Romania Sociala logo
Menu

Schimbarea comportamentului în pandemia COVID-19

autor:   23 August 2021  

La 12 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că omenirea se confruntă cu o pandemie, provocată de virusul SARS CoV-2. În prezent (15 august 2021), se apropie de România valul patru al pandemiei, care va fi – conform declarației de presă din 18.07. 2021 a ministrului sănătății, Ioana Mihăilă –  „valul nevaccinaților”. De la începutul pandemiei, guvernele țărilor din întreaga lume au inițiat măsuri pentru reducerea răspândirii bolii. Între acestea, spălatul mâinilor frecvent, câte 20 de secunde, păstrarea distanței fizice de minim 1,5 m, purtarea măștii de protecție în spațiile închise și, în funcție de incidența îmbolnăvirilor, și în spațiile deschise în zonele aglomerate. Astfel de măsuri presupun schimbarea imediată a comportamentului. 

Schimbarea comportamentului este o temă de psihosociologie. Din cercetările psihosociologice de laborator și de teren anterioare „anului pandemiei”, s-au acumulat numeroase cunoștințe despre acest proces psihologic, la nivel individual și colectiv. Schimbarea bruscă a comportamentului la nivel societal reprezintă o provocare pentru psihosociologi. În numeroase țări, au fost inițiate studii cu caracter explorator și aplicativ. Mă voi referi la câteva dintre acestea.

Profesorii Nikola Erceg, Mitja Ružojčić și Zvonimir Galić din Departamentul de psihologie al Facultății de Științe Sociale și Umaniste (Universitatea din Zagreb) au studiat factorii psihologici determinanți pentru comportamentul responsabil în perioada pandemiei COVID-19, rolul anxietății și fricii în criza coronavirus și relațiile dintre cunoștințele/credințele nefondate despre noul coronavirus și aptitudinile de gândire. În intervalul 21-29 martie 2020, au realizat o anchetă online pe un eșantion de 1 439 de persoane, dintre care 996 persoane au raportat datele socio-demografice: 73,1% femei, 26,9% bărbați; vârsta medie: 34,8 ani; 79,8% – absolvenți de colegii și universități, 20,1% absolvenți de liceu. Conform acestui studiu, respectarea regulilor de protejare personală și a celolalți împotriva infectării depinde de următorii factori : a) reflecția cognitivă – abilitatea de a gândi reflexiv, în loc de a te baza pe intuiție și de a da primul răspuns care îți vine în minte; b) mintea deschisă activă (actively open-minded thinking) – deschiderea spre informații noi și pentru datele care contrazic credințele curente, disponibilitatea de a revizui vechile credințe, dacă datele noi o impun; 3) încrederea în instituții; 4) curiozitatea științifică (Erceg et al., 2020). 

Alte cercetări au abordat schimbarea comportamentală în pandemia COVID-19 frontal, din perspectiva influenței sociale. Se știe că adolescența, etapa de viață între 10 și 24 de ani, este aociată adesea cu asumarea riscurilor comportamentale, cu nevoia de conexiune socială crescută și cu sensibilitatea la influența grupului de apartenență al celor de aceeași vârstă. Pe plan internațional, adolescenții și tinerii au fost identificați ca persoane care respectă într-o măsură mai mică măsurile de combatere a pandemiei, în special regula de distanțare socială. Tocmai de aceea, la jumătatea lunii martie 2020, OMS a făcut un apel special către aceștia spre a-și mări complianța (Nivette et al., 2021). În Marea Britanie, Jack L. Andrews , Lucy Foulkes și Sarah-Jayne Blakemore au studiat  efectul influenței colegilor asupra comportamentelor de risc ale adolescenților și modul în care acest fenomen ar putea fi valorificat într-un mod pozitiv pentru a încuraja tinerii să urmeze măsurile de distanțare fizică. 

Pornind de la studiile care au arătat că oamenii se angajează mai puternic în măsuri preventive când consideră că aceasta este norma socială repectată de ceilalți și că există o dicrepanță între normele descriptive (normele sociale la care alții aderă efectiv) și normele prescriptive (normele sociale pe care alții le aprobă în discursul lor), un grup de cercetători din Marea Britanie, Franța și Germania, coordonat de Bahar Tunçgenç de la University of Nottingham, a colectat date din 115 țări cu scopul de a vedea, pe baza unui sondaj, dacă influența socială este asociată cu respectarea regulilor anti-COVID-19 (Tunçgenç et al., 2021, p. 764). La sondaj au participat 6 675 de persoane. Participanților la sondaj li s-a amintit mai întâi că recomandarea generală anti-COVID-19 este păstrarea distanței fizice față de ceilalți și li s-a cerut apoi să indice situația lor pe un continuum de la 1 (nu am urmat deloc acestă recomandare) până la 100 (am urmat și alte recomandări). Mijlocul acestei scale liniare indica 50 (am urmat exact această recomandare). Chestionarul cuprindea seturi de întrebări despre aderarea persoanelor apropiate (cercul de apropiați), a conaționalilor lor și a oamenilor din întreaga lume la regulile anti-COVID-19, despre vulnerabilitatea persoanelor față de îmbolnăvirea cu acest virus și despre resonsabilitatea socială (individuală și colectivă) în combaterea pandemiei.

În urma analizelor statistice riguroase, cercetătorii au ajuns la concluzia că aderarea celorlalți la norma socială (respectarea regulilor pentru evitarea infectării) este un predictor al respectării acestor reguli de către indivizi. „Aderarea percepută și aprobarea cercului de persoane apropiate constituie cel mai important factori al auto-aderării [la recomandările anti-COVID-19 – n.n.], aderarea persoanelor din cercul apropiaților fiind chiar mai importantă decât propria aprobare a regulei de distanțare fizică” (Tunçgenç et al., 2021, p. 773).

Această cercetare a relevat importanța influenței sociale pentru schimbarea comportamentală (respectarea distanței fizice), conform strategiei internaționale anti-COVID-19.

Din „Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicații (ediție revăzută și adăugită), în curs de apariție la Editura Pro Universitaria 

______________________________________________

Bibliografie

Andrews, Jack L., Foulkes, Lucy, Blakemore, Sarah-Jayne (2020). „Peer influence in adolescence. Public-health implications for COVID-19”, Trends in Cognitive Sciences, 24, 8, pp. 585-587. (https://doi.org/10. 1016/j.tics.2020.05.001)

Erceg, Nikola, Ružojčić, Mitja, Galić Zvonimir (2020). „Misbehaving in the corona crisis. The role of anxiety and unfounded beliefs”. (https://psyarxiv.com/cgjw8/)

Nivette, Amy et al. (2021). Non-compliance with COVID-19-related public health measures among young adults in Switzerland: Insights from a longitudinal cohort study”, Social Science & Medicine, 268 (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32980677/)

Tunçgenç,  Bahar et al. (2021). „Social influence matters. We follow pandemic guidelines most when our close circle does”, British Journal of Psychology, 112, pp. 763-780. 



Facebook

Geopolitica în clar obscur

Prima etapă pentru a lichida un popor este de a-i șterge memoria.  Distrugeți cărțile, cultura și istoria sa. Apoi faceți în așa fel să se scrie alte cărți, fabricați o altă cultură, inventați o altă istorie. Și astfel această națiune va începe să uite ceea ce a fost.  Lupta omului împotriva puterii ...

O discuție cu prof. univ.  Livia Popescu (Dordea) pe marginea unui articol publicat în 1981

Livia, ai publicat în 1981 un articol  despre preferințele de lectură ale adolescenților dintr-un centru de reeducare. Ce te-a făcut ca în anii când în România se edifica de zor „societatea socialistă multilateral dezvoltată”  să te apleci ca cercetător asupra unui grup social marginal ? După primul an și jumătate de ...

Bilanțul unui serial

În perioada  aprilie 2024 –  martie 2025 am publicat pe site-ul  www.romaniasociala.ro un număr de 10 interviuri cu tot atâția componenți ai unei generații de sociologi care s-a format prin studii de specialitate absolvite în anii `70 ai secolului trecut[1]. În fapt, intervalul deceniului menționat acoperă mai puțin decât cei ...

Destin și o viață de om – Constantin Schifirneț

România Socială vă prezintă volumul "Destin și o viață de om" al profesorului și cercetătorului Constantin Schifirneț, apărut la Editura Universității de Vest din Timișoara, în 2024. Acest volum este o incursiune autobiografică ce îmbină experiențele personale ale autorului cu analiza contextelor culturale, sociale și politice ale epocilor pe care le-a ...

Interviu cu Elena-Otilia ȚÎROIU despre volumul: Cultura organizațională din mediul școlar și comportamentul social al elevilor, Craiova: Editura Beladi, 2025

Vă rog să vă prezentați pe scurt, stimată doamnă Elena-Otilia ȚÎROIU.  Sunt profesor învățământ primar, absolventă a Școlii Normale ,,Carol I” Câmpulung, județul Argeș (Liceul Pedagogic), cu o vechime de 32 de ani în învățământul românesc, participând pas cu pas din anul 1993 la toate transformările care au avut loc în ...

Învățământul profesional și economia în România. De ce sistemul dual este o soluție limitată?

Introducere: într-un sistem de învățământ cu pierderi foarte mari, formarea inițială profesională poate fi soluția. Conform statisticilor disponibile și deja bine cunoscute, România suferă de eșecuri și pierderi cronice ale sistemului de învățământ, pierderi care se repercutează asupra multor dimensiuni ale vieții noastre economice, sociale și politice, inclusiv asupra stabilității democratice. ...

Elitele politice la rotativa istoriei. Alegerile din 2024 – revista de științe politice Polis nr. 1 din 2025

În urmă cu 30 de ani, revista de științe politice Polis dedica un întreg număr rolului jucat de elitele politice și intelectuale în societate (Polis nr. 4/1995). În editorialul Întoarcerea conceptelor din exil, Călin Anastasiu scria despre contaminarea ideologică a științelor sociale în perioada comunistă și despre interzicerea conceptului sociologic ...

Religie, actori religioși şi practici religioase în rândul romilor din România

După 1989 numeroase apariții editoriale academice au vizat și problematica unuia dintre celei mai numeroase grupuri etnice minoritare din România – populația romă.  Chiar dacă cercetările despre romi au fost abordate din perspective trans- și interdisciplinare, încă sunt subiecte care atrag cititori, atât cei specialiști, cât și publicul profan. Volumul ...