Romania Sociala logo
Menu

România nu mai este oaia neagră a Europei

autor:   10 July 2020   

Nicolae Taran

În mod surprinzător, România s-a dovedit a fi una din cele mai dinamice ţări din UE 27 în ceea ce priveşte creşterea economică din ultimele două decenii. De ce în mod surprinzător? Pentru că la începutul actualului mileniu România ocupa ultimul loc într-un clasament al ţărilor din UE 27 alcătuit în funcţie de următorii indicatori esenţiali: produsul intern brut, respectiv consumul individual şi investiţiile brute pe locuitor. Dar, în pofida acestui handicap, România a înregistrat în ultimele două decenii performanţe remarcabile în ceea ce priveşte creşterea economică. Datorită acestui fapt, România devansează în acest moment Bulgaria, Croaţia, Grecia şi Letonia, în ceea ce priveşte produsul intern brut pe locuitor, Bulgaria, Ungaria, Croaţia, Letonia, Slovacia şi Polonia, în ceea ce priveşte consumul individual pe locuitor, respectiv Grecia, Bulgaria, Lituania, Polonia, Croaţia, Portugalia şi Letonia, în ceea ce priveşte investiţiile brute pe locuitor. Însă, aceste performanţe excepţionale ale României, fără precedent în ultimele cinci decenii, nu sunt mediatizate nici de presa autohtonă şi nici de cea străină. De aceea, sunt convins că datele din studiul de caz care urmează vor stârni nu doar curiozitate, interes şi satisfacţie, ci şi dezinteres, stupefacţie sau frustrare. Pentru că aşa s-a întâmplat de fiecare dată atunci când România a rupt gura târgului!

PIBL – produsul intern brut pe locuitor (% din media UE 27 a indicatorului estimat în euro pps); CIEL – consumul individual efectiv de bunuri şi servicii pe locuitor (% din media UE 27 a indicatorului estimat în euro pps). Consumul individual efectiv de bunuri şi servicii se estimează prin însumarea consumului individual de bunuri şi servicii al populaţiei, al organizaţiilor non-profit şi al instituţiilor guvernamentale; IBL – investiţii brute (formarea brută de capital) pe locuitor (% din media UE 27 a indicatorului estimat în euro pps).

Pe de altă parte, dacă detaliem analiza, vom constata că Lituania şi România au beneficiat în perioada menţionată de cele mai ridicate niveluri de creştere din UE 27 ale indicatorilor utilizaţi în studiul de caz precedent. Acest inedit „podium” poate fi formalizat astfel: PIBL: Lituania (5,3%) şi România (4,9%); CIEL: România (6,3%) şi Lituania (4,9%); IBL: Lituania (6,5%) şi România (6,3%). Spre deosebire, nivelul comunitar al acestor indicatori a fost modest: 1,2%, 1,1% şi 0,9%!

Nota bene, în cazul României, diferenţa negativă dintre rata creşterii PIBL (4,9%) şi ratele egale de creştere ale CIEL şi IBL (6,3%) în ultimii 19 ani a fost determinată de o acumulare sistematică de exporturi nete (exporturi minus importuri) negative. Cu alte cuvinte, în cazul României, importurile excedentare au diminuat pe termen lung creşterea economică, spre deosebire de consumul individual şi de investiţii, care au amplificat acest proces. Contracararea acestei disfuncţii cronice reprezintă, deci, o importantă oportunitate de stimulare a creşterii economice în viitor. În al doilea rând, din studiul de caz precedent rezultă că investiţiile şi consumul individual de bunuri şi servicii au determinat, în egală măsură, creşterea economică remarcabilă de care a beneficiat România în ultimii ani. De aceea, aserţiunea conform căreia acest proces reprezintă o „creştere pe consum” nu este doar argotică, ci şi pe jumătate falsă. Am fost şi suntem, deci, infestaţi în mod sistematic de către presa din ţară şi din străinătate cu un fake news extrem de pervers, întrucât creşterea economică din  România ultimilor ani a fost, în egală măsură, şi „pe consum” şi „ pe investiţii”!

În acest context, este evident că actualul lokdown va stopa în mod dramatic creşterea economică remarcabilă de care a beneficiat România în ultimii ani. În plus, trăim „vremuri tulburi”, vremuri extrem de riscante şi de incerte. De aceea, înainte de a afla câte companii se vor închide, cât de mulţi salariaţi îşi vor pierde locurile de muncă, cât de mare va fi deficitul fiscal la sfârşitul anului şi cu cât vor creşte pensiile, cred că ar trebui să ne bucurăm pentru că ţara noastră nu mai este oaia neagră a Europei!

Sursa datelor: https://ec.europa.eu/eurostat/web/national-accounts/data/database.



Facebook

Cuvinte noi Ce ne spun ele despre epocă?

Noi și vocabularul Limba este un organism viu care se reinventează în contact cu realitatea ; ea semnifică și interpretează lumea în care trăim. Este fascinant să descoperim într-un dicționar, cum fiecare cuvînt își are propria sa poveste; fiecare cuvânt are o istorie și o arheologie cu straturi suprapuse de sensuri. ...

Efectele crizei coronavirus forțează mariajul digitalizare–învățare: panaceu sau cal troian?

Motto: ”Pe termen lung, sufetul capătă culorile gândurilor tale”. Marcus Aurelius, Împărat roman. ”Suntem ceea ce gândim” Buddha. Cea mai importantă lecție a crizei Coronavirus este că digitalizarea trebuie folosită la maximum pentru eficientizarea majorității aspectelor din viața socială, mai puțin pentru cel mai important aspect uman: educația copiilor noștri. Venită ca o mănușă pentru ...

30 de ani de la Revoluția din 1989. Avem o democrație consolidată?

La Revoluția română, în stradă, oamenii voiau liberate. Dar nu se simțeau oamenii liberi și sub Ceaușescu? În familie, pe stradă, în viața de zi cu zi oamenii erau destul de liberi. Dar nu public, în mass-media sau la ședințele politice. Dacă nu ne plăcea cum este condusă țara, era ...

România deleuziană. Fragmentul XXXVIII despre literatură și credință: „Studentul” (Cehov) și „Evanghelia după Marcu” (Borges). Lecturi posibile (VI)

„The Denial of Saint Peter”, ( Theodoor Rombouts, 1597-1637), Liechtenstein Museum  xxx „Studentul” ( Cehov). După mărturisirea chiar a lui Cehov,  „Studentul” este cea mai îndrăgită din scrierile sale de proză scurtă. Acțiunea se petrece în marele post al Paștelui de Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor. În acea zi Ivan Velikopolski, student la ...

Confruntări și conspiraționism

Complot, conspirație, negaționism, dușmanii din umbră, virusul ucigaș. Iată cîteva cuvinte care au animat dialogul între nația română și decidenți. Pe timpul pandemiei covid, dialogul a fost mediat de televiziune.  Dar a fost sau nu a fost pandemie ? Pandemia presupune o mortalitate de 12 %, iar procentul de mortalitate ...

Umbra globalizarii s-a aşternut peste clasa de mijloc

Liderii opoziției de stânga în Olanda, Jesse Klaver (GL, verzi), Lodewijk Asscher (PvdA,Partidul Laburist) și Lilian Marijnissen (SP, Partidul Socialist) au organizat un miting comun la începutul anului 2020 pentru a-și uni forțele împotriva Cabinetului (Ministrii si Secretarii de Stat). Ei văd Cabinetul (format din VVD - liberali, CDA - ...

Țara nu are nevoie de așa ceva

Octombrie 2010. Drumul dinspre București spre Alba Iulia. Turneu cu un spectacol de teatru. Printre alții, în același microbuz, Claudiu Bleonț, Ion Haiduc, Sebastian Papaiani, actori tineri și mai puțin tineri deopotrivă. Pe tot parcursul acestui proiect îl vânam pe OMUL, Sebastian Papaiani. Veneam uneori la repetiții și cu 2 ...

The Great Lockdown şi pisicile care nu prind şoareci

După cum este cunoscut, banca centrală a Japoniei a „brevetat” în 1999 o nouă politică monetară în scopul relansării creşterii economice şi a contracarării insolvenţei acute determinate de supraîndatorarea guvernului, a băncilor, a companiilor nefinanciare şi a populaţiei. Această politică, denumită ulterior Quantitative Easing (QE), implică trei instrumente acţionale: rate ...