Romania Sociala logo
Menu

România nu mai este oaia neagră a Europei

autor:   10 July 2020  

În mod surprinzător, România s-a dovedit a fi una din cele mai dinamice ţări din UE 27 în ceea ce priveşte creşterea economică din ultimele două decenii. De ce în mod surprinzător? Pentru că la începutul actualului mileniu România ocupa ultimul loc într-un clasament al ţărilor din UE 27 alcătuit în funcţie de următorii indicatori esenţiali: produsul intern brut, respectiv consumul individual şi investiţiile brute pe locuitor. Dar, în pofida acestui handicap, România a înregistrat în ultimele două decenii performanţe remarcabile în ceea ce priveşte creşterea economică. Datorită acestui fapt, România devansează în acest moment Bulgaria, Croaţia, Grecia şi Letonia, în ceea ce priveşte produsul intern brut pe locuitor, Bulgaria, Ungaria, Croaţia, Letonia, Slovacia şi Polonia, în ceea ce priveşte consumul individual pe locuitor, respectiv Grecia, Bulgaria, Lituania, Polonia, Croaţia, Portugalia şi Letonia, în ceea ce priveşte investiţiile brute pe locuitor. Însă, aceste performanţe excepţionale ale României, fără precedent în ultimele cinci decenii, nu sunt mediatizate nici de presa autohtonă şi nici de cea străină. De aceea, sunt convins că datele din studiul de caz care urmează vor stârni nu doar curiozitate, interes şi satisfacţie, ci şi dezinteres, stupefacţie sau frustrare. Pentru că aşa s-a întâmplat de fiecare dată atunci când România a rupt gura târgului!

PIBL – produsul intern brut pe locuitor (% din media UE 27 a indicatorului estimat în euro pps); CIEL – consumul individual efectiv de bunuri şi servicii pe locuitor (% din media UE 27 a indicatorului estimat în euro pps). Consumul individual efectiv de bunuri şi servicii se estimează prin însumarea consumului individual de bunuri şi servicii al populaţiei, al organizaţiilor non-profit şi al instituţiilor guvernamentale; IBL – investiţii brute (formarea brută de capital) pe locuitor (% din media UE 27 a indicatorului estimat în euro pps).

Pe de altă parte, dacă detaliem analiza, vom constata că Lituania şi România au beneficiat în perioada menţionată de cele mai ridicate niveluri de creştere din UE 27 ale indicatorilor utilizaţi în studiul de caz precedent. Acest inedit „podium” poate fi formalizat astfel: PIBL: Lituania (5,3%) şi România (4,9%); CIEL: România (6,3%) şi Lituania (4,9%); IBL: Lituania (6,5%) şi România (6,3%). Spre deosebire, nivelul comunitar al acestor indicatori a fost modest: 1,2%, 1,1% şi 0,9%!

Nota bene, în cazul României, diferenţa negativă dintre rata creşterii PIBL (4,9%) şi ratele egale de creştere ale CIEL şi IBL (6,3%) în ultimii 19 ani a fost determinată de o acumulare sistematică de exporturi nete (exporturi minus importuri) negative. Cu alte cuvinte, în cazul României, importurile excedentare au diminuat pe termen lung creşterea economică, spre deosebire de consumul individual şi de investiţii, care au amplificat acest proces. Contracararea acestei disfuncţii cronice reprezintă, deci, o importantă oportunitate de stimulare a creşterii economice în viitor. În al doilea rând, din studiul de caz precedent rezultă că investiţiile şi consumul individual de bunuri şi servicii au determinat, în egală măsură, creşterea economică remarcabilă de care a beneficiat România în ultimii ani. De aceea, aserţiunea conform căreia acest proces reprezintă o „creştere pe consum” nu este doar argotică, ci şi pe jumătate falsă. Am fost şi suntem, deci, infestaţi în mod sistematic de către presa din ţară şi din străinătate cu un fake news extrem de pervers, întrucât creşterea economică din  România ultimilor ani a fost, în egală măsură, şi „pe consum” şi „ pe investiţii”!

În acest context, este evident că actualul lokdown va stopa în mod dramatic creşterea economică remarcabilă de care a beneficiat România în ultimii ani. În plus, trăim „vremuri tulburi”, vremuri extrem de riscante şi de incerte. De aceea, înainte de a afla câte companii se vor închide, cât de mulţi salariaţi îşi vor pierde locurile de muncă, cât de mare va fi deficitul fiscal la sfârşitul anului şi cu cât vor creşte pensiile, cred că ar trebui să ne bucurăm pentru că ţara noastră nu mai este oaia neagră a Europei!

Sursa datelor: https://ec.europa.eu/eurostat/web/national-accounts/data/database.



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...