Romania Sociala logo
Menu

Semestrul European: analiza raportului de ţară pentru România – 2

autor:   25 March 2019  sursa foto: economica.net 

Nicolae Taran

Modelul de creştere bazat pe cheltuielile consumatorilor

Revenind la Raportul privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor economice (PCDE) al Comisiei Europene referitor la România, după precedenta evaluare empirică a riscurilor care au afectat creşterea economică din România în perioada 2010-2018, voi începe prin a cita fragmentul de text cu care autorii raportului îşi încep auditul: „Modelul de creştere economică al României, bazat pe cheltuielile consumatorilor, afectează capacitatea ţării de a atinge în mod durabil nivelul de trai din UE. Reducerea cu aproape jumătate a creşterii PIB-ului în 2018, cauzată în mare parte de o încetinire a cheltuielilor consumatorilor a scos în evidenţă limitele modelului de creştere economică al României.” (6) Prin acest citat, autorii raportului ne avertizează că modelul de creştere din România, „bazat pe cheltuielile consumatorilor” implică o sustenabilitate redusă care „afectează capacitatea ţării de a atinge în mod durabil nivelul de trai din UE”. În opinia mea aceste speculaţii sentenţioase sunt hilare! De ce? Pentru că acestea sunt valabile doar într-o ţară în care nu există nici importuri şi nici exporturi sau între acestea există o egalitate perfectă! Într-o asemenea economie, dacă cererea scade, scade şi produsul intern brut, iar dacă cererea creşte, creşte şi produsul intern brut. Dar asemenea ţări nu există şi nu vor exista decât într-o lume imaginară. În lumea reală, consumatorii autohtoni pot opta intre oferta (producţia) internă şi oferta externă de bunuri şi servicii. Dacă cererea internă este mai mare decât oferta (producţia) internă, atunci importurile sunt mai mari decât exporturile şi invers, aşa cum rezultă din următorul model utilizat şi de Eurostat:

PIB = CF + INV + EXP – IMP,

unde PIB reprezintă produsul intern brut estimat prin metoda veniturilor,  iar variabilele CF (consum final), EXP (exporturi) şi IMP (importuri) reprezintă alocări ale veniturilor din membrul stâng al acuaţiei.

Desigur, această ecuaţie este extrem de utilă atunci când estimăm valorile acestor variabile în anuarele statistice. Pe de altă parte, această ecuaţie este la fel de utilă pentru a înţelege câteva lucruri elementare. Veniturile şi cheltuielile la nivel macroeconomic sunt variabile aleatoare interdependente, deoarece consumul generează venituri, iar veniturile generează consum. Din acest motiv, consumul final (consumul privat plus cel guvernamental) reprezintă, oriunde în lume, principalul motor ale creşterii economice.  De aceea, atunci când oficialităţile din SUA publică rapoarte statistice care indică o creştere a consumului privat sau guvernamental, toată America aplaudă! Celelalte două motoare ale creşterii economice sunt investiţiile şi exporturile, mai ales pe termen lung. Evident, există nenumărate politici de stimulare a cererii şi ofertei prin creşterea cheltuielilor guvernamentale, prin diminuarea fiscalităţii sau prin input-uri monetare cu dobânzi foarte mici. După cum există nenumărate politici de stimulare a exporturilor şi a investiţiilor. Dar niciuna dintre aceste politici nu este infailibilă. În sfârşit, cel mai elementar lucru care poate fi înţeles din ecuaţia precedentă este acela că între produsul intern brut şi importurile nete pozitive (importuri – exporturi) dintr-o anumită perioadă există, cel puţin pe termen scurt,  o relaţie inversă, iar între consumul final  şi investiţii, pe de o parte, şi importurile nete, o relaţie directă. Dacă cei care au întocmit raportul ar fi transferat variabila IMP în membrul stâng al ecuaţiei, ar fi înţeles că diminuarea creşterii produsului intern brut din România a fost determinată de creşterea deficitului comercial şi nu de o „încetinire a cheltuielilor consumatorilor”. Pentru că în perioada 2017 – 2018, ponderea consumului final în PIB a crescut de la 78,7% la 79,3% , ceea ce înseamnă că ritmul de creştere al consumului final a fost semnificativ mai mare în comparaţie cu cel al PIB. Este adevărat că în aceeaşi perioadă ponderea consumului privat în PIB a scăzut de la 62,3% la 61,9%. În schimb, ponderea consumului guvernamental în PIB a crescut în aceeaşi perioadă de la 15,7% la 16,7%. (7) Rezultă, deci, că uşoara încetinire a creşterii consumului privat a fost compensată printr-o accelerare a creşterii consumului guvernamental. Și ce e rău în asta? 

Din cele prezentate rezultă că aserţiunea din raport conform căreia încetinirea creşterii PIB a fost „cauzată în mare parte de o încetinire a cheltuielilor consumatorilor” este falsă, deoarece, aşa cum am argumentat, ritmul de creştere a cheltuielilor pentru consumul final a fost mai mare comparativ cu ritmul de creştere a produsului intern brut în ultimii doi ani. Iar afirmaţia sentenţioasă că actualul model de creştere economică din România afectează „capacitatea ţării de a atinge nivelul de trai din UE” reprezintă doar o aserţiune defetistă şi nimic mai mult. Într-un moment în care rata creşterii economice din România este de 4,1%, iar cea la nivelul UE este de numai 1,9%, o asemenea opinie reprezintă mai degrabă o speculaţie pesimistă!

____________________________________

Surse:

1. Comisia Europeană. Raportul de ţară privind România, inclusiv un bilanț aprofundat referitor la prevenirea și corectarea dezechilibrelor economice (https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-country-report-romania_ro.pdf).

2. Eurostat (https://ec.europa.eu/eurostat); 3. Ibidem; 4. Ibidem; 5. Ibidem, 6. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019 privind România, p.4; 7. Eurostat: 8. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019  privind România, p.4; 9. Ibidem, p.31; 10. Ibidem, p.28; 11. Ibidem; 12. International Monetary Fond (http://www.imf.org); 13. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019 privind România, p.28; 14. Ibidem, p.25;15. Eurostat: 16. Ibidem.



Facebook

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV): la 30 de ani. Un institut unic în lume?

Împlinirea unei vârste este un moment emoționant. Oamenii și instituțiile construite de ei sunt sisteme vii. Se marchează momentul „nașterii” și o trecere în revistă a ce au făcut în viața lor ființele vii. Nașterea lor este un moment important, dar doar ca o virtualitate. Viața cuiva este umplută cu ce a făcut, faptele ...

Răcnetocrația – ca ipostază a iohanizării

După finalizarea celor cinci ani de Certocrație neobăsistă, dezvoltată creator „pas cu pas” sub auspiciile „lucrului bine făcut”, fostul și actualul (eternul?!) nostru Prezident, neștiind încotroceni s-o apuce, a dat buzna în noul cincinal al tranziției, de la socialismul multilateral dezvoltat la capitalismul multilateral dezolant, în uralele entuziaste ale celor ...

Eminescu, oglinda unei stagnări sociale istorice?

Miercuri 15 ianuarie 2020 se  împlinesc 170 de ani de la nașterea poetului național, Mihai Eminescu. O curgere temporală semnificativă, în a cărei vâltoare genialitatea eminesciană nu și-a erodat influența, ba dimpotrivă și-a amplificat profunzimea, și-a redesenat corespondența în viitorul atâtor generații, devenind șocant de actuală astăzi, mai ales în exprimarea sa ideologică, pornind de la ...

Reorganizarea Ministerului Muncii: punct de vedere al ICCV & ARS

La începutul lunii decembrie 2019, ICCV si ARS au înaintat Ministerului Muncii un punct de vedere asupra proiectului de HG privind reorganizarea Ministerului. Publicăm, pe aceasta cale, conținutul documentului respectiv, la care ICCV si ARS nu au primit niciun răspuns. Punctul de vedere al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) ...

De ce se spune despre canadieni că ar fi fericiți?

Întrebarea și tematica sunt legitime, în măsura în care Canada se plasează constant pe primele locuri din lume la indicele de fericire și la indicele de calitate a vieții. Cum trăiesc de aproape 40 de ani în Canada, mă întreb cum aș putea povesti „fericirea din Canada”? Desigur nu voi putea evita unghiul privilegiat ...

O întrebare: ce fel de cârmaci, ce fel de comandant?

Circulă în ultimul timp o filozofie sintetizată în dictonul: statul de drept. Formularea este normală, dar riscă să fie banală şi, extinsă, chiar periculoasă. Cu toţii vrem justiţie, desigur. Nu orice justiţie, ci bună, corectă. Statul are misiunea de a crea legi şi de a acţiona pentru impunerea lor. Nu există un stat care ...

România deleuziană. Fragmentul XXXVI despre milă (II)

Motto „ Milă voiesc iar nu jertfă” ( Matei, 9/13) Mila față în față cu Legea: Să ne ducem la textul evanghelic pentru a înțelege problema în cauză. „Şi au adus la El fariseii şi cărturarii pe o femeie, prinsă în adulter şi, aşezând-o în mijloc, Au zis Lui: Învăţătorule, ...

Academia Română a acordat premiul „Mircea Florian” categoria filosofie sociologului Alfred Bulai

Academia Română a organizat în data de 12 decembrie 2019, ceremonia de decernare a premiilor pentru cele mai reprezentative creații științifice și culturale realizate în anul 2017. Evenimentul s-a desfășurat în Aula Academiei Române, începând cu ora 11.00 și a fost condus de Acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, în prezența Biroului Prezidiului și a ...