Romania Sociala logo
Menu

România nu mai este oaia neagră a Europei

autor:   10 July 2020   

Nicolae Taran

În mod surprinzător, România s-a dovedit a fi una din cele mai dinamice ţări din UE 27 în ceea ce priveşte creşterea economică din ultimele două decenii. De ce în mod surprinzător? Pentru că la începutul actualului mileniu România ocupa ultimul loc într-un clasament al ţărilor din UE 27 alcătuit în funcţie de următorii indicatori esenţiali: produsul intern brut, respectiv consumul individual şi investiţiile brute pe locuitor. Dar, în pofida acestui handicap, România a înregistrat în ultimele două decenii performanţe remarcabile în ceea ce priveşte creşterea economică. Datorită acestui fapt, România devansează în acest moment Bulgaria, Croaţia, Grecia şi Letonia, în ceea ce priveşte produsul intern brut pe locuitor, Bulgaria, Ungaria, Croaţia, Letonia, Slovacia şi Polonia, în ceea ce priveşte consumul individual pe locuitor, respectiv Grecia, Bulgaria, Lituania, Polonia, Croaţia, Portugalia şi Letonia, în ceea ce priveşte investiţiile brute pe locuitor. Însă, aceste performanţe excepţionale ale României, fără precedent în ultimele cinci decenii, nu sunt mediatizate nici de presa autohtonă şi nici de cea străină. De aceea, sunt convins că datele din studiul de caz care urmează vor stârni nu doar curiozitate, interes şi satisfacţie, ci şi dezinteres, stupefacţie sau frustrare. Pentru că aşa s-a întâmplat de fiecare dată atunci când România a rupt gura târgului!

PIBL – produsul intern brut pe locuitor (% din media UE 27 a indicatorului estimat în euro pps); CIEL – consumul individual efectiv de bunuri şi servicii pe locuitor (% din media UE 27 a indicatorului estimat în euro pps). Consumul individual efectiv de bunuri şi servicii se estimează prin însumarea consumului individual de bunuri şi servicii al populaţiei, al organizaţiilor non-profit şi al instituţiilor guvernamentale; IBL – investiţii brute (formarea brută de capital) pe locuitor (% din media UE 27 a indicatorului estimat în euro pps).

Pe de altă parte, dacă detaliem analiza, vom constata că Lituania şi România au beneficiat în perioada menţionată de cele mai ridicate niveluri de creştere din UE 27 ale indicatorilor utilizaţi în studiul de caz precedent. Acest inedit „podium” poate fi formalizat astfel: PIBL: Lituania (5,3%) şi România (4,9%); CIEL: România (6,3%) şi Lituania (4,9%); IBL: Lituania (6,5%) şi România (6,3%). Spre deosebire, nivelul comunitar al acestor indicatori a fost modest: 1,2%, 1,1% şi 0,9%!

Nota bene, în cazul României, diferenţa negativă dintre rata creşterii PIBL (4,9%) şi ratele egale de creştere ale CIEL şi IBL (6,3%) în ultimii 19 ani a fost determinată de o acumulare sistematică de exporturi nete (exporturi minus importuri) negative. Cu alte cuvinte, în cazul României, importurile excedentare au diminuat pe termen lung creşterea economică, spre deosebire de consumul individual şi de investiţii, care au amplificat acest proces. Contracararea acestei disfuncţii cronice reprezintă, deci, o importantă oportunitate de stimulare a creşterii economice în viitor. În al doilea rând, din studiul de caz precedent rezultă că investiţiile şi consumul individual de bunuri şi servicii au determinat, în egală măsură, creşterea economică remarcabilă de care a beneficiat România în ultimii ani. De aceea, aserţiunea conform căreia acest proces reprezintă o „creştere pe consum” nu este doar argotică, ci şi pe jumătate falsă. Am fost şi suntem, deci, infestaţi în mod sistematic de către presa din ţară şi din străinătate cu un fake news extrem de pervers, întrucât creşterea economică din  România ultimilor ani a fost, în egală măsură, şi „pe consum” şi „ pe investiţii”!

În acest context, este evident că actualul lokdown va stopa în mod dramatic creşterea economică remarcabilă de care a beneficiat România în ultimii ani. În plus, trăim „vremuri tulburi”, vremuri extrem de riscante şi de incerte. De aceea, înainte de a afla câte companii se vor închide, cât de mulţi salariaţi îşi vor pierde locurile de muncă, cât de mare va fi deficitul fiscal la sfârşitul anului şi cu cât vor creşte pensiile, cred că ar trebui să ne bucurăm pentru că ţara noastră nu mai este oaia neagră a Europei!

Sursa datelor: https://ec.europa.eu/eurostat/web/national-accounts/data/database.



Facebook

Puterea Big Tech de a influența politica și cultura: considerente etice

Știrile false de pe internet și contracararea lor este un subiect frecvent dezbătut în ultimii ani. Majoritatea strategiilor guvernamentale implică cooperarea guvernelor cu platformele de socializare pentru a opri răspândirea știrilor false și dezinformarea. Nu este întotdeauna clar ce presupune această cooperare, având în vedere că algoritmii specifici utilizați de ...

România, UE, flagelul demografic şi politica struţului

Studiul de caz prezentat în continuare reflectă cu claritate impactul devastator al actualei pandemii asupra situaţiei demografice a României. Astfel, în anul trecut, România a înregistrat o diminuare semnificativă a numărului de naşteri, respectiv creşteri fără precedent în ceea ce priveşte numărul deceselor şi a sporului natural negativ. (1)  AR = ...

Unde începe și unde se termină fericirea la actori

Experiența 3 – Observatorul. Nu de multe ori accesul în „laboratorul de teatru” este interzis celor din afară. Și nu pentru că se întâmplă lucruri care nu trebuiesc văzute ci dimpotrivă, există lucruri excepționale care, din păcate nu reușesc să ajungă în fața publicului din diverse motive. Actorii, atunci când se ...

Postfaţă la cartea despre mine

Am fost impresionat când am aflat de iniţiativa unor colegi de a aduna gândurile lor despre mine într-o carte. Acum am cartea în faţă. Este foarte frumoasă. Mărturisesc însă că prima reacţie a fost să pun cartea deoparte. Apreciam gestul, dar mă aşteptam la vorbe frumoase, multe dintre ele convenţionale. Am ...

Știința va produce o lume mai prosperă și mai egală sau mai polarizată?

Vladimir Putin, președintele Rusiei, una dintre cele mai puternice țări ale lumii, estimează rolul științei în lumea actuală: ”cele mai avansate țări ale lumii definesc știința drept una din prioritățile strategice și cine va fi primul, acela conduce omenirea” [1]. Afirmația m-a șocat. Nu știu ce gândește Putin despre organizarea ...

Contribuția domnului Academician Cătălin Zamfir la dezvoltarea domeniului calității vieții – o perspectivă subiectivă

Prima mea discuție cu domnul Academician Cătălin Zamfir, ca în cazul multor sociologi colegi de generație de la Universitatea din București, a fost de fapt cu Profesorul Cătălin Zamfir. S-a întâmplat la seminarul de Paradigme ale gândirii sociologice. Și astăzi când predau același curs la Universitatea din Oradea – în ...

Apariție editorială/ Interviu in honorem Sanda Golopenția, volum editat de Zoltán Rostás și Theodora-Eliza Văcărescu

Apariție editorială/ Interviu in honorem Sanda Golopenția, volum editat de Zoltán Rostás și Theodora-Eliza Văcărescu, București, Editura Spandugino, 2020, 664 de pagini și 8 planșe. Simona Stănescu: – Fiindcă asemenea omagii nu sunt dese în lumea academică, este justificată întrebarea: cine a propus și de ce a fost propusă această culegere? Theodora-Eliza ...

„Dezvoltare şi schimbare socială proiectată: in honorem Cătălin Zamfir”

Marţi, 9 februarie, academicianul Cătălin Zamfir împlineşte 80 de ani.  Cu acest frumos prilej aniversar, ne face plăcere să anunţăm apariţia volumului Dezvoltare şi schimbare socială proiectată: in honorem Cătălin Zamfir.  Apărut la Editura Pro Universitaria, volumul cuprinde 32 contribuţii ale unor personalităţi ştiinţifice şi culturale, în cea mai mare parte foşti ...