Romania Sociala logo
Menu

România nu mai este oaia neagră a Europei

autor:   10 July 2020  

În mod surprinzător, România s-a dovedit a fi una din cele mai dinamice ţări din UE 27 în ceea ce priveşte creşterea economică din ultimele două decenii. De ce în mod surprinzător? Pentru că la începutul actualului mileniu România ocupa ultimul loc într-un clasament al ţărilor din UE 27 alcătuit în funcţie de următorii indicatori esenţiali: produsul intern brut, respectiv consumul individual şi investiţiile brute pe locuitor. Dar, în pofida acestui handicap, România a înregistrat în ultimele două decenii performanţe remarcabile în ceea ce priveşte creşterea economică. Datorită acestui fapt, România devansează în acest moment Bulgaria, Croaţia, Grecia şi Letonia, în ceea ce priveşte produsul intern brut pe locuitor, Bulgaria, Ungaria, Croaţia, Letonia, Slovacia şi Polonia, în ceea ce priveşte consumul individual pe locuitor, respectiv Grecia, Bulgaria, Lituania, Polonia, Croaţia, Portugalia şi Letonia, în ceea ce priveşte investiţiile brute pe locuitor. Însă, aceste performanţe excepţionale ale României, fără precedent în ultimele cinci decenii, nu sunt mediatizate nici de presa autohtonă şi nici de cea străină. De aceea, sunt convins că datele din studiul de caz care urmează vor stârni nu doar curiozitate, interes şi satisfacţie, ci şi dezinteres, stupefacţie sau frustrare. Pentru că aşa s-a întâmplat de fiecare dată atunci când România a rupt gura târgului!

PIBL – produsul intern brut pe locuitor (% din media UE 27 a indicatorului estimat în euro pps); CIEL – consumul individual efectiv de bunuri şi servicii pe locuitor (% din media UE 27 a indicatorului estimat în euro pps). Consumul individual efectiv de bunuri şi servicii se estimează prin însumarea consumului individual de bunuri şi servicii al populaţiei, al organizaţiilor non-profit şi al instituţiilor guvernamentale; IBL – investiţii brute (formarea brută de capital) pe locuitor (% din media UE 27 a indicatorului estimat în euro pps).

Pe de altă parte, dacă detaliem analiza, vom constata că Lituania şi România au beneficiat în perioada menţionată de cele mai ridicate niveluri de creştere din UE 27 ale indicatorilor utilizaţi în studiul de caz precedent. Acest inedit „podium” poate fi formalizat astfel: PIBL: Lituania (5,3%) şi România (4,9%); CIEL: România (6,3%) şi Lituania (4,9%); IBL: Lituania (6,5%) şi România (6,3%). Spre deosebire, nivelul comunitar al acestor indicatori a fost modest: 1,2%, 1,1% şi 0,9%!

Nota bene, în cazul României, diferenţa negativă dintre rata creşterii PIBL (4,9%) şi ratele egale de creştere ale CIEL şi IBL (6,3%) în ultimii 19 ani a fost determinată de o acumulare sistematică de exporturi nete (exporturi minus importuri) negative. Cu alte cuvinte, în cazul României, importurile excedentare au diminuat pe termen lung creşterea economică, spre deosebire de consumul individual şi de investiţii, care au amplificat acest proces. Contracararea acestei disfuncţii cronice reprezintă, deci, o importantă oportunitate de stimulare a creşterii economice în viitor. În al doilea rând, din studiul de caz precedent rezultă că investiţiile şi consumul individual de bunuri şi servicii au determinat, în egală măsură, creşterea economică remarcabilă de care a beneficiat România în ultimii ani. De aceea, aserţiunea conform căreia acest proces reprezintă o „creştere pe consum” nu este doar argotică, ci şi pe jumătate falsă. Am fost şi suntem, deci, infestaţi în mod sistematic de către presa din ţară şi din străinătate cu un fake news extrem de pervers, întrucât creşterea economică din  România ultimilor ani a fost, în egală măsură, şi „pe consum” şi „ pe investiţii”!

În acest context, este evident că actualul lokdown va stopa în mod dramatic creşterea economică remarcabilă de care a beneficiat România în ultimii ani. În plus, trăim „vremuri tulburi”, vremuri extrem de riscante şi de incerte. De aceea, înainte de a afla câte companii se vor închide, cât de mulţi salariaţi îşi vor pierde locurile de muncă, cât de mare va fi deficitul fiscal la sfârşitul anului şi cu cât vor creşte pensiile, cred că ar trebui să ne bucurăm pentru că ţara noastră nu mai este oaia neagră a Europei!

Sursa datelor: https://ec.europa.eu/eurostat/web/national-accounts/data/database.



Facebook

Florin Georgescu, Capitalism și capitaliști fără capital în România

O carte nouă care se va dovedi a fi una fundamentală pentru gândirea românească. Paradigma tradițională a unei economii de piață liberă, deși cu imperfecțiunile ei, este înlocuită cu o nouă paradigmă a economiei societății românești actuale, ”capitalism fără capital”, cu implicațiile ei pentru înțelegerea întregii societăți. Dragi sociologi, nu este o carte ...

Cum ne vede Occidentul

Este surprinzător că nu putem găsi prea multe analize globale ale României în această perioadă de tranziție. Încă de la începutul anilor 90 am încercat să avertizez asupra riscurilor unei tranziții prost construite, dar adesea m-am simțit singur. Dar cum percep specialiștii occidentali tranziția în țările noastre ? Mărturisesc, am avut ...

Neoliberalism și șocul civilizațiilor

Fukuyama și Huntington Doi autori și două cărți majore au marcat percepția generației noastre despre noua ordine mondială. Este vorba de Francis Fukuyama : The End of History and the last Man (1992) și de Samuel Huntington : The Clash of Civilisations and the Remaking of World Order. 1996.  Fukuyama anunța universalizarea pieții libere ...

O evoluție sintetică a căutării ”ADEVĂRULUI” Ne-am eliberat de paradigma ”Agamiță Dandanache”?

Ieri am fost șocat, nu numai eu, de ceea ce mulți au etichetat ca ”bâlciul” de la Parlament.  În minte mi-a venit o istorie a eforturilor omenirii de a ajunge la adevăr. Prima fază. În antichitate, grecii au inventat logica, regulile gândirii corecte. Ei au crezut că logica este instrumentul de ...

Lansare de carte. Elena Olariu și o nouă înțelegere a spațiului privat în secolul al XIX-lea

Onorată comunitate academică, dragi colegi și dragi cititori,   vă anunțăm că au apărut două cărți semnate de istoricul de artă Elena Olariu, lucrări care sunt dedicate civilizației românești: ”Boieri și aristocrați români în secolul al XIX-lea” (studiu de mentalitate și moravuri în spațiu privat), respectiv ”Stil de viață aristocratic românesc ...

Migrație, integrare, dezintegrare

Cum sociologia este analiza stării nației dar și a timpului prezent, am dori să ne oprim puțin asupra problemelor legate de migrație. De ce migrația? Pentru că problema națională, ecologia și  migrația fac parte din cele trei mari evenimente care agită astăzi planeta. România se confruntă și ea cu aceste ...

În cercetarea sociologică, o fotografie valorează cât o mie de statistici

Imaginea foametei din Sudanul de Sud: vulturul pândind un copil care s-a prăbușit în drum spre Centrul de hrănire ONU (Fotografie realizată de jurnalistul sud-african Kevin Carter, publicată în The New York Times, pentru care a primit Premiul Pulizer în 1993) În urmă cu aproape 50 de ani, jurnalista și scriitoarea ...

Impactul creșterii prețului la energie electrică, gaze, apă asupra bugetului familiilor

Traiul decent poate fi descris ca situația în care o familie își poate permite o alimentație echilibrată și sănătoasă, îmbrăcăminte și încălțăminte noi din magazine de specialitate, de a dispune de o locuință care oferă adăpost și siguranță, locuința să fie mobilată și echipată cu aparate electrocasnice în stare bună ...