de ani va da pe viitor, dincolo de oameni care să analizeze ce se întâmplă, va da oameni care să se implice mai mult şi mai bine, după modele funcţionale din trecut. Vă mulţumesc.



Facebook

Familia în destinul european. Un proiect creştin de redefinire a relaţiilor dintre familie şi stat

Papa Francisc a subliniat în enciclica sa „Laudato Si” că societatea actuală are o urgentă nevoie de „un umanism capabil să aducă împreună diferitele căi ale cunoaşterii, incluzând economia, în serviciul unei viziuni integrale” (LS 141). Altfel spus, acţiunea de a săvârşi binele presupune un efort comun şi nu dispersat, pentru că Domnul acţionează ...

Ce fel de democrație promovează Parlamentul european?

Am intrat în Uniunea Europeană. E cazul să ne asumăm responsabilitatea: ea va fi așa cum o vom construi noi cu toții Integrarea României în UE intră într-o nouă fază. Am fot cu toții entuziaști. Din întreaga Europă românii aveau cea mai ridicată încredere în noua alianță. Acum începem să vedem și problemele și ...

Indiferent ce se va întâmpla, să nu uităm că suntem profund datori Sorinei

În 24 iunie, în România socială, concludeam la o scurtă reflecţie asupra scandalului SORINA: ”Poate, în final, Sorina va fi ”luată”. Dar atunci noi românii ne-am simţi înfrânţi de o justiţie care nu mai este a noastră, ci capabilă de orice nedreptăţi în numele independenţei ei. Impactul moral va fi dezastros. Singura speranţă: nu ...

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.La mulți ani ROMÂNIA! La mulți ani cetățeni ai României care respectați acest simbol sfânt, oriunde v-ați afla!

Mass-media şi construirea opiniei publice

În prezent, sunt revizuite nu numai teoriile clasice ale comunicării (spirala tăcerii, stabilirea ordinii de zi, paza la intrare, fluxul comunicării în două trepte ş.a) în acord cu tehnologia digitală, ci şi ipotezele despre relaţia dintre mass-media şi opinia publică. Este repusă în discuţie chiar problema de fond: influenţează mass-media construirea opiniei publice? Marco Dohle ...

O justiţie absolut incorectă dar definitivă este mai importantă decât soarta unui copil?

Sorina, o fetiță de 8 ani, este târâtă cu brutalitate în văzul multor martori, de o doamnă procuror și băgată cu forța într-o mașină neagră. Sorina țipă disperată: Mami, nu mă lăsa. Evenimentul este filmat și, la televizor, milioane de români sunt șocați și indignați. Asistăm la un eveniment care probabil ...

Gatekeeping: controlul informaţiilor mass-media

Teoria numită metaforic „Paza la intrare” (Gatekeeping) a fost prefigurată încă din primele decenii ale secolului trecut, a fost extinsă considerabil în numeroase cercetări de teren în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi a fost revizuită recent, în acord cu noilemedia. Repere Pentru prima dată, termenul de „gate keeper” a fost folosit ...

De ce România nu are un Proiect de Ţară?

Am citi cu mult interes studiile lui Vladimir Pasti şi Iulian Stănescu[1]. Ei constată că, după întreaga perioadă postcomunistă, nu avem o Agendă socială de dezvoltare. Eu aş spune mai apăsat: România nu are un PROIECT DE ȚARĂ. Sunt şi eu nemulţumit că partidele politice în disputele electorale nu luptă cu programe de dezvoltare social-economică ...