Romania Sociala logo
Menu

Românii: printre cei mai scunzi din Europa, dar nu și din lume

autor:   9 August 2016  

Septimiu Chelcea

Către sfârșitul lunii lui Cuptor, au fost publicate în mass-media din Occident rezultatele „incendiare” – cum ar fi titrat canalele TV din România, dacă ar fi preluat știrea – ale unei cercetări realizate de către Imperial College (Londra), la care au participat 800 de specialiști. Cercetarea a constat în analiza statisticilor oficiale din 187 de țări, referitoare la înălțimea bărbaților și a femeilor, la nivelul anului 2014 (vezi NCD Risk Factor Collaboration (NCD-RisC)”, eLife, 26 iulie 2016).

În cele ce urmează voi încerca să arăt care este locul României în clasamentul mediei de înălțime a poplației din țările europene și din lume. Totodată, voi pune în discuție și factorii care, conform specialiștilor, influențează creșterea în înălțime a oamenilor.

Statura românilor: comparație cu populația din alte țări europene

Atât la bărbați, cât și la femei, înălțimea medie în cele 31 de țări europene cuprinse în cercetare variază semnificativ. Din motive justificate, nu au fost incluse în cercetare 13 țări din Europa: Albania, Andora, Cipru, Elveția, Irlanda, Liechtenstein, Macedonia, Malta, Republica Moldova, Monaco, Muntenegru, San Marino, Vatican. Pentru aceste țări nu existau date privind înălțimea populației în 1914 și deci nu se putea releva creșterea medie a populației într-un interval de 100 de ani, așa cum își propuseseră cercetătorii.

La bărbați, diferența dintre cei mai înalți și cei mai scunzi este de aproape 10 cm (Olanda: 182,5 cm; Portugalia: 172,9 cm). Ca o curiozitate, semnalăm că înălțimea medie a bărbaților din Portugalia, cei mai scunzi europeni, este mai scăzută cu 3 cm decât media taliei femeilor din Letonia (169,8 cm), cele mai înalte femei din Europa.

Înălțimea medie a românilor este de 174,7 cm, plasându-ne, ne place sau nu, pe locul 29, mai clar, pe penultimul loc din clasamentul european. Sub noi, în clasament, ca medie a înălțimii, se situează Turcia și Portugalia. Între noi și cei mai înalți europeni diferența este de aproape 8 cm. (Tabelul 1)

 

tavel1

Tabelul 1. Înălțimea medie a bărbaților (de 18 ani și peste) din țările europene incluse în cercetareTabelul 1. Înălțimea medie a bărbaților (de 18 ani și peste) din țările europene incluse în cercetare

Înălțimea medie a româncelor ne împinge pe penultimul loc în clasament. Ca medie, femeile din România (162,7 cm) sunt mai scunde decât femeile din Letonia (169,8) cu 7 cm. Le întrecem în înălțime doar pe turcoaice (160,5 cm).

Tabelul 2. Înălțimea medie a femeilor (de 18 ani și peste) din țările europene incluse în cercetare

Tabelul 2. Înălțimea medie a femeilor (de 18 ani și peste) din țările europene incluse în cercetare

 

Probabil că de la turcoaice s-a răspândit vorba, nu știu cât de adevărată: „Esențele tari se țin în recipiente mici”. Sunt sigur însă că talia înaltă, peste medie, atât a bărbaților cât și a femeilor, le conferă avantaje în societățile în care trăiesc și chiar pe plan mondial: s-a constatat că cel mai adesea președinții SUA au fost mai înalți decât media populației din America și că la concursurile pentru Miss Univers, de cele mai multe ori, au câștigat concurentele cu înălțimea peste media femeilor din Letonia (peste 170 cm).

Fig. 1. Media de înălțime a bărbaților în țările din Europa

Fig. 1. Media de înălțime a bărbaților în țările din Europa. Notă. Cu cât culoarea este mai închisă, cu atât mai mare este înălțimea medie

Din datele publicate în eLife (26 iunie 2016) rezultă că în Europa Centrală și de Nord, ca și în America de Nord, trăiesc oamenii (femei și bărbați) cei mai înalți (ca medie) de pe Terra. Cartogramele, reproduse după Chris Harris (2016), arată repartiția pe țări a mediei de înălțime a bărbaților (Fig. 1) și a femeilor (Fig. 2) în Europa.

 

 

 

foto2

Fig. 2. Media de înălțime a femeilor în țările din Europa Notă. Cu cât culoarea este mai închisă, cu atât mai mare este înălțimea medie

Se observă cu ușurință că țările în care înălțimea medie a populației masculine este ridicată se plasează în partea de nord a continentului, spre deosebire de dispunerea oarecum insular, împrăștiată, a țărilor cu cea mai ridicată medie a înălțimii femeilor.

Înălțimea medie a populației pe Terra

Cu înălțimea medie de 174,7 cm a bărbaților și 162,7 cm a femeilor, ne distanțăm semnificativ de populațiile cu media de înălțime cea mai mică din lume, față de media bărbaților din Timorul de Est (160 cm) și a femeilor din Guatemala (149,4 cm).

Conform datelor din The NCD Risk Factor Collaboration, diferența dintre cea mai mare medie și cea mai scăzută medie a înălțimii bărbaților din cele 187 de țări de pe toate continentele (acoperind 97% din populația de pe Terra) este de 19 cm, iar la femei diferența este de 20 de cm. Această diferență s-a menținut aproape neschimbată în ultimii 100 de ani. S-au produs, însă, schimbări în clasamentul înălțimilor medii, în sensul modificării locului ocupat de o țară sau de alta.

Vizitatorii Conacului Boierilor Golești (din cadrul Complexului Muzeal Golești, județul Argeș) se vor mira, poate, când vor vedea cât de scurt era patul din dormitorul familiei Dinicu Golescu (1777-1830) și Zoe Golescu (1792-1879). Și băncile din „Școala Slobodă Obștească” pentru fete și băieți, înființată în 1826 de marele cărturarul Dinicu Golescu, par mărunte în comparație cu băncile din clasele I-IV din școlile de azi. Erau pe măsura copiilor de atunci. În cei aproape 200 de ani care ne despart de vremea boierilor Golești populația, inclusiv copiii de școală, de pe meleagurile României de azi a crescut în înălțime. Așa s-a întâmplat în toate țările din Europa și din lume, desigur cu mari diferențe de la o țară la alta, de la o zonă geografică la alta. Armurile integrale de la sfârșitul Evului Mediu și din Renaștere, realizate din plăci de oțel, arată cât de scunzi erau vitejii cavaleri.

Pe plan internațional, cea mai însemnată creștere în înălțime a bărbaților în decurs de 100 de ani s-a înregistrat în Iran (cei născuți în 1996 sunt în prezent mai înalți cu 17 cm decât conaționalii lor născuți în 1896), iar a femeilor în Coreea de Sud, care în medie sunt mai înalte acum cu 20 de cm, comparativ cu coreencele născute în urmă cu un  secol.  (Fig. 3)

 

 

Fig. 3.  Media cea mai ridicată a înălțimii și cea mai mare creștere a înălțimii la bărbați și la femei             pe parcursul unui secol (1914-2014)

Fig. 3.  Media cea mai ridicată a înălțimii și cea mai mare creștere a înălțimii la bărbați și la femei
            pe parcursul unui secol (1914-2014)

Bărbații și femeile din Marea Britanie au astăzi talia mai înaltă cu 11 cm decât în urmă cu 100 de ani. În SUA, creșterea în înălțime, în același interval (1894-2014), a fost de 6 cm la bărbați și de 5 cm la femei.

Câteva concluzii

Suntem de la naștere inegali ca înălțime, dar egali în demnitate și în drepturi (Articolul 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului adoptată de Adunarea generală a ONU la 10 decembrie 1948). Ce tragic ar fi fost pentru condiția umană să ne naștem egali ca înălțime, dar inegali în demnitate și în drepturi!

Ca medie, în toate țările bărbații sunt mai înalți decât femeile. Structura genetică este determinantă. Dar moștenirea genetică nu este singura explicație a diferențelor în înălțime dintre bărbați și femei între populațiile din țările de pe glob. „Modul în care creștem în înălțime este influențat de alimentația noastră, de factorii din mediul înconjurător, precum și de zestrea genetică”, spune Majid Ezzati, profesor la Imperial College (Londra), Facultatea de medicină, unul dintre coordonatorii studiului. Copiii malnutriți și cei care nu au beneficiat de o îngrijire medicală corespunzătoare, nou-născuții subponderali la naștere, cei suferind de maladii în primii ani de viață ajung (dacă ajung) adulți scunzi, mult sub media de înălțime a populației din țările lor. Lipsa de educație a mamelor, necunoașterea sau imposibilitatea de respectare a cerințelor unei vieți sănătoase în timpul sarcinii și în perioada postnatală au consecințe nefaste asupra creșterii în înălțime a copiilor.

De regulă, populația din țările cele mai sărace din Africa subsahariană are și statura simțitor mai scăzută, comparativ cu populația din țările dezvoltate economic și social din Europa și America. În general, cu cât calitatea vieții este mai bună, cu atât înălțimea medie a populației este mai ridicată. Și acest lucru este important pentru că înălțimea mai mare a persoanelor se asociază cu creșterea duratei de viață a acestora, cu riscul mai scăzut al bolilor cardiace și al accidentelor cerebrale. S-a constatat, de asemenea, că femeile înalte au o probabilitate mai mică de a avea complicații la naștere, comparativ cu cele scunde. Persoanele înalte ca statură au și avantaje sociale: sunt preferate la angajare și promovare, au succes pe piața maritală.

 

Bibliografie

Harris, Chris, „Wich EU country is standing tall in new height study”, Euronews, 26 iulie 2016.

NCD Risk Factor Collaboration (NCD-RisC), „A century of trends in adult human height”, eLife, 26 iulie 2016.



Facebook

Familia în destinul european. Un proiect creştin de redefinire a relaţiilor dintre familie şi stat

Papa Francisc a subliniat în enciclica sa „Laudato Si” că societatea actuală are o urgentă nevoie de „un umanism capabil să aducă împreună diferitele căi ale cunoaşterii, incluzând economia, în serviciul unei viziuni integrale” (LS 141). Altfel spus, acţiunea de a săvârşi binele presupune un efort comun şi nu dispersat, pentru că Domnul acţionează ...

Ce fel de democrație promovează Parlamentul european?

Am intrat în Uniunea Europeană. E cazul să ne asumăm responsabilitatea: ea va fi așa cum o vom construi noi cu toții Integrarea României în UE intră într-o nouă fază. Am fot cu toții entuziaști. Din întreaga Europă românii aveau cea mai ridicată încredere în noua alianță. Acum începem să vedem și problemele și ...

Indiferent ce se va întâmpla, să nu uităm că suntem profund datori Sorinei

În 24 iunie, în România socială, concludeam la o scurtă reflecţie asupra scandalului SORINA: ”Poate, în final, Sorina va fi ”luată”. Dar atunci noi românii ne-am simţi înfrânţi de o justiţie care nu mai este a noastră, ci capabilă de orice nedreptăţi în numele independenţei ei. Impactul moral va fi dezastros. Singura speranţă: nu ...

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.La mulți ani ROMÂNIA! La mulți ani cetățeni ai României care respectați acest simbol sfânt, oriunde v-ați afla!

Mass-media şi construirea opiniei publice

În prezent, sunt revizuite nu numai teoriile clasice ale comunicării (spirala tăcerii, stabilirea ordinii de zi, paza la intrare, fluxul comunicării în două trepte ş.a) în acord cu tehnologia digitală, ci şi ipotezele despre relaţia dintre mass-media şi opinia publică. Este repusă în discuţie chiar problema de fond: influenţează mass-media construirea opiniei publice? Marco Dohle ...

O justiţie absolut incorectă dar definitivă este mai importantă decât soarta unui copil?

Sorina, o fetiță de 8 ani, este târâtă cu brutalitate în văzul multor martori, de o doamnă procuror și băgată cu forța într-o mașină neagră. Sorina țipă disperată: Mami, nu mă lăsa. Evenimentul este filmat și, la televizor, milioane de români sunt șocați și indignați. Asistăm la un eveniment care probabil ...

Gatekeeping: controlul informaţiilor mass-media

Teoria numită metaforic „Paza la intrare” (Gatekeeping) a fost prefigurată încă din primele decenii ale secolului trecut, a fost extinsă considerabil în numeroase cercetări de teren în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi a fost revizuită recent, în acord cu noilemedia. Repere Pentru prima dată, termenul de „gate keeper” a fost folosit ...

De ce România nu are un Proiect de Ţară?

Am citi cu mult interes studiile lui Vladimir Pasti şi Iulian Stănescu[1]. Ei constată că, după întreaga perioadă postcomunistă, nu avem o Agendă socială de dezvoltare. Eu aş spune mai apăsat: România nu are un PROIECT DE ȚARĂ. Sunt şi eu nemulţumit că partidele politice în disputele electorale nu luptă cu programe de dezvoltare social-economică ...