Către sfârșitul lunii lui Cuptor, au fost publicate în mass-media din Occident rezultatele „incendiare” – cum ar fi titrat canalele TV din România, dacă ar fi preluat știrea – ale unei cercetări realizate de către Imperial College (Londra), la care au participat 800 de specialiști. Cercetarea a constat în analiza statisticilor oficiale din 187 de țări, referitoare la înălțimea bărbaților și a femeilor, la nivelul anului 2014 (vezi NCD Risk Factor Collaboration (NCD-RisC)”, eLife, 26 iulie 2016).
În cele ce urmează voi încerca să arăt care este locul României în clasamentul mediei de înălțime a poplației din țările europene și din lume. Totodată, voi pune în discuție și factorii care, conform specialiștilor, influențează creșterea în înălțime a oamenilor.
Statura românilor: comparație cu populația din alte țări europene
Atât la bărbați, cât și la femei, înălțimea medie în cele 31 de țări europene cuprinse în cercetare variază semnificativ. Din motive justificate, nu au fost incluse în cercetare 13 țări din Europa: Albania, Andora, Cipru, Elveția, Irlanda, Liechtenstein, Macedonia, Malta, Republica Moldova, Monaco, Muntenegru, San Marino, Vatican. Pentru aceste țări nu existau date privind înălțimea populației în 1914 și deci nu se putea releva creșterea medie a populației într-un interval de 100 de ani, așa cum își propuseseră cercetătorii.
La bărbați, diferența dintre cei mai înalți și cei mai scunzi este de aproape 10 cm (Olanda: 182,5 cm; Portugalia: 172,9 cm). Ca o curiozitate, semnalăm că înălțimea medie a bărbaților din Portugalia, cei mai scunzi europeni, este mai scăzută cu 3 cm decât media taliei femeilor din Letonia (169,8 cm), cele mai înalte femei din Europa.
Înălțimea medie a românilor este de 174,7 cm, plasându-ne, ne place sau nu, pe locul 29, mai clar, pe penultimul loc din clasamentul european. Sub noi, în clasament, ca medie a înălțimii, se situează Turcia și Portugalia. Între noi și cei mai înalți europeni diferența este de aproape 8 cm. (Tabelul 1)
Înălțimea medie a româncelor ne împinge pe penultimul loc în clasament. Ca medie, femeile din România (162,7 cm) sunt mai scunde decât femeile din Letonia (169,8) cu 7 cm. Le întrecem în înălțime doar pe turcoaice (160,5 cm).
Probabil că de la turcoaice s-a răspândit vorba, nu știu cât de adevărată: „Esențele tari se țin în recipiente mici”. Sunt sigur însă că talia înaltă, peste medie, atât a bărbaților cât și a femeilor, le conferă avantaje în societățile în care trăiesc și chiar pe plan mondial: s-a constatat că cel mai adesea președinții SUA au fost mai înalți decât media populației din America și că la concursurile pentru Miss Univers, de cele mai multe ori, au câștigat concurentele cu înălțimea peste media femeilor din Letonia (peste 170 cm).
Din datele publicate în eLife (26 iunie 2016) rezultă că în Europa Centrală și de Nord, ca și în America de Nord, trăiesc oamenii (femei și bărbați) cei mai înalți (ca medie) de pe Terra. Cartogramele, reproduse după Chris Harris (2016), arată repartiția pe țări a mediei de înălțime a bărbaților (Fig. 1) și a femeilor (Fig. 2) în Europa.
Se observă cu ușurință că țările în care înălțimea medie a populației masculine este ridicată se plasează în partea de nord a continentului, spre deosebire de dispunerea oarecum insular, împrăștiată, a țărilor cu cea mai ridicată medie a înălțimii femeilor.
Înălțimea medie a populației pe Terra
Cu înălțimea medie de 174,7 cm a bărbaților și 162,7 cm a femeilor, ne distanțăm semnificativ de populațiile cu media de înălțime cea mai mică din lume, față de media bărbaților din Timorul de Est (160 cm) și a femeilor din Guatemala (149,4 cm).
Conform datelor din The NCD Risk Factor Collaboration, diferența dintre cea mai mare medie și cea mai scăzută medie a înălțimii bărbaților din cele 187 de țări de pe toate continentele (acoperind 97% din populația de pe Terra) este de 19 cm, iar la femei diferența este de 20 de cm. Această diferență s-a menținut aproape neschimbată în ultimii 100 de ani. S-au produs, însă, schimbări în clasamentul înălțimilor medii, în sensul modificării locului ocupat de o țară sau de alta.
Vizitatorii Conacului Boierilor Golești (din cadrul Complexului Muzeal Golești, județul Argeș) se vor mira, poate, când vor vedea cât de scurt era patul din dormitorul familiei Dinicu Golescu (1777-1830) și Zoe Golescu (1792-1879). Și băncile din „Școala Slobodă Obștească” pentru fete și băieți, înființată în 1826 de marele cărturarul Dinicu Golescu, par mărunte în comparație cu băncile din clasele I-IV din școlile de azi. Erau pe măsura copiilor de atunci. În cei aproape 200 de ani care ne despart de vremea boierilor Golești populația, inclusiv copiii de școală, de pe meleagurile României de azi a crescut în înălțime. Așa s-a întâmplat în toate țările din Europa și din lume, desigur cu mari diferențe de la o țară la alta, de la o zonă geografică la alta. Armurile integrale de la sfârșitul Evului Mediu și din Renaștere, realizate din plăci de oțel, arată cât de scunzi erau vitejii cavaleri.
Pe plan internațional, cea mai însemnată creștere în înălțime a bărbaților în decurs de 100 de ani s-a înregistrat în Iran (cei născuți în 1996 sunt în prezent mai înalți cu 17 cm decât conaționalii lor născuți în 1896), iar a femeilor în Coreea de Sud, care în medie sunt mai înalte acum cu 20 de cm, comparativ cu coreencele născute în urmă cu un secol. (Fig. 3)
Bărbații și femeile din Marea Britanie au astăzi talia mai înaltă cu 11 cm decât în urmă cu 100 de ani. În SUA, creșterea în înălțime, în același interval (1894-2014), a fost de 6 cm la bărbați și de 5 cm la femei.
Câteva concluzii
Suntem de la naștere inegali ca înălțime, dar egali în demnitate și în drepturi (Articolul 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului adoptată de Adunarea generală a ONU la 10 decembrie 1948). Ce tragic ar fi fost pentru condiția umană să ne naștem egali ca înălțime, dar inegali în demnitate și în drepturi!
Ca medie, în toate țările bărbații sunt mai înalți decât femeile. Structura genetică este determinantă. Dar moștenirea genetică nu este singura explicație a diferențelor în înălțime dintre bărbați și femei între populațiile din țările de pe glob. „Modul în care creștem în înălțime este influențat de alimentația noastră, de factorii din mediul înconjurător, precum și de zestrea genetică”, spune Majid Ezzati, profesor la Imperial College (Londra), Facultatea de medicină, unul dintre coordonatorii studiului. Copiii malnutriți și cei care nu au beneficiat de o îngrijire medicală corespunzătoare, nou-născuții subponderali la naștere, cei suferind de maladii în primii ani de viață ajung (dacă ajung) adulți scunzi, mult sub media de înălțime a populației din țările lor. Lipsa de educație a mamelor, necunoașterea sau imposibilitatea de respectare a cerințelor unei vieți sănătoase în timpul sarcinii și în perioada postnatală au consecințe nefaste asupra creșterii în înălțime a copiilor.
De regulă, populația din țările cele mai sărace din Africa subsahariană are și statura simțitor mai scăzută, comparativ cu populația din țările dezvoltate economic și social din Europa și America. În general, cu cât calitatea vieții este mai bună, cu atât înălțimea medie a populației este mai ridicată. Și acest lucru este important pentru că înălțimea mai mare a persoanelor se asociază cu creșterea duratei de viață a acestora, cu riscul mai scăzut al bolilor cardiace și al accidentelor cerebrale. S-a constatat, de asemenea, că femeile înalte au o probabilitate mai mică de a avea complicații la naștere, comparativ cu cele scunde. Persoanele înalte ca statură au și avantaje sociale: sunt preferate la angajare și promovare, au succes pe piața maritală.
Bibliografie
Harris, Chris, „Wich EU country is standing tall in new height study”, Euronews, 26 iulie 2016.
NCD Risk Factor Collaboration (NCD-RisC), „A century of trends in adult human height”, eLife, 26 iulie 2016.