Romania Sociala logo
Menu

România nu mai este oaia neagră a Europei

autor:   10 July 2020  

În mod surprinzător, România s-a dovedit a fi una din cele mai dinamice ţări din UE 27 în ceea ce priveşte creşterea economică din ultimele două decenii. De ce în mod surprinzător? Pentru că la începutul actualului mileniu România ocupa ultimul loc într-un clasament al ţărilor din UE 27 alcătuit în funcţie de următorii indicatori esenţiali: produsul intern brut, respectiv consumul individual şi investiţiile brute pe locuitor. Dar, în pofida acestui handicap, România a înregistrat în ultimele două decenii performanţe remarcabile în ceea ce priveşte creşterea economică. Datorită acestui fapt, România devansează în acest moment Bulgaria, Croaţia, Grecia şi Letonia, în ceea ce priveşte produsul intern brut pe locuitor, Bulgaria, Ungaria, Croaţia, Letonia, Slovacia şi Polonia, în ceea ce priveşte consumul individual pe locuitor, respectiv Grecia, Bulgaria, Lituania, Polonia, Croaţia, Portugalia şi Letonia, în ceea ce priveşte investiţiile brute pe locuitor. Însă, aceste performanţe excepţionale ale României, fără precedent în ultimele cinci decenii, nu sunt mediatizate nici de presa autohtonă şi nici de cea străină. De aceea, sunt convins că datele din studiul de caz care urmează vor stârni nu doar curiozitate, interes şi satisfacţie, ci şi dezinteres, stupefacţie sau frustrare. Pentru că aşa s-a întâmplat de fiecare dată atunci când România a rupt gura târgului!

PIBL – produsul intern brut pe locuitor (% din media UE 27 a indicatorului estimat în euro pps); CIEL – consumul individual efectiv de bunuri şi servicii pe locuitor (% din media UE 27 a indicatorului estimat în euro pps). Consumul individual efectiv de bunuri şi servicii se estimează prin însumarea consumului individual de bunuri şi servicii al populaţiei, al organizaţiilor non-profit şi al instituţiilor guvernamentale; IBL – investiţii brute (formarea brută de capital) pe locuitor (% din media UE 27 a indicatorului estimat în euro pps).

Pe de altă parte, dacă detaliem analiza, vom constata că Lituania şi România au beneficiat în perioada menţionată de cele mai ridicate niveluri de creştere din UE 27 ale indicatorilor utilizaţi în studiul de caz precedent. Acest inedit „podium” poate fi formalizat astfel: PIBL: Lituania (5,3%) şi România (4,9%); CIEL: România (6,3%) şi Lituania (4,9%); IBL: Lituania (6,5%) şi România (6,3%). Spre deosebire, nivelul comunitar al acestor indicatori a fost modest: 1,2%, 1,1% şi 0,9%!

Nota bene, în cazul României, diferenţa negativă dintre rata creşterii PIBL (4,9%) şi ratele egale de creştere ale CIEL şi IBL (6,3%) în ultimii 19 ani a fost determinată de o acumulare sistematică de exporturi nete (exporturi minus importuri) negative. Cu alte cuvinte, în cazul României, importurile excedentare au diminuat pe termen lung creşterea economică, spre deosebire de consumul individual şi de investiţii, care au amplificat acest proces. Contracararea acestei disfuncţii cronice reprezintă, deci, o importantă oportunitate de stimulare a creşterii economice în viitor. În al doilea rând, din studiul de caz precedent rezultă că investiţiile şi consumul individual de bunuri şi servicii au determinat, în egală măsură, creşterea economică remarcabilă de care a beneficiat România în ultimii ani. De aceea, aserţiunea conform căreia acest proces reprezintă o „creştere pe consum” nu este doar argotică, ci şi pe jumătate falsă. Am fost şi suntem, deci, infestaţi în mod sistematic de către presa din ţară şi din străinătate cu un fake news extrem de pervers, întrucât creşterea economică din  România ultimilor ani a fost, în egală măsură, şi „pe consum” şi „ pe investiţii”!

În acest context, este evident că actualul lokdown va stopa în mod dramatic creşterea economică remarcabilă de care a beneficiat România în ultimii ani. În plus, trăim „vremuri tulburi”, vremuri extrem de riscante şi de incerte. De aceea, înainte de a afla câte companii se vor închide, cât de mulţi salariaţi îşi vor pierde locurile de muncă, cât de mare va fi deficitul fiscal la sfârşitul anului şi cu cât vor creşte pensiile, cred că ar trebui să ne bucurăm pentru că ţara noastră nu mai este oaia neagră a Europei!

Sursa datelor: https://ec.europa.eu/eurostat/web/national-accounts/data/database.



Facebook

Geopolitica în clar obscur

Prima etapă pentru a lichida un popor este de a-i șterge memoria.  Distrugeți cărțile, cultura și istoria sa. Apoi faceți în așa fel să se scrie alte cărți, fabricați o altă cultură, inventați o altă istorie. Și astfel această națiune va începe să uite ceea ce a fost.  Lupta omului împotriva puterii ...

O discuție cu prof. univ.  Livia Popescu (Dordea) pe marginea unui articol publicat în 1981

Livia, ai publicat în 1981 un articol  despre preferințele de lectură ale adolescenților dintr-un centru de reeducare. Ce te-a făcut ca în anii când în România se edifica de zor „societatea socialistă multilateral dezvoltată”  să te apleci ca cercetător asupra unui grup social marginal ? După primul an și jumătate de ...

Bilanțul unui serial

În perioada  aprilie 2024 –  martie 2025 am publicat pe site-ul  www.romaniasociala.ro un număr de 10 interviuri cu tot atâția componenți ai unei generații de sociologi care s-a format prin studii de specialitate absolvite în anii `70 ai secolului trecut[1]. În fapt, intervalul deceniului menționat acoperă mai puțin decât cei ...

Destin și o viață de om – Constantin Schifirneț

România Socială vă prezintă volumul "Destin și o viață de om" al profesorului și cercetătorului Constantin Schifirneț, apărut la Editura Universității de Vest din Timișoara, în 2024. Acest volum este o incursiune autobiografică ce îmbină experiențele personale ale autorului cu analiza contextelor culturale, sociale și politice ale epocilor pe care le-a ...

Interviu cu Elena-Otilia ȚÎROIU despre volumul: Cultura organizațională din mediul școlar și comportamentul social al elevilor, Craiova: Editura Beladi, 2025

Vă rog să vă prezentați pe scurt, stimată doamnă Elena-Otilia ȚÎROIU.  Sunt profesor învățământ primar, absolventă a Școlii Normale ,,Carol I” Câmpulung, județul Argeș (Liceul Pedagogic), cu o vechime de 32 de ani în învățământul românesc, participând pas cu pas din anul 1993 la toate transformările care au avut loc în ...

Învățământul profesional și economia în România. De ce sistemul dual este o soluție limitată?

Introducere: într-un sistem de învățământ cu pierderi foarte mari, formarea inițială profesională poate fi soluția. Conform statisticilor disponibile și deja bine cunoscute, România suferă de eșecuri și pierderi cronice ale sistemului de învățământ, pierderi care se repercutează asupra multor dimensiuni ale vieții noastre economice, sociale și politice, inclusiv asupra stabilității democratice. ...

Elitele politice la rotativa istoriei. Alegerile din 2024 – revista de științe politice Polis nr. 1 din 2025

În urmă cu 30 de ani, revista de științe politice Polis dedica un întreg număr rolului jucat de elitele politice și intelectuale în societate (Polis nr. 4/1995). În editorialul Întoarcerea conceptelor din exil, Călin Anastasiu scria despre contaminarea ideologică a științelor sociale în perioada comunistă și despre interzicerea conceptului sociologic ...

Religie, actori religioși şi practici religioase în rândul romilor din România

După 1989 numeroase apariții editoriale academice au vizat și problematica unuia dintre celei mai numeroase grupuri etnice minoritare din România – populația romă.  Chiar dacă cercetările despre romi au fost abordate din perspective trans- și interdisciplinare, încă sunt subiecte care atrag cititori, atât cei specialiști, cât și publicul profan. Volumul ...