La 12 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că omenirea se confruntă cu o pandemie, provocată de virusul SARS CoV-2. În prezent (15 august 2021), se apropie de România valul patru al pandemiei, care va fi – conform declarației de presă din 18.07. 2021 a ministrului sănătății, Ioana Mihăilă – „valul nevaccinaților”. De la începutul pandemiei, guvernele țărilor din întreaga lume au inițiat măsuri pentru reducerea răspândirii bolii. Între acestea, spălatul mâinilor frecvent, câte 20 de secunde, păstrarea distanței fizice de minim 1,5 m, purtarea măștii de protecție în spațiile închise și, în funcție de incidența îmbolnăvirilor, și în spațiile deschise în zonele aglomerate. Astfel de măsuri presupun schimbarea imediată a comportamentului.
Schimbarea comportamentului este o temă de psihosociologie. Din cercetările psihosociologice de laborator și de teren anterioare „anului pandemiei”, s-au acumulat numeroase cunoștințe despre acest proces psihologic, la nivel individual și colectiv. Schimbarea bruscă a comportamentului la nivel societal reprezintă o provocare pentru psihosociologi. În numeroase țări, au fost inițiate studii cu caracter explorator și aplicativ. Mă voi referi la câteva dintre acestea.
Profesorii Nikola Erceg, Mitja Ružojčić și Zvonimir Galić din Departamentul de psihologie al Facultății de Științe Sociale și Umaniste (Universitatea din Zagreb) au studiat factorii psihologici determinanți pentru comportamentul responsabil în perioada pandemiei COVID-19, rolul anxietății și fricii în criza coronavirus și relațiile dintre cunoștințele/credințele nefondate despre noul coronavirus și aptitudinile de gândire. În intervalul 21-29 martie 2020, au realizat o anchetă online pe un eșantion de 1 439 de persoane, dintre care 996 persoane au raportat datele socio-demografice: 73,1% femei, 26,9% bărbați; vârsta medie: 34,8 ani; 79,8% – absolvenți de colegii și universități, 20,1% absolvenți de liceu. Conform acestui studiu, respectarea regulilor de protejare personală și a celolalți împotriva infectării depinde de următorii factori : a) reflecția cognitivă – abilitatea de a gândi reflexiv, în loc de a te baza pe intuiție și de a da primul răspuns care îți vine în minte; b) mintea deschisă activă (actively open-minded thinking) – deschiderea spre informații noi și pentru datele care contrazic credințele curente, disponibilitatea de a revizui vechile credințe, dacă datele noi o impun; 3) încrederea în instituții; 4) curiozitatea științifică (Erceg et al., 2020).
Alte cercetări au abordat schimbarea comportamentală în pandemia COVID-19 frontal, din perspectiva influenței sociale. Se știe că adolescența, etapa de viață între 10 și 24 de ani, este aociată adesea cu asumarea riscurilor comportamentale, cu nevoia de conexiune socială crescută și cu sensibilitatea la influența grupului de apartenență al celor de aceeași vârstă. Pe plan internațional, adolescenții și tinerii au fost identificați ca persoane care respectă într-o măsură mai mică măsurile de combatere a pandemiei, în special regula de distanțare socială. Tocmai de aceea, la jumătatea lunii martie 2020, OMS a făcut un apel special către aceștia spre a-și mări complianța (Nivette et al., 2021). În Marea Britanie, Jack L. Andrews , Lucy Foulkes și Sarah-Jayne Blakemore au studiat efectul influenței colegilor asupra comportamentelor de risc ale adolescenților și modul în care acest fenomen ar putea fi valorificat într-un mod pozitiv pentru a încuraja tinerii să urmeze măsurile de distanțare fizică.
Pornind de la studiile care au arătat că oamenii se angajează mai puternic în măsuri preventive când consideră că aceasta este norma socială repectată de ceilalți și că există o dicrepanță între normele descriptive (normele sociale la care alții aderă efectiv) și normele prescriptive (normele sociale pe care alții le aprobă în discursul lor), un grup de cercetători din Marea Britanie, Franța și Germania, coordonat de Bahar Tunçgenç de la University of Nottingham, a colectat date din 115 țări cu scopul de a vedea, pe baza unui sondaj, dacă influența socială este asociată cu respectarea regulilor anti-COVID-19 (Tunçgenç et al., 2021, p. 764). La sondaj au participat 6 675 de persoane. Participanților la sondaj li s-a amintit mai întâi că recomandarea generală anti-COVID-19 este păstrarea distanței fizice față de ceilalți și li s-a cerut apoi să indice situația lor pe un continuum de la 1 (nu am urmat deloc acestă recomandare) până la 100 (am urmat și alte recomandări). Mijlocul acestei scale liniare indica 50 (am urmat exact această recomandare). Chestionarul cuprindea seturi de întrebări despre aderarea persoanelor apropiate (cercul de apropiați), a conaționalilor lor și a oamenilor din întreaga lume la regulile anti-COVID-19, despre vulnerabilitatea persoanelor față de îmbolnăvirea cu acest virus și despre resonsabilitatea socială (individuală și colectivă) în combaterea pandemiei.
În urma analizelor statistice riguroase, cercetătorii au ajuns la concluzia că aderarea celorlalți la norma socială (respectarea regulilor pentru evitarea infectării) este un predictor al respectării acestor reguli de către indivizi. „Aderarea percepută și aprobarea cercului de persoane apropiate constituie cel mai important factori al auto-aderării [la recomandările anti-COVID-19 – n.n.], aderarea persoanelor din cercul apropiaților fiind chiar mai importantă decât propria aprobare a regulei de distanțare fizică” (Tunçgenç et al., 2021, p. 773).
Această cercetare a relevat importanța influenței sociale pentru schimbarea comportamentală (respectarea distanței fizice), conform strategiei internaționale anti-COVID-19.
Din „Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicații (ediție revăzută și adăugită), în curs de apariție la Editura Pro Universitaria
______________________________________________
Bibliografie
Andrews, Jack L., Foulkes, Lucy, Blakemore, Sarah-Jayne (2020). „Peer influence in adolescence. Public-health implications for COVID-19”, Trends in Cognitive Sciences, 24, 8, pp. 585-587. (https://doi.org/10. 1016/j.tics.2020.05.001)
Erceg, Nikola, Ružojčić, Mitja, Galić Zvonimir (2020). „Misbehaving in the corona crisis. The role of anxiety and unfounded beliefs”. (https://psyarxiv.com/cgjw8/)
Nivette, Amy et al. (2021). „ Non-compliance with COVID-19-related public health measures among young adults in Switzerland: Insights from a longitudinal cohort study”, Social Science & Medicine, 268 (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32980677/)
Tunçgenç, Bahar et al. (2021). „Social influence matters. We follow pandemic guidelines most when our close circle does”, British Journal of Psychology, 112, pp. 763-780.
